Redactarea reĠetelor în medicina veterinară Prescriptions writing in ...

Romeo T. Cristina Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug 

Redactarea reetelor în medicina veterinar 

Prescriptions writing in veterinary medicine 

Romeo Teodor Cristina 

Facultatea de Medicin Veterinar Timioara, Farmacologie i Farmacie veterinar 

Cuvinte cheie: reeta de uz veterinar, pi componente, instruciuni 

Keywords: the veterinary prescription, components, instructions 

Rezumat 

4 

Vol. 6 (1) 2012, May 

Etichetarea, eliberarea i prescrierea medicamentelor ocup un rol important in activitatea curent a practicianului 

veterinar circulaia medicamentelor fiind reglementat prin legea veterinar româneasc. Norma sanitar 

veterinar privind condiiile de organizare i funcionare a unitilor farmaceutice veterinare i a unitilor 

destinate comercializrii animalelor de companie aprobat prin Ordinul Preedintelui Autoritii Naionale 

Sanitare Veterinare i pentru Sigurana Alimentelor nr. 16 din 27 februarie 2008 publicat in Monitorul Oficial al 

României, Partea I, nr.176 din 7 martie 2008, cu modificrile i completrile ulterioare prezint principalele 

atribuii i responsabiliti ale medicului veterinar. O rememorare ale prescrierii medicamentelor veterinare a fost 

solicitat in repetate rânduri de ctre numeroi practicieni din teren i, de aceea, considerm oportun reluarea 

prezentrii principalelor elemente in acest topic datorit includerii subiectului în cursurile SNEC/2012 organizate 

de ctre Colegiul i Asociaia Medicilor Veterinari din România. 

Abstract 

Labeling, dispensing and prescribing plays an important role in current veterinary practitioner activity, movement of the 

veterinary medicines being governed by the Romanian law. Veterinary norm concerning the conditions of organization 

and functioning of veterinary pharmaceutical units and units for sale pets approved by the Order of the National Sanitary 

Veterinary and Food Safety no. 16 of 27 February 2008 published in the Official Monitory, Part I, nr.176 of March 7, 

2008, as amended and supplemented presents the main duties and responsibilities of the veterinarian. A remembrance 

of veterinary medicines prescription has been requested repeatedly by many practitioners in the field and, therefore we 

consider, opportune re presenting the main elements in this topic, due also to the inclusion in national SNEC/2012 

subject courses organized by the College and the Association of Veterinarians from Romania. 

Conform legislaiei in vigoare, in ceea ce 

privete farmacia, medicul veterinar are 

urmtoarele atribuii i responsabiliti: 

prepar, conserv i elibereaz 

preparatele magistrale i oficinale i rspunde 

de calitatea acestora; 

eticheteaz preparatele magistrale i 

oficinale in conformitate cu prevederile 

Farmacopeei Române, ediia in vigoare, 

precizându-se calea de administrare, perioada 

de valabilitate, precum i alte precauii 

necesare „a se agita inainte de folosire”, „cap 

de mort” etc.) i le elibereaz in ambalaje 

adecvate, potrivit formei farmaceutice i 

caracteristicilor acestora; 

asigur condiiile de pstrare i 

eliberare a produselor medicinale veterinare i 

a celorlalte produse veterinare existente in 

farmacia veterinar, conform prevederilor 

legale in vigoare; 

efectueaz recepia calitativ i 

cantitativ a produselor medicinale veterinare 

i a celorlalte produse de uz veterinar, la 

primirea lor in farmacia veterinar; 

rspunde de activitatea de 

farmacovigilen, informând imediat DSVSA, 

dup semnalarea de ctre proprietarii de 

animale despre reaciile adverse provocate de 

produsele medicinale veterinare livrate 

acestora 

trebuie cunoasc legislaia sanitarveterinar 

in vigoare, in special cea referitoare 

la produsele medicinale veterinare i s se 

informeaz permanent cu privire la noutile 

terapeutice i de farmacovigilen la nivel 

naional i internaional; 

supravegheaz, verific i evalueaz 

activitatea personalului cu studii medii de 

specialitate din cadrul farmaciei veterinare, 

unde este cazul; 

trebuie sa cunoasc i s aplice 

procedurile de primire i de eliberare a 

reetelor, care implic urmtoarele: verificarea 

autenticitii reetei; identificarea 

medicamentelor, verificarea formei 

farmaceutice, a dozei, a concentraiei, a 

prezentrii i a schemei de tratament;


elibereaz produsele farmaceutice 

preparate industrial cu inscrierea pe ambalajul 

secundar a modului de administrare, 

preparatele magistrale i oficinale; 

manipuleaz i elibereaz produsele 

toxice, stupefiante i psihotrope, conform 

legislaiei in vigoare. 

5 

Vol. 6 (1) 2012, May 

completeaz registrul de toxice, 

stupefiante i psihotrope - produse pstrate la 

Separanda i Venena (vezi tabelele 1 i 2). 

Tabelul 1 

Substane cu posibile utilizri in medicina veterinar de la grupa Venena 

Substane puternic active 

Substane stupefiante i preparatele 

farmaceutice care le conin 

Acenocoumarolum Cocaini hydrochloridum 

Amfetamini sulfas**) Codeini hydrochloridum*) 

Atropini sulfas Codeini phosphas*) 

Bromocriptini mesylas Codeinum*) 

Clonidinum Ethylmorphini hydrochloridum*) 

Colchicinum Hydromorphoni hydrochloridum 

Deslanosidum Methadoni hydrochloridum 

Digitoxinum Morphini hydrochloridum 

Digoxinum Opium 

Dihydroergotamini mesylas Opium pulveratum 

Epinephrinum Pethidini hydrochloridum 

Ergometrini hydrogenomaleas Pulvis Opii et Ipecacuanhae 

Ergotamini tartras Tinctura anticholerina***) 

Histamini dihydrochloridum Tinctura Opii 

Lanatosidum C 

Methylergometrini hydrogenomaleas 

Neostigmini bromidum 

Norepinephrini hydrogenotartras 

Physostigmini salicylas 

Pilocarpini hydrochloridum 

Pilocarpini nitras 

Reserpinum 

Scopolamini hydrobromidum 

Tabelul 2 

Substane cu posibile utilizri in medicina veterinar de la grupa Separanda 

Substane active 

Acetazolamidum 

Substane active i preparatele 

farmaceutice care le conin 

Acidum aceticum Cyclobarbitalum 

Acidum hydrochloricum Cyclobarbitalum calcicum 

Acidum iopanoicum Diazepamum 

Acidum lacticum Glutethimidum 

Acidum nicotinicum Imipramini hydrochloridum 

Acidum phosphoricum Levomepromazini hydrogenomaleas 

Aconiti tuber Lithii carbonas 

Aminoglutethiimdum Maprotilini hydrochloridum 

Aminophyllinum Meprobamatum 

Amitriptylini hydrochloridum Nitrazepamum 

Amobarbitalum natricum Phenobarbitalum 

Argenti nitras Phenobarbitalum natricum 

Barbitalum 

Barbitalum natricum 

Belladonnaefolium 

Benzocainum 

Bromisovalum 

Butylscopolammonii bromidum 

Chinidini sulfas


Chinini hydrochloridum 

Chinini sulfas 

Chior diazepoxidum 

Chloropyramini hydrochloridam 

Clomipramini hydrochloridum 

Coffeinum 

Coffeinum et acidum citricum 

Coffeinum et natrii benzoas 

Colecalciferolum 

Cortisoni acetas 

Cyclophosphamidum 

Dequalinii chloridum 

Desoxycortoni acetas 

Dexamethasonum 

Digitalis purpureae folium 

Digitalis purpureae pulvis titratus 

Dihydralazini sulfas 

Disulfiramum 

Ephedrini hydrochloridum 

4'-Epidoxorubicini hydrochloridum 

Ergocalciferolum 

Ethacridini lactas 

Ethinylestradiolum 

Ethionamidum 

Extractum Belladonnae siccum 

Furosemidum 

Glyceryli trinitratis solutio concentrata 

Guanethidint sulfas 

Hydrargyri oxydum flavum 

Hydrochlorothiazidum 

Hydrocortisoni acetas 

Hydrocortisoni hemisuccinas 

Hydrocortisonum 

Hydroxyprogesteroni acetas 

Hydroxyprogesteroni caproas 

Indometacinum 

Iodum 

Ipecacuanhae radix 

Isoniazidum 

Isoprenalini hydrochloridum 

Lidocaini hydrochloridum 

Mepacrini hydrochloridum 

Metamizolum natricum 

Methotrexatum 

Methyltestosteronum 

Naphazolini hydrochloridum 

Natrii fluoridum 

Natrii iodidum 

Natrii nitris 

Nifedipinum 

Nitrofurantoinum 

Nortriptylini hydrochloridum 

Noscapini hydrochloridum 

Papaverini hydrochloridum 

Paracetamolum 

Pentaerithrityli tetranitras dilutum 

Phenylhydrargyri boras 

Phenytoinum 

Podophylli resina 

6 

Vol. 6 (1) 2012, May


Prednisoloni acetas 

Prednisolonum 

Prednisoni acetas 

Prednisonum 

Primidonum 

Procaini hydrochloriduin 

Prochlorperazini hydrogenomaleas 

Progesteronum 

Promethazini hydrogenomaleas 

Propranololi hydrochloridum 

Pyrazinamidum 

Resorcinolum 

Retinoli acetatis solutio oleosa 

Solutio hydrogenii peroxydi concentrata 

Sparteini sulfas 

Tamoxifeni citras 

Testosteroni pbenylpropionas 

Testosteroni propionas 

Theobrominum 

Theophyllinum 

Tinctura Aconiti 

Tinctura Belladonnae 

Tolbutamidum 

Triamcinoloni acetonidum 

Trifluoperazini dihydrochloridum 

Trihexyphenidyli bydrochloridum 

Trimethoprimum 

Xantinoli nicotinas 

Zinci chloridum 

Zinci sulfas 

intocmete fiele de gestiune care s 

cuprind intrrile, ieirile de produse 

medicinale veterinare pe prescripii medicale, 

in funcie de produs i stocul faptic la zi; 

Prescrierea medicamentelor, dei a fost 

neglijat mult timp este necesar din mai multe 

motive, printre acestea, cele mai actuale sunt: 

necesitatea de a atrage atenia asupra 

perioadelor de interzicere (de ateptare) pentru 

unele condiionri veterinare (mai ales pentru 

animalele de rent) i 

adaptarea multor medicamente din 

medicina uman (aprobate pentru terapia la om), 

in cea veterinar, dar care inc nu sunt aprobate 

legal pentru animale, (mai ales la animalele de 

companie). 

Motivele pentru care ordonana ANSVSA 

devine obligatorie sunt mult mai numeroase, dar 

i doar cele amintite mai sus sunt suficiente 

pentru a inelege de ce este necesar eliberarea 

acestui document medical. 

Actul medical corect insui, reclam un 

control al medicamentelor administrate (care pot 

fi regsite uor in reete). 

In strintate, nici o clinic sau spital 

veterinar, nu accept eliberarea unui animal in 

regim ambulatoriu, f a se elibera reete care 

7 

Vol. 6 (1) 2012, May 

ateste clar tipul tratamentului i diagnosticul 

stabilit, ca o msur a competenei (i de ce nu, 

ca o contramsur in caz de litigii). 

Legislaia european impune acest lucru, 

actul medical fiind de neconceput in lipsa 

ordonanelor. 

Din acest considerent, cunoaterea 

legislaiei noi legate de acest aspect sunt 

obligatorii. Regimul eliberrii medicamentelor 

veterinare poate fi: 

medicamente care se pot vinde doar pe 

baz de reeti 

medicamente care se pot vinde la liber, 

reet in regim de drogherie sau pet-shop. 

Dac in urm cu câteva decenii, majoritatea 

medicamentelor se eliberau la liber, astzi lista 

produselor care se elibereaz pe baz de reet 

este in cretere, recomandându-se eliberarea de 

reete in cazul tuturor medicamentelor care au 

atenionri explicite in legtur cu toxicitatea, 

reaciile secundare sau dependena pe care le 

pot da. 

i la noi in ar inc s-au stabilit in mod clar 

(oficial) criteriile de eliberare a medicamentelor 

de uz veterinar i din acest considerent s-a 

împrumutat modul de eliberare din medicina


uman (eliberarea pe baz de reet a categoriei 

Separandai pe baz de reet cu timbru sec a 

categoriei Venena). 

In momentul actual in Europa, in unele ri 

cu legislaie sanitar – veterinar sever, toate 

medicamentele veterinare sunt eliberate doar cu 

reet, in altele, doar cele care au perioad de 

interzicere (retragere) sau, medicamentele se pot 

vinde toate la liber cu câteva derogri care 

reclam reet (in spe Separandai Venena). 

Din aceast cauz un medicament care întro 

ar se elibereaz doar cu reet, in alta poate 

fi cumprat la liber (grevând medicii veterinari de 

un control asupra acestui aspect al actului 

medical). In aceast direcie, in cadrul Comiiei 

Europene de profil s-a infiinat inc din 1997, 

Drug Distribution Work Group (Grupul de Lucru 

pentru Distribuia Medicamentelor), care a avut 

ca miiune uniformizarea modului de distribuire, 

a clasificarea i prescrierii medicamentelor 

veterinare. Pân in prezent, acest organism a 

pus la punct un program pentru stabilirea 

criteriilor de clasificare a medicamentelor 

veterinare, dup necesitatea prescrierii acestea 

fiind categorisite in urmtoarele grupe majore: 

substane care fac obiectul unor restricii 

oficiale (narcotice, produse hormonale, furaje 

medicamentate); 

substane care sunt rezultatul asocierii mai 

multor substane puternic active; 

substane farmacologic active noi i cu o 

rat nou de administrare; 

substane care inaintea folosirii necesit 

diagnosticarea veterinar; 

substane care prezint un risc potenial 

pentru animal, pentru mediul inconjurtor sau 

pentru cel care îl administreaz. 

De asemenea, nu s-au omis nici aspectele 

legate de etichetarea produselor veterinare i 

inscripionrile legate de valabilitatea produselor 

in afara reetei. 

Acestea trebuie s avertizeze clar despre 

utilizarea corect a medicamentului i despre 

situaiile când medicamentele nu trebuie folosite, 

suplinind astfel lipsa supravegherii calificate. 

Scrierea reetelor aparine ramurii 

farmacologiei, denumite farmacografia. 

Farmacografia (arta de a formula reete) 

reprezint acea parte a farmacologiei care 

studiaz prescrierea ordonanelor, adic tehnica 

de redactare corect a ordonanelor medicale. 

Sarcina prescrierii medicamentelor îi revine 

medicului veterinar 1 , sarcina de a le prepara 

1 La noi în ar, medicamentele de uz veterinar se afl în 

competena Comisiei de Control tiinific al Produselor de 

Biologice i Medicamentelor de uz Veterinar. Scrierea 

8 

Vol. 6 (1) 2012, May 

(magistralele) i elibera revine farmacistului sau 

medicului veterinar farmacist. 

Mijlocul de legtur dintre medicul care 

prescrie medicamentul i farmacistul care-l 

prepar i îl elibereaz, îl constituie prescripiile 

sau ordonanele medicale denumite curent 

reete. 

Reeta inmânat posesorului de animal va 

servi la eliberarea medicamentelor din farmaciile 

veterinare. In medicina veterinar modul de 

eliberare “formula nosocomialis” este, din pcate, 

inc destul de restrâns, el lrgindu-se pe msura 

dezvoltrii reelei de clinici i spitale veterinare. 

Incercând o definiie: 

Reeta (recepta, ordonana medical, 

prescripia medical) este un act oficial prin care 

medicul veterinar se adreseaz farmacistului 

solicitându-i eliberarea unui medicament, 

indicând, totodat, modul de preparare, de 

dozare i de administrare a acestuia. 

Fiind un act oficial, reeta angajeaz 

responsabilitatea juridic, atât a medicului care a 

redactat-o, cât i a farmacistului care o execut, 

fiind considerat un document medico-legal. 

Intocmirea ei se face cu grij, atât in ceea ce 

privete fondul cât i forma. 

Prin fond, in acest caz, se inelege modul de 

alegere a substanelor medicamentoase, corecta 

lor îmbinare, evitarea incompatibilitilor, dozarea 

judicioas i prescrierea adecvat pentru 

administrare. 

Un obicei bun este acela de a pune reeta 

dup redactare câteva minute deoparte i de a o 

reciti inainte de a fi semnati parafat. 

Acest lucru este benefic deoarece se pot 

strecura greeli, in cazul distragerii ateniei 

medicului in cabinet. 

Ca form, ordonana trebuie s 

indeplineasc unele condiii care, in final, s 

permit farmacistului o inelegere perfect a 

celor exprimate. 

Redactarea reetelor se face pe blanchete 

de hârtie de form dreptunghiular cu dimensiuni 

de 17-20 cm lungime i 10-12 cm lime. 

Uneori acestea au tiprite pe ele 

componentele fixe ale reetei (antetul instituiei 

reetelor e apanajul strict al medicului veterinar; este 

dreptul i datoria sa care nu pot fi transmise personalului 

ajuttor. Este interzis încredinarea unui cadru mediu de 

reete parafate în alb care urmeaz a fi completate la nevoie. 

Nu este recomandat nici tehnica de a dicta reeta unui cadru 

mediu sau de a compune mai multe reete “tip” aplicabile mai 

multor situaii clinice (bronite, bronhopneumonii, dermatite 

etc.). Maniera de redactare trebuie s fie f ezitare, 

hotrât, cu o oarecare vitez, ceea ce va demonstra 

posesorului de animal, competena profesional, având 

menirea s creasc încrederea în actul medical prestat.


emitente, adresa, nr. de telefon, Rp./, Dg., data, 

Nr. din registrul de consultaii etc.). 

Scrierea reetei se face cu cerneal sau cu 

past, corect, ftersturi. In partea stâng a 

blanchetei, se las un spaiu de câiva cm pe 

care farmacistul îl utilizeaz pentru calcule sau 

alte adnotri pe care le va face. 

In prescriere, se vor folosi numai termeni 

convenionali stabilii internaional, cu 

prescurtrile admise ale acestora. 

Reeta se redacteaz de preferin in limba 

latin, aceasta fiind exprimarea internaional, 

ins, se pot redacta i in limba român (pentru 

9 

Vol. 6 (1) 2012, May 

uz naional) dar f a se inlocui termenii latini 

convenionali unanim recunoscui. 

Insemnrile pe care farmacistul le face pe 

reete sunt denumite adnotaii (adnotatia) fiind 

considerate (in unele ri) chiar pi separate ale 

reetelor. 

Acestea sunt de fapt completri ale 

farmacistului legate de adugarea unor excipieni 

sau a unor substane ajuttoare (conservani, 

stabilizani etc.). 

In tabelul 3 sunt redate principalele abrevieri 

folosite mai frecvent in prescripiile medicale 

Tabelul 3. 

Termenii uzuali i abrevierile lor folosite in receptura veterinar 

Termenul latin Prescurtarea Traducerea 

acidum ac. acid 

ad (100 ml) - pân la (100 ml) 

ad capsulas gelatinosas ad. caps. gelat. in capsule gelatinoase 

ad chartam ceratam ad. char. cer. in hârtie cerat 

ad libitum ad libit. dup plac, dup voie 

ad scatulatum ad. scat. in cutie 

ad usum 

(externum, internum) 

ad us. (ext., int.) de uz (extern, intern) 

ad usum veterinarum ad us. vet. de uz veterinar 

ad vitrum (coeruleum, fuscum, nigrum) ad vitr. (coer., fusc., nigr.) 

in sticl (albastr, brun, 

neagr) 

adde add. adaug, s se adauge 

aequalis aeq. egal 

ampulla - fiol 

ana aa câte, din fiecare câte 

ante cibum a.c. inainte de mas 

aqua aq. ap 

aqua (sterilisata, bullientis, fervida, 

aq. (steril., bull., ferv., ap (comun, fierbinte, fiart, 

communis, fontana) 

comm., font.) 

sterilizat, de fântân) 

aqua destillata aq. destill. ap distilat 

balneum baln. baie 

bis in diae b.i.d. de dou ori pe zi 

bolus, boli bol. bol, boluri 

capsula caps. capsul 

citissime citiss. foarte repede, urgent 

cito - repede 

compositus comp. compus 

comprei compr. comprimate 

concentratum conc. concentrat 

consperge consp. presar 

cortex cort. scoar, coaj 

crudus - brut 

da, detur, dentur D , s se dea 

detur signetur D.S. i eticheteaz 

detur sub signo veneni D.s.s.ven. cu etichet de otrav 

detur tales doses D.t.d. asemenea doze 

doses d. doze 

ex tempore ex. temp. in momentul folosirii 

excipiens excip. excipient 

externum ext. extern 

extractum extr. extract 

extractum (fluidum, spissum, siccum) extr. (fl., spiss., sicc.) extract (fluid, moale, uscat) 

extractum (aquosum, aethereum, spirituosum) extr. (aq., aeth., spir.) extract (apos, eterat, alcoolic) 

fiat solutio f. sol. soluie 

fiat, fiant f. , s se fac 

filtretur filtr. filtreaz 

flavus - galben


10 

Vol. 6 (1) 2012, May 

florea flor., fl. flori 

fluidum fl. fluid, lichid 

folium fl. frunz 

fructus fruct. fruct 

fusus - topit 

globulis (vaginale) glob. (vag.) globule (vaginale) 

gramma g gram 

guttas gtts. picturi 

herba herb. iarb, partea aerian 

hora h. or 

infusum inf. infuzie 

injectione inj. injecie 

internum int. Intern 

linimentum linim., lin. liniment 

liquidis liq. lichid 

liquor liq. licoare 

massa boli mass. bol. mas de bol 

massa pilularum mass. pil. mas pilular 

misce M. amestec 

misce detur signetur M.D.S. amestec, di eticheteaz 

misce fiat pulvis M. f. pulv. amestec, f pulbere 

mixtura mixt. mixtur 

mucilago mucil. mucilag 

numero, numerus N., Nr. numr, in numr de 

oleum ol. ulei 

pars, partes p. parte, pi 

partes aequales p. aeq. i egale 

per se - ca atare, singur 

pilulae pil. pilule 

praeparatus praep. preparate 

pulvis subtilis pulv. subtil. pulbere fin 

pulvis, pulveres pulv. pulbere, pulberi 

purissimum puriss. foarte pur 

purum pur. pur, in stare pur 

quantum satis Q.S., q.s. atât cât este necesar 

quantum satis ad Q.S. ad atât cât trebuie pân la 

quaque 4 hora q.4.h. la fiecare 4 ore 

quaque diae q.d. in fiecare zi 

quarter in diae q.i.d. de patru ori pe zi 

radix rad. cin 

recipe Rp./ se ia 

rectificatus rectif. rectificat 

rhizoma rhiz. rizom 

ruber, rubrum - rou 

sal - sare 

scatula scat. Cutie 

semen sem. Semine 

sic volo - a vreau! Aa doresc! 

siccum sicc. Uscat 

signa, signetur S. Eticheteaz 

simplex simpl., spl. Simplu 

sirupus sir., syr. Sirop 

solutio sol. Soluie 

solve - Dizolv 

species sp., spec. specii, ceaiuri 

spiritus spir. Spirt 

spissum spiss. Moale 

statim - Imediat! Pe loc! 

sterilisatus steril. Sterilizat 

sterilisetur - Sterilizeaz 

suppositoria suppos. Supozitoare 

tales (doses) t. (d.) asemenea (doze) 

ter in die t.i.d. de trei ori pe zi 

tinctura tinct. Tinctur 

tritus - zdrobit, sfrâmat 

unguentum ung. Unguent 

ustus - Calcinat


ut - ca s, pentru ca s 

ut dictum ut. dict. dup instruciuni 

venenum - Otrav 

verte - Intoarce 

vitrum vitr. Sticl 

Citirea prescripiei medicale se face cu 

atenie, in aa fel incât s nu existe nici cel mai 

mic dubiu in legtur cu natura ingredientelor i 

operaiunii farmaceutice necesare preparrii 

medicamentului. 2 

Din cauza responsabilitii pe care o are, 

farmacistul are dreptul i chiar obligaia de a 

respinge orice formulare neclar, echivoc, 

ilizibil, cu tersturi sau având greeli de 

exprimare. 

Verificarea dozelor maxime pentru pro dois 

i pro die este obligatorie, farmacistul putând 

apela pentru medicamentele de uz comun, 

uman-veterinar, la Farmacopeea Român sau, 

pentru cele de uz strict veterinar, la 

Farmacopeea Veterinar, la "Indexul 

medicamentelor de uz veterinar ", precum i la 

suplimentele i nomenclatoarele de productor 

aprute periodic. 

In cazul in care dozele pentru 24 de ore sunt 

depite farmacistul are obligaia s reduc la 

dozele maxime admise. 

Dac doza maxim pentru o dat este 

depit, dar cea pentru 24 de ore este corect, 

prescripia nu se va modifica. 

De asemenea, farmacistul mai are obligaia 

urmreasc dac in cadrul aceleiai reete nu 

sunt prescrise substane active cu aciune 

similar. In aceast situaie se va ine seama de 

doza total a asociaiei. 

Etichetele ambalajelor substanelor luate in 

lucru se citesc cu atenie inainte i dup 

cântrire. Cântrirea se execut cu balane 

adecvate, iar msurarea lichidelor prescrise la 

volum se face numai in vase gradate. 

Substanele se cântresc pe rând, iar 

borcanele se aeaz imediat la locul lor, dup 

cântrire, in ordinea utilizrii. Medicamentul 

preparat se eticheteaz f intârziere, fcânduse 

apoi un autocontrol al operaiunilor efectuate. 

2 În întocmirea reetelor magistrale trebuie s se cunoasc: 

Doza care se administreaz (doza unic, pro dosis) pentru 

fiecare substan medicamentoas care intr în compoziia 

formulrii magistrale; 

Numrul de administrri (doze) care se fac în cursul unei 

zile (pro die); 

Numrul total al zilelor de tratament (pro cura), cunoaterea 

acestora va permite calculul dozei totale de administrat 

pentru fiecare component al reetei în parte. În practica 

veterinar dozele sunt date între un minim i un maxim per kg 

corp, recomandându-se ajustarea acestora dup fiecare caz 

în parte în funcie de starea fiziologic, vârsta, gravitatea 

cazului etc., dozele medii ale medicamentelor fiind 

considerate doze uzuale. 

11 

Vol. 6 (1) 2012, May 

Toate vasele i aparatura intrebuinate la 

prepararea i la expedierea medicamentelor 

trebuie s fie in perfect stare de curenie. 

Prepararea unei prescripii nu se intrerupe 

pân la terminare, prepararea a dou prescripii, 

in acelai timp, nefiind recomandat. 

Ordonanele se execut cu exactitate, 

respectând toate indicaiile de ordin calitativ sau 

cantitativ. 

Este interzis omiterea sau schimbarea 

componentelor reetei, care ar putea antrena 

modificarea aciunii medicamentului. 

Etichetarea medicamentului trebuie s se 

fac precis i cite, in conformitate cu indicaiile 

prevzute in ordonana medical. 

Etichetarea va cuprinde numrul i adresa 

farmaciei, data eliberrii i denumirea 

preparatului. 

Dup operaiunea de preparare, pe reet 

se poate face calculul costurilor medicamentelor. 

Prescripiile medicale dup preparare se vor 

trece in registrul farmaciei unde se menioneaz 

pe lâng prescripia medical propriu-zis, data, 

numele medicului sau farmacistului care a 

preparat formele medicamentoase. 

1.1 Pile componente ale reetei 

Reeta este compus din 6 pi: 

1. Inscriptio (Antetul) 

2. Invocatio (Praepositio) 

3. Designatio materiarum (Ordinatio sau 

Praescriptio) 

4. Subscriptio 

5. Signatura (Instructio) et nomen aegroti 

6. Nomen medici 

1.1.1 Inscriptio (Superscriptio) 

Inscriptio ocup partea superioar a 

blanchetei cuprinzând: antetul instituiei emitente, 

numrul din registrul de consultaie, data i 

diagnosticul.Aceast parte poate fi tiprit direct 

pe blanchete tipizate, datele respective 

(diagnostic, numr, dat etc.) putând fi 

completate in momentul intocmirii ordonanei. 

Antetul cu toate datele complete poate fi 

imprimat i cu ajutorul unei tampile. 

1.1.2 Invocatio (Praepositio) 

Este partea cea mai scurt a reetei ea 

urmând imediat dup Inscriptio i const numai


din cuvântul „Recipe” (lat. ia, s se ia) 

prescurtat, „Rp./” scris in partea stâng a 

blanchetei. Aceasta este o formul clasic de 

adresare a medicului ctre farmacist. 

Pe o blanchet se pot scrie mai multe 

reete, pentru fiecare reet redactat, fiind 

obligatorie inceperea cu Invocatio. 

Între reete delimitarea lor pe blanchet se 

va face prin semne distinctive (#, X, +), acestea 

putându-se i numerota. 

O reet, trebuie obligatoriu redactat de la 

inceput pân la sfârit pe aceeai fa a 

blanchetei, în cazul in care se dorete 

continuarea i pe contrapagin se va folosi 

cuvântul “verte “ (intoarce) sau semnul “. /.”, 

înscris în partea dreapt jos a blanchetei, ceea 

ce va atrage atenia farmacistului c prescripia 

continu. 

1.1.3 Designatio materiarum 

(Ordinatio sau Praescriptio) 

Este cea mai important parte a reetei i 

const in enunarea medicamentelor i a 

cantitilor in care se vor utiliza, acestea pot fi 

formule concepute de ctre medicul veterinar 

sau produse ale industriei de medicamente. 

Formulele prescrise de ctre medic 

(formulele magistrale) vor conine denumirea 

componentelor i cantitile respective. 

Enumerarea se poate face in limba român 

sau latin (i atunci se va face folosind 

obligatoriu genitivul pozitiv). 

Intotdeauna se vor folosi denumirile 

oficializate de farmacopee. Este total greit s se 

scrie o prescripie parial in român i parial în 

limba latin, aceasta ducând la greeli i confuzii. 

De asemenea, nu se admite decât utilizarea 

prescurtrilor consacrate. 

În cadrul acestui subcapitol este important 

o scurt rememorare a unor noiuni elementare 

de limb i terminologie latin, pe care le 

considerm foarte importante pentru formarea 

unui medic-farmacist, cu riscul de a fi poate prea 

“gramaticale”. 

Cunoaterea noiunilor de limb latin se 

justific, cu atât mai mult, cu cât limba 

internaional de redactare a reetelor este limba 

latin. Exemplele de mai jos vor fi un prilej pentru 

medicii practicieni de a cunoate denumirile 

principalelor substane, droguri, activiti sau 

formule utilizate in farmacie. 

Farmacologia, ca disciplin medical 

fundamental are o “Nomina farmacologica”, 

D.C.I. (Denumirea Comun Internaional) a 

substanelor i preparatelor medicamentoase, 

denumirea plantelor i a drogurilor, a soluiilor 

12 

Vol. 6 (1) 2012, May 

extractive, precum i a preparatelor galenice 

care au la baz nomenclatura latin, 

recomandat de O.M.S. 

Substantivele 

In limba latin, sunt cuprinse în cadrul a 

cinci tipuri de declinare: 

Declinarea I 

Substantivele de declinarea I sunt, în 

general, de genul feminin cu unele excepii (ex.: 

agricola, -ae = agricultor). 

Cazul Singular Plural 

Nominativ tinctur-a tinctur-ae 

Genitiv tinctur-ae tinctur-arum 

Dativ tinctur-ae tinctur-is 

Acuzativ tinctur-am tinctur-as 

Ablativ tinctur-a tinctur-is 

Iat câteva substantive din declinarea I, 

folosite in prescrierea reetelor, având terminaia 

in “-a”: 

Althea Nalb mare 

ampulla fiol, flacon 

Angelica Angelic 

aqua ap 

Areca Nuca de arec 

Arnica Carul zânelor 

Avena ovz 

Belladona Mtrgun 

Betula Mesteacn 

calcaria var, calcar 

Calendula Glbenele 

camphora camfor 

capsula capsul 

cera cear 

Chamomilla Muel 

charta hârtie 

Cina Limbricari 

Coca Arbust de cocain 

Coffea Arborele de cafea 

colatura filtrat 

colla clei, coaj, vezic 

Convallaria Lcrmioar 

creta cret 

Datura Ciumfaie 

essentia esen 

Euphorbia Laptele câinelui 

Faba Fasole 

Farfara Podbal 

farina fin 

formula formul 

Frangulla Cruin 

gelatina gelatin 

Gentiana Ghinura 

Glycyrrhiza Lemn dulce 

Gutta pictur 

Hara ou 

Ipecacuanha Ipeca 

lana lân 

Lavandula Levic 

Liquiritia Lemn dulce 

magnesia Magnezie 

massa mas 

medicina Medicin 

Melissa Roini (Melis) 

Mentha Ment


mixtura mixtur, amestec 

nota not 

officina farmacie, oficin 

Oliva Mslin 

olla oal 

Oryza Orez 

pasta past 

pilula pilul 

placenta turt, reziduu 

planta plant 

Primula Ciuboica cucului 

pulpa miez, past 

receptura receptur 

reina rezin 

Salvia Salvie 

Saponaria Spunaria 

Scilla Ceap de mare 

Signatura etichetare 

Sophora Salcâm japonez 

tabula mas 

tabuletta tablet 

tela tifon, estur, pânz 

terebenthia terebentin 

Tillia Tei 

Tormentilla Sclipei 

Tragacantha Tragacant 

tuba tub 

urea uree 

uva strugure, ciorchine 

Valeriana Valerian 

vesica pung, vezic 

via cale 

Declinarea a II-a 

Substantivele din aceast declinare se 

termin la nominativ singular in -us (cele de 

genul masculin) i in –um (cele de genul neutru). 

Ex.: bulbus = bulb; unguentum = unguent 


Nominativ bulbu-us bulb-I 

Genitiv bulb-I bulb-arum 

Dativ bulb-e bulb-is 

Acuzativ bulb-um bulb-os 

Ablativ bulb-a bulb-is 


Nominativ unguent-um unguent-a 

Genitiv unguent-i unguent-orum 

Dativ unguent-e unguent-is 

Acuzativ unguent-um unguent-a 

Ablativ unguent-o unguent-is 

Ali termeni aparinând declinrii a II-a 

având terminaiile -usi -um: 

Absinthium Pelin 

acetum oet 

acidum acid 

Aconitum Omag (Mrul lupului) 

aluminium aluminiu 

ammonium amoniu 

amylum amidon 

Anisum Anason 

antidotum antidot 

argentum argint 

arsenum arsen 

atropinum atropin 

aurum aur 

bacillus bastona 

balneum baie 

balsamum balsam 

barium bariu 

13 

Vol. 6 (1) 2012, May 

bismutum bismut 

bolus bol 

bromurum brom 

butyrum unt 

calcium calciu 

Capsicum Ardei iute rou 

carboneum carbon 

Carvum Chimion 

Centaurium Fierea pmântului 

cereolus bujiu 

Chelidonium Rostopasca 

Chenopodium Chenopodiu 

Chininum Chinin 

chloroformum cloroform 

cocainum cocain 

coffeinum cofein 

colatorium filtru de tifon 

colleplastrum emplastru cauciucat 

collodium colodiu 

Conium Cucuta 

cuprum cupru 

decoctum decoct 

Delphinium Nemor de câmp 

electuarium electuar 

emplastrum emplastru 

Eucalyptus Eucalipt 

extractum extract 

Fagus Fag 

ferrum fier 

Foeniculum Fenicul 

foliculus folicul 

folium frunz 

fomentum cataplasm, pansament 

fungus burete, ciuperc 

globulus globul 

glycerolum glicerin 

Hordenum Orz 

hydrargyrum mercur 

hydrogenium hidrogen 

Hyosciammus Mselari 

infusum infuzie 

iodoformium iodoform 

iodum iod 

kalium potasiu 

lanolinum lanolin 

Laurus Dafin 

Levisticum Leutean 

lignus lemn 

Linum In 

Lycopodium linimentum 

magneium magneziu 

Melillotus Sulfin 

mentholum mentol 

modus mod 

morphinum morfin 

natrium sodiu 

oculentum oculent 

oleum ulei 

operculum capac 

opium opiu 

paraffinum parafin 

pastillus pastil 

Penicillus pensul 

pepinum pepin 

phenolphtaleinum fenoftalein 

phenolum fenol 

physostigminum fiziostigmin 

pilocapinum pilocarpin 

Pinus Pin 

Piperus Piper 

pistillum pistil 

plumbum plumb 

Poligonum Troscot 

praeceptum prescripie


resorcinum rezorcin 

Ricinus Ricin 

Rubus Mur, Zmeur 

saccharosum zaharoz 

santoninum santonin 

sebum seu 

signum semn 

sirupus sirop 

Solanum Cartof 

stannium staniu 

stibium stibiu 

Strammonium Ciumfaie 

strophantus strofant 

strychninum stricnin 

stylus vârf, cui 

succus suc 

suppositorium supozitor 

Symphitum Tneas 

talcum talc 

taurus taur 

taxus tij 

thymol timol 

titanum titan 

Triticum Grâu 

ursus urs 

vaselinum vaselin 

vehiculum vehicul, excipient 

venenum otrav 

Verbascum Lumânric 

vinum vin 

vitrum sticl 

zincum zinc 

Declinarea a III-a 

Aceast declinare are o mare varietate de 

forme. Mai jos sunt prezentate terminaiile la 

nominativ a substantivelor de genul masculin, 

feminin i neutru, cu câte un exemplu de 

declinare: 

liquor, liquoris m. licoare 

radix, radicis f. cin 

rhizoma, rizhomatis n. rizom 


Nominativ liquor liquor-es 

Genitiv liquor-is liquor-um 

Dativ liquor-i liquor-ibus 

Acuzativ liquor-em liquor-es 

Ablativ liquor-e liquor-ibus 


Nominativ radix radic-es 

Genitiv radic-is radic-um 

Dativ radic-i radic-ibus 

Acuzativ radic-em radic-es 

Ablativ radic-e radic-ibus 


Nominativ rhizoma rhizomat-a 

Genitiv rhizomat-is rhizomat-um 

Dativ rhizomat-ib rhizomat-ibus 

Acuzativ rhizoma rhizomat-a 

Ablativ rhizomat-e rhizomat-ibus 

Excepii: 

Unele substantive formeaz la genitiv plural 

-ium. 

Acestea sunt: 

a) cuvintele care se termin la nominativ cu 

-a dup o consoan; 

14 

Vol. 6 (1) 2012, May 

b) unele cuvinte ce se termin in -ea i -is; 

c) substantivele neutre ce se termin in -e, - 

al i –ar. 

Abies, Abietis f. Brad 

adeps, adipis m. untur, grsime 

Adonis m. Ruscu 

aether, aetheris m. eter 

albumen, albuminis n. albumin 

alcohol, alcoholis m. alcool 

alumen, aluminis n. alaun 

apis, apis (pl. apium) f. albin 

arachis, arachidis f. arahid 

bos, bovis m. bovin 

calis, calicis m., f. caliciu 

calor, caloris m. cldur 

cantharis, cantharitidis f. cantarid 

carbo, carbonis m., f. crbune 

color, coloris m. culoare 

confectio, confectionis f. preparat finit 

cortex, corticis m. scoar 

crassitude, crassitudinis f grosime 

cremor, cremoris m. crem, terci 

Digitalis f. Degeel 

dois, dois f. doz 

faex, faecis f. drojdie 

febris, febris f. febr 

Filix, Filicis f. Ferig 

flos, floris m. floare 

Fuliga, Fuliginis f. Tciune 

Fumigatio, fumigationis, f fumigaie 

Gramen, Graminis n. Gramineu 

Iris, Iridis f. Iris, Stânjenel 

jecor, jecoris n. ficat 

lac, lactis n. lapte 

legumen, leguminis n. legum 

longitude, longitudinis f. lungime 

mel, mellis n. miere 

mixtio, mixtionis f. amestec 

muciago, mucilaginis f. mucilag 

Nux, Nucis f. Nuc 

Ononis, Ononidis f. Osul iepurelui 

ordinatio, ordinationis f. ordonan 

ovis, ovis f. (pl. ovium) oaie 

Papaver, Papaveris n. Mac 

pectus, pectoris n. piept 

pix, picis f. gudron 

Plantaginis f. Ptlagina 

potio, potionis f. poiune 

praescriptio, praescriptionis f prescripie 

pulvis, pulveris m. pulbere 

Rosa f. Mce 

Rumex rumex m. Mcri 

sal, salis n. sare 

Salix, Salicis f. Salcie 

sapo, saponis m. spun 

saturatio, saturationis f. saturare 

Secale, Secalis n. Secar 

semen, semenis n. smân 

inapis, inapis f. Mutar 

solutio, solutionis f. soluie 

stipes, stipitis m. Peduncul 

Subero, Suberis m. Plut 

sulfur, sulfuris n. sulf 

trituratio, triturationis f. triturare 

tuber, tuberis n. tubercul 

tussia, tussis f. tuse 

vapor, vaporis n. vapor 

Declinarea a IV-a 

In aceast declinare intr substantivele cu 

terminaia -usi -u la nominativ singular.


Substantivele terminate in -us sunt 

masculine (ex.: fructus - fruct), cele terminat in -u 

sunt neutre (ex.: coernu - corn). 


Nominativ fruct-us fruct-us 

Genitiv fruct-us fruct-uum 

Dativ fruct-ui fruct-ibus 

Acuzativ fruct-um fruct-us 

Ablativ fruct-u fruct-ibus 


Nominativ corn-u corn-ua 

Genitiv corn-us corn-uum 

Dativ corn-u corn-ibus 

Acuzativ corn-u corn-ua 

Ablativ corn-u corn-ibus 

artus, artus m. articulaie 

casus, casus m. caz 

exitus, exitus m. moarte 

gelu, gelus n. ger, ingheat 

Genu, genus n. genunchi 

Heleborus f. Spânz 

Quercus, Quercus f. Stejar 

spiritus, spiritus m. spirt, alcool 

usus, usus m. folosire 

Declinarea a V-a 

Substantivele din aceast declinare se 

termin la nominativ singular in -es i fac 

genitivul singular in -ei. 

Ele sunt, cu unele excepii (dies - zi i 

meridies - amiaz), de genul feminin. 


Nominativ speci-es speci-es 

Genitiv speci-ei speci-erum 

Dativ speci-ei speci-ebus 

Acuzativ speci-em speci-es 

Ablativ speci-e speci-ebus 

diei, dies n. zi 

glaciei, glacies f. ghea 

meridiei, meridies n. amiaz 

seriei, series f. serie 

species, specierum f. specie 

Adjectivul 

Substantivul i adjectivul trebuie s fie in 

acord privind cazul, numrul i genul 

Exemple: 

concisus, concisa, concisum - iat buci; 

glaber, glabra, glabrum – glabru, f pr; 

niger, nigra, nigrum – negru; 

ruber, rubra, rubrum – rou). 

Cazul Singular 

Nominativ 

m 

concis-us 

f 

-a 

n 

-um 

Genitiv concis-I -ae -I 

Dativ concis-o -ae -o 

Acuzativ concis-um -am -um 

Ablativ concis-o -a -o 

Cazul Plural 


m 

concis-I 

f 

-ae 

n 

-a 

Genitiv concis-orum -arum -orum 

15 

Dativ concis-is -is -is 

Acuzativ concis-os -as -a 

Ablativ concis-is -is -is 

ablongus acoperit 

absolutus absolut 

acidus acru 

adspersorius presrat, aspersat 

aethereus eterat 

albuminatus albuminat 

albus alb 

amarus amar 

ammoniatus amoniacal 

amplus voluminos 

analgeticus analgezic 

anhidricus anhidru 

anisatus anisat 

anthelminticus antihelmintic 

antiphlogisticus antiflogistic 

antispasmodicus antispastic 

aquosus apos 

arabicus arabic 

aromaticus aromatic 

iaticus aiatic 

aureus auriu 

benzoatus benzoic 

Betulinus Mesteacn 

birectificatus dublu rectificat 

calcinatus calcinat 

camphoratus camforat 

candidus strlucitor 

carminativus carminatic 

Carolinus de Karlsbad 

causticus caustic 

cholagogus colagog 

cinereus cenuiu 

compositus compus 

compressus presat 

concentratus concentrat 

condensus condensat 

cornutus cornut 

crassus gros 

cristallisatus cristalizat 

crudus crud, brut 

denaturatus denaturat 

depuratus purificat 

destillatus distilat 

diaphoreticus diaforetic 

dilutus diluat 

diureticus diuretic 

diurnus diurn 

durus dur 

elasticus elastic 

electus ales 

expressus stors 

exsiccatus uscat 

externus extern 

factitius artificial 

ferratus cu fier 

fibrosus fibros 

fissus crpat, biongulat 

flavus galben 

fluidus fluid, lichid 

foetidus fetid 

frigidus rece 

fuscus brun 

gallicus galic; francez 

gelatinosus gelatinos 

germanicus german 

globusus form sferic 

glycerolatus glicerinat 

granulatus granulat 

griseus gri, cenuiu 

grossus grosier 

Vol. 6 (1) 2012, May


gummosus gumos 

helveticus elveian 

hispanicus spaniol 

humidus umed 

hydricus hidric 

immaturus imatur 

indicus indian 

inspissatus concentrat 

internus intern 

islandicus islandic 

kalinus potasic 

liquefactus lichefiat 

liquidus lichid 

longus lung 

lotus splat 

luteus galben 

maculatus ptat, pestri 

magnus mare 

maturus matur 

maximus maxim, foarte mare 

medicatus medical 

minimus minim, foarte mic 

mucosus cu mucus 

mundatus decorticat 

nervinus cu aciune asupra S.N. 

novus nou 

obductus alungit 

obscurus obscur 

odoratus mirositor 

oleosus uleios 

opiatus opiaceu 

oxydatus oxidat 

paratus gata preparat 

parvus foarte mic 

perliquidus (foarte) lichid 

peruvianus peruvian 

phyiologicus fiziologic 

piceus gudronat 

plenus plin 

praecipitatus precipitat 

praeparatus preparat 

pulveratus pulverizat 

purus pur 

pyrolignosus pirolignos 

raffinatus rafinat 

raspatus rzuit 

rectificatus rectificat 

reductus redus 

repletus umplut, plin 

rotundus rotund 

russicus rusesc 

saccharatus zaharat 

salicylatus salicilat 

sanus stos 

saponatus saponat 

siccatus deshidratat 

siccus uscat 

solidus solid 

spirituosus alcoolic 

stellatus stelat 

sublimatus sublimat 

subliquidus vâscos 

suillus suin, de porc 

syntheticus sintetic 

technicus tehnic 

tectus acoperit, fumuriu 

terebentinthinatus cu terebentin 

totus totul 

ustus uscat, calcinat 

venenatus otrvitor 

verus adevrat, veritabil 

veterinarius veterinar 

vinosus cu vin 

voluminosus voluminos 

16 

Declinarea consonantic 

Vol. 6 (1) 2012, May 

Adjectivele din declinarea consonantic vor 

fi declinate ca i substantivele din aceast 

declinare. 

Ele se împart in trei grupe: 

a) adjective care se termin la masculin i 

la feminin in -eri la neutru in -e; 

b) adjective care se termin la masculin i 

la feminin in -isi la neutru in -e; 

c) adjective care se termin la masculin, 

feminin i neutru in -s sau in -x. 

Exemple: 

1. acer, acris, acre - ascuit, tios, picant 

2. brevis, brevis, breve - scurt 

3. simplex, simplex, simplex - simplu 



m 

ac-er 

f 

-ris 

n 

-e 

Genitiv acr-is -is -is 

Dativ acr-i -i -i 

Acuzativ acr-em -em -e 

Ablativ acr-i -i -i 

Cazul Plural 


m 

acr-es 

f 

-es 

n 

-ia 

Genitiv acr-ium -ium -ium 

Dativ acr-ibus -ibus -ibus 

Acuzativ acr-es -es -ia 

Ablativ acr-ibus -ibus -ibus 



m 

breve-is 

f 

-is 

n 

-e 

Genitiv brev-is -is -is 

Dativ brev-i -i -i 

Acuzativ brev-em -em -e 

Ablativ brev-i -i -ibus 

Cazul Plural 


m 

brev-es 

f 

-es 

n 

-ia 

Genitiv brev-ium -ium -ium 

Dativ brev-ibus -ibus -ibus 

Acuzativ brev-es -es -ia 

Ablativ brev-ibus -ibus -ibus 



m 

simple-x 

f 

-x 

n 

-x 

Genitiv simplic-is -is -is 

Dativ simplic-i -i -i 

Acuzativ simplic-em -em -x 

Ablativ simplic-i -i -i 

Cazul Plural 


m 

simplic-es 

f 

-es 

n 

-ia 

Genitiv simplic-ium -ium -ium 

Dativ simplic-ibus -ibus -ibus 

Acuzativ simplic-es -es -ia 

Ablativ simplic-i -ibus -ibus 

In continuare, se dau exemple de adjective 

din declinarea consonantic.


Cele care se termin in -er, -is, -e vor fi 

redate in toate cele trei forme. 

Adjectivele care la masculin i feminin se 

termin in -is i la neutru in -e se redau in cele 

dou forme. Cele care se termin la masculin, 

feminin i neutru in -s sau in -x vor fi redate într-o 

singur form. 

animalis,animale animal 

artificialis, artificiale artificial 

communis, commune comun 

detergens detergent 

dulcis, dulce dulce 

duplex dublu 

emolliens emolient 

emulificans emulsionant 

fortis, forte puternic 

fumans fumegând 

juvans folositor 

laxans laxativ 

leniens linititor, calmant 

letalis, letale letal 

medicinalis, medicinale medicinal 

mitis, mite or, blând 

mollis, molle moale 

officinalis, officinale oficinal 

Adverbul 

17 

ovvilis, oville ovin 

pectoralis, pectorale pectoral 

purgans purgativ 

recens recent 

roborans roborant 

silvester, silvesteris silvestru 

solubilis, solubile solubil 

solvens solvent, 

subtilis, subtile subtil 

venalis, venale obinuit 

viridis, viride Verde 

vulgaris, vulgare comun 

Vol. 6 (1) 2012, May 

Forme de comparaie ale adjectivului 

Comparativul pentru genul masculin i 

feminin se formeaz cu sufixul -ior, iar pentru 

neutru cu sufixul -ius. 

Toate adjectivele la comparativ se 

incadreaz in declinarea consonantic. 

Superlativul se formeaz cu sufixul - 

issimus, -issima, -issimum. 

Adjectivele care la nominativ singular se 

termin in -er fac superlativul cu terminaia - 

erimus, -erima, -ericum (ex.: acer, acris, acre). 

Forma M F N Traducerea 

Pozitiv longus longa longum lung 

Comparativ longior longior longius mai lung 

Superlativ longissimus longissima longissimum cel mai lung 

Pozitiv brevis brevis breve scurt 

Comparativ breviar breviar brevius mai scurt 

Superlativ brevissimus brevissima brevissimum cel mai scurt 

Pozitiv acer acris acre ascuit 

Comparativ acridor acrior acrius mai ascuit 

Superlativ acerrimus acerrima acerrimum cel mai ascuit 

Excepii 

Pozitiv magnus magna magnum mare 

Comparativ maior maior maius mai mare 

Superlativ maximus maxima maximum cel mai mare 

Pozitiv parva parva parvum mic 

Comparativ minor minor minus mai mic 

Superlativ minimus minima minimum cel mai mic 

Pozitiv bonus bona bonum bun 

Comparativ melior melior melius mai bun 

Superlativ optimus optimua optimum cel mai bun 

Pozitiv malus mala malum u 

Comparativ peior peior peius mai ru 

Superlativ pessimus pessima pessimum cel mai ru 

Formele de adverb terminate in -e provin din 

adjective de declinarea a/o la gradul 

De exemplu: 

pozitiv sau 

superlativ. 

Adjectiv Adverb Traducere 

Grossus, grossa, grossum grosse grosier 

Humidus, humida, humidum humide umed 

Longissimus, longissima, longissimum longissime foarte lung 

Subtilissimus, subtilissima, subtilissimum subtilissime foarte fin 

Formele de adverb care se termin in -iter 

aparin adjectivelor declinaiei consonantice. 

Adjectivele care se termin in -ns, -nt îi 

vor transforma terminaia in -nter.


De exemplu: 

m. 

Adjectiv 

f. n. 

Adverb Traducere 

brevis brevis breve breviter scurt 

recens - - recenter proaspt 

subtilis subtilis subtile subtiliter fin 

Verbul 

Exist patru forme de conjugare a verbelor: 

conjugarea a filtrare a filtra 

conjugarea e miscere a amesteca 

conjugarea i lenire a atenua 

consonantic solvere a solubiliza 

Numeralul 

Infinitiv Imperativ Conjunctiv 

18 

Vol. 6 (1) 2012, May 

In ordonana medical verbele se exprim in 

general la imperativ sau la persoana a III-a 

singular sau plural de la conjunctiv. 

Acestea sunt utilizate in Instructio i 

Subscriptio pentru a ateniona farmacistul asupra 

anumitor manopere. 

De exemplu : 

Infinitiv : dare - a se da 

Imperativ : da! - d! 

Conjunctiv : 

- sg.:detur-s se dea (o bucat) 

- pl.: dentur - s se dea (mai multe buci). 

addere - a aduga adde! addatur, addantur 

cavere - a se pzi cave! 

colare - a strecura cola! 

concidere-a tia in buci concide! 

conquere - a fierbe conque! conquator 

conspergere-a consperga consperge! 

contundere - a zdrobi contunde! contundatur, contundantur 

dare - a da da! detur, dentur 

dispensare - a doza dispensa! dispensetur, dispensentur 

dividere - a divide divide! 

filtrare - a filtra filtra! 

formare - a forma formentur 

infundere-a uda, a ineca infunde! 

iterare - a repeta iteretur (ne iteretur) 

macerare - a macera macere! 

miscere - a amesteca misce! misceatur, misceantur 

obducere - a acoperi obduce! obducantur 

parare - a prepara para! 

recipere - a primi, a lua recipe! 

signare - a eticheta signa! signetur 

solvere - a solubiliza solve! 

sterilisare - a steriliza sterilisa! sterilisetur 

vertere - a intoarce verte! 

Cantitile se exprim sub forma numerelor 

cardinale, in cifre arabe. 

Aceste cantiti se scriu in grame i se 

citesc in multiplii sau submultiplii acestuia: 

gramma - gram (singular), grammata - grame 

(plural). In reet se va citi: 

5,0 - grammata quinque 

0,5 - decigrammata quinque 

0,05 - centigrammata quinque 

0,005 - miligrammata quinque 

1 unus, una, unum 

2 duo, duae, duo 

3 tres, rtes, tria 

4 quattuor 

5 quinque 

6 sex 

7 septen 

8 octo 

9 novem 

10 decem 

11 undecim 

12 duodecim 

13 tredecim 

14 quattordecim 

15 quindecim 

16 sedecim 

17 heptadecim 

18 octodecim 

19 nonadecim 

20 viginti 

21 viginti unus 

30 triginta 

40 quadraginta 

50 quinquaginta 

60 sexaginta 

70 septuaginta 

80 octoginta 

90 nonaginta 

100 centum 

1.000 mille 

Numrul dozelor, flacoanelor, picturilor se 

exprim intotdeauna in cifre romane: 

I 1 

II 2 

III 3 

IV 4


V 5 

VI 6 

VII 7 

VIII 8 

IX 9 

X 10 

XX 20 

XXX 30 

XL 40 

L 50 

LX 60 

LXX 70 

LXXX 80 

XC 90 

19 

C 100 

CC 200 

CCC 300 

CD 400 

D 500 

DC 600 

DCC 700 

DCCC 800 

CM 900 

M 100 

Vol. 6 (1) 2012, May 

Mai jos sunt redate principalele grupe de 

medicamente in terminologia latin 

Termeni latini folosii pentru grupele de medicamente 

Singular Plural In limba român 

adstringens adstringentia astringent 

analgeticum analgetica analgezic 

antarthriticum antarthritica antiartritic 

anthelminthicum anthelmintica antihelmintic 

anthidroticum anthidrotica antisudorific 

antidiarrhoicum antidiarrohica antidiareic 

antiphlogisticum antiphlogistica antiinflamator 

antirheumaticum antirheumatica antireumatic 

antispasmodicum antispasmodica antispastic 

ataractium ataractica ataractic 

dermaticum dermatica dermatic, topic al pielii 

diureticum diuretica diuretic 

cardiotonicum cardiotonica cardiotonic 

carminativum carminativa carminativ 

cholagogum cholagoga colagog 

expectorans expectorantia expectorant 

externum externa extern 

hypnoticum hypnotica hipnotic 

internum interna intern 

laxans laxantia laxativ 

nervinum nervina cu aciune asupra S.N. 

ophtalmicum ophtalmica oftalmic 

otologicum otologica cu aciune asupra urechii 

purgans purgatia purgativ 

rhinologicum rhinologica cu aciune asupra mucoasei nazale 

roborans roborantia roborant 

sedativum sedativa sedativ 

stomachicum stomachica stomachic, stimulent al apetitului 

uterinum uterina cu aciune asupra uterului 

Denumirea latin a acizilor, srurilor, oxizilor 

i hidroxizilor: 

acidum boricum acid boric 

acidum sulfuricum acid sulfuric 

acidum hypochlorosum acid hipocloros 

acidum chlorosum acid cloros 

acidum chloricum acid cloric 

acidum perchloricum acid percloric 

arsenicocus arsenicos 

chlorosus cloros 

nitrosus nitros 

sulfurosus sulfuros 

phosphorosus fosforos 

aceticus acetic 

benzoicus benzoic 

boricus boric 

carbonicus carbonic 

chloricus cloric 

nitricus nitric 

lacticus lactic 

phosphoricus fosforic 

salycylicus salicilic 

tannicus tanic 

tartaricus tartric 

bromatus bromur 

chloratus clorur 

fluoratus fluorur 

jodatus iodur 

sulfuratus sulfur 

Natrium carbonicum carbonat de sodiu 

Natrium 

hydrogencarbonicum 

bicarbonat de sodiu 

Natrium phosphoricum fosfat acid de sodiu 

Bismuthum 

carbonat de bismut 

subcarbonicum 

Zincum oxydatum oxid de zinc 

Kalium hydroxydatum hidroxid de potasiu 

Natrium hydroxydatum hidroxid de sodiu 

În funcie de componena "Designatio 

Materiarum " se cunosc: 

reete simple, când Ordinatio este 

compus dintr-un singur component, substan 

medicamentoas, preparat oficinal sau produs 

tipizat; 

reete compuse, în care apar dou sau 

mai multe substane ce urmeaz a fi preparate


împreun. Acestea sunt reetele magistrale, 

adic reetele în care farmacistul trebuie s 

execute o operaie de preparare dup ordonana 

medical. 

1.1.3.1 Modul de ordonare al 

componentelor in reete 

O aezare corect pe blanchet evit 

neinelegerile sau o interpretare echivoc (care 

ar putea conduce la accidente). 

Substanele medicamentoase (indiferent de 

tipul lor) 3 se inscriu una sub alta pe vertical, 

fiecare incepând cu prima liter majuscul. 

3 Reetele magistrale (neoficinale extemporanee) sunt 

concepute de ctre medic care va seleciona substanele 

active, dozele i forma farmaceutic cea mai adecvat 

situaiei clinice i pacientului. Executarea reetei se va face în 

farmacie, pe baza reetei, substanele medicamentoase 

introduse în formulare fiind notate cu denumirile lor oficinale, 

prevzut în farmacopee. 

Reetele oficinale (galenice) au compoziie bine stabilit 

întâlnite în farmacopee. Ele trebuie s se gseasc gata 

preparate în farmacie spre a fi eliberate la cerere. Iat câteva 

preparate oficinale care trebuie s se întâlneasc în farmacie: 

liniment amoniacal, apa de var, mucilagiile, picturile pentru 

ochi cu sulfat de atropin 1%; cu azotat de pilocarpin 2%; 

pun de potasiu, sirop de clorur feroas 5%; soluia de 

acetotartrat de aluminiu (Burow); spirt camforat, poiunea 

Riviere (soluia efervescent); soluia alcoolic de iod iodurat; 

supozitoare de glicerin, tinctura de opiu, unguent emulgator, 

unguent cu glicerin, unguent cu oxid de zinc i acid salicilic 

(pasta Lassari) etc. Medicamentele din aceast categorie se 

prescriu folosindu-se numele din farmacopee, f a scrie 

compoziia (când preparatul este compus din mai multe 

substane active). În anumite situaii preparatele oficinale nu 

se utilizeaz ca atare, ci asociate cu alte substane active 

înglobate în formulri magistrale (ex. julepul gumos - 

mucilagiul de gum arabic). 

Reetele tipizate (comerciale, specialiti farmaceutice). 

Medicamentele tipizate sunt livrate farmaciilor în forma lor 

finit. Aceste medicamente au denumiri comerciale 

(înregistrate) care vor fi trecute pe reet însoit în mod 

obligatoriu de forma farmaceutici de cantitatea la o unitate 

de doz (ex. Rombendazol comprimate a 0,01g – exist i 

comprimate de 0,1 g ca i soluii 2,5 sau 10%). În 

conformitate cu dispoziiile în vigoare medicamentele 

cuprinse în nomenclatorul medicamentelor de uz veterinar, 

dup modul de eliberare din farmacie, se împart în: 

medicamente care se elibereaz numai pe baz de 

reet care se va reine în farmacie (ex. ac. folic, 

adrenalin, ampicilin, kanamicin sulfat, ergometin, 

ocitocin etc.).; 

medicamente care se elibereaz pe baz de reet care 

nu se va reine în farmacie. Acest tip de reet este 

valabil timp de 6 luni de la emitere (ex. ac.nalidixic, 

clordelazin, meprobamat, saprosan, mexaform etc. – în 

cazul ultimelor dou medicamente valabilitatea reetei 

este de doar 10 zile); 

medicamente care se elibereaz la cerere nefiind 

necesar prescripia medical (vat, romplast, 

rbunele medicinal, viplexul, acidul acetilsalicilic etc.) 

De remarcat este c în unele situaii denumirea 

internaional a unui medicament este folosit i în 

farmacopee (oficinal) cât i pentru a denumi produsul 

comercial (ex. acid acetilsalicilic, aminofenazon, 

cortizon, ergomet, ciclobarbital, prednison etc.). 

20 

Vol. 6 (1) 2012, May 

Denumirile substanelor se vor scrie 

prescurtri i f a se folosi simbolurile chimice. 

Nu sunt recomandate denumirile chimice 

(de obicei complicate) cu excepia substanelor 

simple (de exemplu: CuSO4, NaHCO3, nici 

bicarbonat de Na ci, corect: Bicarbonat de 

sodiu). 

De asemenea, nu se intrebuineaz 

denumirile populare ale medicamentelor (ex: 

sare amar ci sulfat de magneziu). 

Denumirea medicamentelor sau formulelor 

farmaceutice pot fi uneori prescurtate (ex. 

atropin sulfuric; tinct. sau tinctura. – tinctur; 

extr. – extract etc.), dar sunt contraindicate 

prescurtrile care pot genera confuzii, care pot 

provoca accidente grave (ex. clorura de potasiu 

– Kalii chloridi(um) – nu va fi prescurtat pentru a 

nu se confunda cu cloratul de potasiu – Kalium 

chloricum – care este foarte toxic. 

In dreptul fiecrei substane se va trece 

cantitatea, in cifre arabe i se exprim in grame. 

Cifrele intregi reprezint gramele, iar 

zecimalele submultiplii gramului (exemplu: 1,0 = 

un gram, 0,20 = douzeci de centigrame, 0,03 = 

trei centigrame etc.). 

Cifrele se vor aeza una sub alta in aa fel 

incât virgulele s fie exact pe aceeai linie 

vertical. 

Lichidele se pot prescrie in mililitri (mai rar in 

centimetri cubi). Pentru unele soluii, care se 

scriu in cantiti foarte mici, exprimarea se face in 

picturi folosind cifre romane i simbolul gtts. 

(guttas = picturi) (exemplu: Ol. crotoni X gtts.). 

Tot cu cifre romane se exprim numrul 

flacoanelor, fiolelor, comprimatelor, plicurile cu 

pulberi, pilulele, bolurile, capsulele etc. 

În general, nu se obinuiete a se trece 

simbolul g (grame) dup cifr, virgula fiind cea 

care face ca acest simbol s fie subîneles. 

De asemenea, cantitatea se poate evidenia 

i prin sublinierea intregului dinaintea virgulei (de 

exemplu: 40,0; 0,25; 0,001). 

In reet se folosesc in general uniti de 

sur precise i mai rar uniti de msur 

aproximative. 

Pentru exprimarea greutilor se folosesc: 

gramul (grama = g), 

miligramul 10 -3 g i 

microgramul (g = 10 -6 gamma). 

Pentru msurtorile de capacitate se 

folosesc mililitrul (ml = 10 -3 ), microlitrul (10 -6 ). 

Farmacopeea prevede patru moduri de 

exprimarea a formulrilor lichide: 

% g/g = cantitatea in grame de substan 

coninut in 100g produs final.


Farmacopeea prevede c formele 

farmaceutice lichide de uz intern i extern 

(indiferent de vehicul) se prepar g/g (ex. 10 g 

sirop la 100 g poiune); 

% g/v = cantitatea in grame de substan 

coninut in 100 ml produs final. 

In acest fel se vor nota concentraiile 

soluiilor injectabile (ex. 2g procain clorhidric la 

100 ml sol. apoas); 

% v/v = volumul in ml coninut in 100 ml 

produs final (ex. alcoolul diluat conine 70% v/v 

alcool etilic); 

% v/g = volumul in ml coninut in 100g 

produs final. 

La medicamentele care se exprim in 

picturi, trebuie s fie cunoscut numrul de 

picturi in care poate fi divizat un gram din lichid, 

ex: 

Denumirea 

Numr de 

picturi/gram 

Eter 90 

Alcool 95% (v/v) 63 

Alcool diluat 70% (v/v) 56 

Ap distilat 20 

Când se prescriu droguri vegetale, numele 

proprii ale drogurilor incep de asemenea cu 

majuscule indicându-se i poriunea drogului 

care intereseaz (ex.: Radix Gentianae, Herba 

Absinthi, Flores Chamommillae). 

Medicul veterinar va prescrie 

medicamentele in ordinea in care le amestec 

farmacistul. 

De obicei (exist i excepii) ordinea de 

amestecare a medicamentelor se face in ordinea 

crescând a greutii lor, ultimul fiind excipientul. 

În cazul substanelor toxice, puternic active 

sau al stupefiantelor, cantitile se scriu in cifre i 

litere, în parantez, pentru a se evita posibilitatea 

unei greeli sau a unei operaiuni frauduloase. 

Exemplu: 

Rp./ 

Strychnini sulfurici 0,001 (un miligram ) 

In cazul acestor substane când medicul 

prescrie intenionat o doz mrit, peste doza 

maxim, el este obligat s sublinieze cantitatea 

i s adauge meniunea "sic volo " (a vreau, 

a doresc). 

Aceast situaie apare când se instaleaz 

rezisten sau toleran la un medicament, 

motivându-se astfel mrirea dozelor in aceste 

situaii. 

Când dou sau mai multe componente care 

se succed sunt prescrise in aceleai cantiti, nu 

21 

Vol. 6 (1) 2012, May 

este necesar s se indice cantitatea la fiecare in 

parte, ci doar la ultima component, cifra fiind 

precedat de literele aa (ana partes = in pi 

egale). 

Exemplu, în loc de: 

Rp/ 

Sulfur precipitatae 10,0 

Zinci sulfurici 10,0 

Sapo kalini 10,0 

Aquae 5,0 

Ung. simplicis ad. 80,0 

Se poate prescrie: 

Rp/ 

Sulfur precipitatae 

Zinci sulfurici 

Sapo kalini aa 10,0 

Aquae 5,0 

Ung. simplicis ad. 80,0 

Termenul ad (pân la) se utilizeaz uzual 

pentru a nu mai fi nevoie s se calculeze 

diferena excipientului (de obicei) pân la 

cantitatea dorit. In general, pentru excipieni 

cantitatea nu se indic, ci se scrie q.s. sau Q.S. 

(quantum satis = atât cât trebuie). 

În aceste cazuri, farmacistul stabilete 

singur cantitatea în funcie de tehnica de 

preparare i va meniona pentru prescripie, 

obligatoriu, cantitatea i natura excipientului 

folosit (aceast terminologie se poate utiliza 

adecvat in cazul pilulelor, bolurilor, unguentelor, 

pulberilor etc.). 

a cum deja s-a artat, in reetele 

magistrale (compuse) exist o enumerare de 

dou sau mai multe substane medicamentoase, 

care vor urma a fi preparate împreun. 

Iniruirea acestor substane (remedii) nu se 

face la intâmplare, ci într-o anumit ordine: 

1. Remedium cardinale - medicament 

principal (de baz) 

2. Remedium adjuvans - medicament 

secundar (ajuttor) 

3. Remedium corrigens - medicament 

corector al gustului i / sau al mirosului 

4. Remedium constituens - medicament de 

constituie (de inglobare, excipient) 

Remedium cardinale - este reprezentat de 

substana cea mai important pentru tratamentul 

prescris, aceea care imprim aciunea curativ 

dorit. 

Remedium adjuvans - este reprezentat de 

una sau mai multe substane care au rol de a 

completa aciunea medicamentului principal, fie 

rindu-i activitatea prin sinergism sau 

potenare, fie diminuându-i unele efecte nedorite.


Remedium corringens - apare în reet 

numai in cazul existenei unor substane cu gust 

i/sau miros neplcut, care se administreaz 

oral. 

Poate fi reprezentat de una sau mai multe 

substane dulci sau aromate, care au rolul de a 

corecta astfel gustul substanelor amintite. 

Remedium constituens reprezint partea 

in care se inglobeaz celelalte substane 

medicamentoase. Excipienii sunt in general 

substane inactive. 

El poart i denumirea de excipiens 

(excipient). Astfel, pentru soluii apoase 

excipientul uzual este apa; pentru unguente, 

vaselina, lanolina; pentru supozitoare, untul de 

cacao. In funcie de formele medicamentoase 

care se prepar, excipienii vor fi substane 

lichide, moi sau solide. 

Exemplu: 

Reete Nedozate 

Simple 

Compuse 

Rp./ 

D.S. 

………… 50,0 

Rp./ 

………… 10,0 

………… 15,0 

………… 75,0 

M.f. ……….. * 

D.S. ……….. 

22 

Vol. 6 (1) 2012, May 

Uneori, remedium corrigens i remedium 

constituens pot fi reprezentate de un singur 

medicament (ex. cazul siropurilor). 

1.1.4 Subscriptio 

Este partea care urmeaz lui Designatio 

Materiarum. 

Aici, medicul veterinar indic farmacistului 

modul cum vor trebui preparate substanele 

medicamentoase, forma medicamentoas care 

va rezulta i in câte doze s se divid acestea. 

Exprimarea in Subscriptio se face numai in 

termeni latini convenionali, redai prescurtat in 

formule bine definite. 

Dup modul cum se formuleaz Subscriptio, 

reetele pot fi împite in 6 grupe, dup cum 

urmeaz: 

Dozate 

Forma divizat Forma dispensat 

Rp./ 

Rp./ 

………… 500,0 ………… 50,0 

Div.p.aeq. X D.t.d. X 

D.S. 

D.S. 

Rp./ 

Rp./ 

………… 10,0 ………… 1,0 

………… 15,0 ………… 1,5 

………… 75,0 ………… 7,5 

M.f. ……….. * M.f. ……….. * 

Div.p.aeq. X D.t.d. X 

D.S. ……….. S. ……….. 

* se va indica forma medicamentoas de preparat: pulv. (pulvis), sol. (solutio), ung (unguentum), 

linim. (linimentum), pil. (pilulae), bolus, suppos. (supositoriae) etc. 

Dup cum se poate vedea din schema de 

mai sus, atât reetele simple, cât i cele compuse 

se împart în nedozate (medicamentul se 

elibereaz într-o singur doz) i dozate 

(medicamentul se elibereaz împit in mai 

multe doze). 

În cazul reetelor nedozate, Subscriptio va 

const în cazul reetelor simple din formula D.S. 

(Detur Signetur = s se dea i s se eticheteze) 

i, in cazul reetelor compuse din formula M.f. 

(Misce fiat = s se amestece i s se fac), 

indicându-se forma medicamentoas respectiv 

(exemplu: M.f. pulv.; M.f. sol.; M.f. ung.; M.f. pil.; 

M.f. suppos. etc.). 

In reetele magistrale in care cantitatea de 

excipient nu este precizat dup Q.S., se va 

continua cu formula ut (in loc de M = misce). 

Rp./ 

Acetanilidi 0,30 

Excipiens q.s. 

ut f. pilulae 

Exprimat in limba român aceasta 

inseamn "excipient atât cât trebuie ca s se 

fac pilule". 

Reetele dozate. Sunt cele în care 

medicamentul se elibereaz în mai multe doze, 

dup modul de împire, având: 

Forma divizat - in acest caz, împirea 

substanelor medicamentoase se va face "dup 

ochi ", in tot atâtea doze egale câte se prescriu; 

manopera poate avea un procent de eroare 

admis de 8-15%. 

Exactitatea sa depinde in cea mai mare 

sur de indemânarea i experiena 

farmacistului, fiind o metod expeditiv. 

Nu se aplic niciodat la reetele care conin 

substane de la Venenai Separanda. 

Formula de exprimare este: Div. p. aeq. 

(divide in partes aequales = divide in pi egale), 

putând urma apoi numrul de doze in care 

trebuie împit medicamentul exprimat in cifre 

romane (ex.: Div. p. aeq. VI sau Div. p.aeq.N VI).


Rp./ 

Exemplu: 

Magnesii sulfas 100,0 

Div.p.aeq. N. X 

D.S. 

Forma dispensat. Reprezint un mod de 

divizare absolut exact, împirea fcându-se 

pentru fiecare doz prin cântrire, acestea 

devenind riguros egale. Operaiunea necesit un 

timp mai indelungat dar este mult mai sigur. 

Medicamentele care conin substane din 

grupele Venena i Separanda se prescriu 

intotdeauna dozate astfel. Exprimarea in form 

dispensat este D.t.d. (detur tales doses = s se 

dea asemenea doze), dup care urmeaz 

numrul dozelor exprimate in cifre romane. 

Rp./ 

Exemplu: 

Phenobarbitalum 0,30 

D.t.d. N. X 

S. 

Dup cum se vede din exemplul de mai sus, 

dup formula D.t.d., nu mai urmeaz D.S., ci 

doar S. (signetur), deoarece D. (dentur) 

figureaz deja in formul (evitându-se astfel 

repetarea termenului de dou ori). 

Intotdeauna, in dozarea prin metoda 

divizat, cantitatea se împarte la numrul de 

doze, pe când in metoda dispensat ea se 

multiplic la acest numr. 

i in cazul reetelor dozate vor exista reete 

simple i reete compuse. Ele au aceeai formul 

de exprimare, cu meniunea c reetele compuse 

incep intotdeauna cu M.f. sau „ut f.”(aa cum s-a 

artat de altfel i la formele nedozate). 

1.1.5 Signatura (Instructio) et 

nomen aegroti 

Signatura (Instructio) este acea parte a 

reetei care se adreseaz in aceeai msur 

farmacistului cât i executantului tratamentului. 

Ea cuprinde indicaii legate de: calea de 

administrare (intern – etichet albastr, extern 

– etichet roie sau parenteral prin injecie 4 ) 

in câte reprize, frecvena (2 x 1/zi, 3 x 1/zi, din 6 

in 6 ore etc.), momentul administrrii (inainte de 

4 Dup acesta urmeaz enunarea concret a modalitii de 

administrare: D.S. int. cu sonda bucoesofagian; D.S. în furaj; 

D.S. int. în apa de but; D.S. int. înglobat în bol de carne. 

Tabletele, capsulele, pilulele, bolurile se administreaz intern 

dup tehnici cunoscute (D.S. ext. friciuni; D.S. ext. 

comprese; D.S. ext. intrauterin; D.S. ext. instilaii, D.S. ext. 

intrarectal; D.S. ext. pudrri; D.S. ext. sinapisme etc.; D.S. inj. 

s.c.; D.S. inj. i.m.; D.S: inj. i.v.; D.S: inj. i.peritoneal; D.S. inj. 

articular; D.S. i. ocular etc.) 

23 

Vol. 6 (1) 2012, May 

mas) etc. Explicaiile de la Signatura se fac 

recomandabil in limba român, existând i 

câteva formule in limba latin (ex.: bis in die = de 

dou ori pe zi, ante cibum = inainte de hrnire; 

ter in die = de trei ori; quaque 4 hora = la fiecare 

patru ore; quarter in die = de patru ori pe zi; 

quaque diae = in fiecare zi). 

In situaia in care medicaia de administrat i 

tratamentul necesit explicaii suplimentare se va 

apela la exprimarea "dup aviz" ceea ce 

inseamn c pe dosul blanchetei sau pe o alt 

coal alturat reetei, medicul veterinar le va da 

in scris, clar i f echivoc. 

La reetele tipizate se mai poate scrie la 

Signaturai "D.S. dup prospect". 

Dac medicul solicit farmacistului s 

copieze pe eticheta formulrii intreaga 

compoziie i se poate adresa prin "D.S. cum 

formula " (s se eticheteze i s se scrie 

formula), iar dac medicul veterinar dorete s 

administreze personal medicamentul va scrie 

"D.S. suo nomine" (eticheteaz i scrie pentru 

uzul medicului). 

Nomen aegroti reprezint identificarea 

pacientului (a animalului la care se va face 

tratamentul). 

Aici se va identifica precis animalul sau 

animalele prin indicarea numrului matricol, 

numelui, specia, eventual sexul, vârsta, 

greutatea, numele proprietarului (exemplu: câine 

rasa Doberman, 10Kg; vaca nr. 9826; calul 

„Murgu”; porc de 80 kg etc.). 

In principiu, diagnosticul se va trece in reet 

atunci când se vor prescrie substane foarte 

active din grupele Venenai Separanda. 

1.1.6 Nomen medici 

Reeta va avea valabilitate numai dac va 

conine parafa i semntura medicului. 

Parafa (tampila) medicului va conine 

numele i prenumele medicului precum i 

calificarea acestuia ("Dr. medic veterinar" sau 

"Doctor in medicin veterinar"). Pe blanchetele 

cu multe reete, Nomen medici va figura doar o 

singur dat in subsolul ultimei reete redactate. 

Conform ultimelor instruciuni ale Colegiului 

Medicilor Veterinari, în Statutul Medicului 

Veterinar, publicat in Monitorul Oficial Nr. 147 din 

01/03/2011 medicul veterinar practician va 

folosi obligatoriu o paraf dup urmtorul model: 

Form: dreptunghiular; 

Lungimea: 5 cm; Limea: 2 cm; 

Numele i prenumele; 

Gradul tiinific; 

Gradul profesional; 

Cod, numrul atestatului de liber practic,( este 

numrul cii de identitate).


Model: 

Dr. Barbu Ionel 

Doctor în medicin veterinar 

Medic primar veterinar 

Cod: 037181 

Medicul veterinar de liber practic titular 

al cabinetului medical veterinar individual (unitate 

medical veterinar f personalitate juridic) 

folosete obligatoriu tampila dup modelul: 

a) form rotund, cu diametrul de 3 cm; 

b) rândul exterior: forma de organizare; 

c) rândul 1 central: Colegiul Medicilor Veterinari 

(CMV) i judeul / municipiul Bucureti; 

d) rândul 2 central: numrul din Registrul unic al 

cabinetelor medicale veterinare cu sau f personalitate 

juridic; 

e) rândul 3 central: codul de identificare fiscal; 

f) rândul 4 central: localitatea. 

Model de tampil 

Medicul veterinar de liber practic 

asociat / acionar al unei uniti medicale 

veterinare cu personalitate juridic folosete 

obligatoriu tampila dup urmtorul model: 

a) form rotund, cu diametrul de 3 cm; 

b) rândul exterior: denumirea societii i forma de 

exercitare (cabinet medical veterinar/farmacie veterinar/ 

punct farmaceutic veterinar/clinic veterinar/spital 

veterinar), dup caz; 

c) rândul 1 central: Colegiul Medicilor Veterinari 

(CMV) i judeul / municipiul Bucureti; 

d) rândul 2 central: numrul din Registrul unic al 

cabinetelor medicale veterinare cu sau f personalitate 

juridic; 

e) rândul 3 central: cod unic de inregistrare; 

f) rândul 4: localitatea. 

Model de tampil 

1.2 Reeta cu timbru sec 

Medicamentele din grupa Venena (toxice i 

stupefiante) nu sunt eliberate decât pe blanchete 

cu reete speciale care au imprimat o tampil 

cu timbru sec (tampil metalic ce imprim in 

relief f tu) eliberat de ctre serviciile 

sanitare judeene pe baz de adres oficial. 

24 

Vol. 6 (1) 2012, May 

Aceste reete se in in evidene speciale, 

dup emitere fiind reinute in farmacia care 

elibereaz substanele. 

Totodat se inregistreaz o serie de date ce 

permit s se cunoasc exact destinaia luat de 

aceste medicamente, in registre speciale. 

Formularele vizate cu timbru sec se vor 

utiliza exclusiv pentru ordonane individuale, fiind 

interzis deturnarea destinaiei lor. Pierderea, 

sustragerea sau distrugerea formularelor vizate 

cu timbru sec va fi anunat in scris, in 24 de ore, 

Direciei Sanitare a judeului i Poliiei Judeene 

(serviciul Substane toxice i Stupefiante) 

Dac prin reet sunt cerute produse 

stupefiante pentru uz veterinar, eliberarea lor se 

efectueaz in limita dozelor maxim admise 

(pentru uzul veterinar) timp de 3 zile. 

Unitile unde se intâlnesc substane 

stupefiante vor fi controlate i avizate periodic 

(anual) de ctre reprezentanii Ministerului de 

Interne, insoi de specialiti in domeniu din 

partea ministerului sau altor organe centrale sau 

ierarhic superioare. 

Regimul produselor toxice a fost prima dat 

reglementat prin Decretul nr. 466/28. XII.1979 

care se refer la fabricarea, manipularea, 

depozitarea, ambalarea, livrarea, expedierea, 

transportul i folosirea produselor i substanelor 

toxice. Substanele aparintoare acestei 

categorii sunt stabilite prin Ordinul Ministerului 

ii 43/1980 i mai apoi prin legea 

143/2000. Activitile de desfacere i 

aprovizionare cu substane din categoriile mai 

sus amintite sunt permise unitilor sanitar 

veterinare pe baza autorizaiei de funcionare 

emis de ctre Direciile sanitare veterinare sau 

Centrele sanitare antiepidemice i Inspectoratele 

judeene de protecia muncii. 

Unitile care au obinut autorizaia au 

obligaia de a se inscrie la Poliia judeean pe 

raza creia instituia îi are sediul. 

Registrele speciale de eviden a 

substanelor toxice vor fi numerotate, sigilate, 

tampilate i semnate de ctre conductorul 

unitii. Registrele vor fi vizate anual de ctre 

organele de poliie abilitate. 

Potrivit Ordinului Comun al ministrului 

ii i familiei, al ministrului agriculturii, 

alimentaiei i pdurilor i al ministrului 

industriei i resurselor pentru aprobarea Listei 

cuprinzând produsele farmaceutice de uz 

uman i veterinar care conin substane care 

intr sub incidena Legii nr. 143/2000 i a 

Ordinului nr. 848 din 12/09/2003, privind 

combaterea traficului i consumului ilicit de 

droguri incontinuare sunt prezentate produse


farmaceutice de uz veterinar inregistrate in 

România (tabelul 4). 

Ultimul document aprut in domeniu este: 

Norma metodologica din 14/08/2006 (Norma 

metodologica din 2006) referitoare la utilizarea 

formularului de prescriptie medical pentru 

eliberarea produselor medicinale veterinare, 

precum i a formularului cu timbru sec pentru 

eliberarea produselor i substanelor 

stupefiante de ctre farmaciile veterinare, 

publicat în Monitorul Oficial 717 din 22 august 

2006 (M. Of. 717/2006). 

Pentru claritatea i înelegerea noiunilor, 

vom reproduce actul în totalitate cu sublinierile 

necesare: 

Art. 1. - Farmaciile veterinare elibereaz, 

pe baza de prescripie medical, numai acele 

produse medicinale veterinare care sunt 

autorizate de Institutul pentru Controlul 

Produselor Biologice i Medicamentelor de Uz 

Veterinar pentru a fi comercializate in 

Romania. 

Art. 2. - Produsele medicinale veterinare 

pot fi eliberate de orice farmacie veterinar 

autorizata de autoritatea competenta, conform 

actelor normative in vigoare. 

Art. 3. - Prescrierea produselor medicinale 

veterinare se face pe formulare cu regim 

special, care sunt prevazute in anexele nr. 1 i 

2 la norma sanitar veterinar. 


ce conin substante active care sunt inscrise in 

lista substanelor care se elibereaz fara 

prescriptie medical, conform hotrârii 

Comitetului pt. Produse Medicinale Veterinare, 

fac exceptie de la prevederile art. 3. 

Art. 5. - Utilizarea altor formulare decat 

cele prevazute in anexele nr. 1 i 2 la norma 

sanitar veterinar pentru prescrierea 

produselor medicinale veterinare, precum i 

eliberarea fara prescriptie medical a 

produselor medicinale veterinare pentru care 

este obligatorie prescripia medical atrag 

raspunderea administrativa, contraventionala 

sau penala, dupa caz, a persoanelor vinovate. 

Art. 6. - Medicii veterinari sunt obligai sa 

pastreze exemplarul de culoare roz al 

prescriptiilor medicale emise o perioada de 3 

ani de la data emiterii lor. 

Art. 7. - Este obligatorie prescrierea de 

tre medicul veterinar competent pe 

formularele cu regim special a urmatoarelor 

produse medicinale: 

a) produsele medicinale destinate 

animalelor de interes economic; 

25 

Vol. 6 (1) 2012, May 

b) produsele medicinale veterinare pt care 

medicul veterinar trebuie s ia masuri speciale 

in scopul evitrii oricarui risc inutil fa de: 

(i) speciile-int; 

(ii) persoana care administreaza produsul 

medicinal veterinar; 

(iii) mediul inconjurator; 

c) produsele destinate tratamentului 

starilor patologice care presupun un diagnostic 

corect sau pentru o utilizare ce poate provoca 

efecte care impiedica sau influenteaza 

masurile terapeutice sau de tratament 

ulterioare; 

d) formula oficinala, în inelesul art. 3 din 

Ordinul preedintelui Autoritii Nationale 

Sanitare Veterinare i pentru Sigurana 

Alimentelor nr. 69/2005, destinata animalelor 

de interes economic. 

Art. 8. - In cazul produselor medicinale 

eliberate numai pe baza de prescriptie, 

medicul veterinar este obligat sa prescrie 

cantitatea necesara pentru efectuarea 

completa a tratamentului in cauza. 

Art. 9. - Formularele cu regim special 

pentru prescriptiile medicale care nu se retin in 

farmacia veterinar vor fi inregistrate in registre 

speciale destinate acestui scop, specificanduse 

data eliberarii, produsul medicinal veterinar 

eliberat, cantitatea, numele medicului veterinar 

care a emis prescriptia i numele persoanei 

care a ridicat produsul. Farmaciile veterinare 

vor pastra aceste registre i le vor pune la 

dispozitie autoritatilor competente, la cererea 

acestora. 

Art. 10. - Prescrierea de ctre medicii 

veterinari a produselor substanelor i 

preparatelor stupefiante i psihotrope, 

reglementate de Legea nr. 339/2005 privind 

regimul juridic al plantelor, substanelor i 

preparatelor stupefiante i psihotrope, precum 

i a celor care intra sub incidenta Legii nr. 

143/2000 privind combaterea traficului i 

consumului ilicit de droguri, cu modificarile i 

completarile ulterioare, se face exclusiv pe 

formularele cu timbru sec, care se rein in 

farmacia veterinar. 


din grupele: antibiotice, chimioterapice, 

sulfamide, antihelmintice, antiparazitare 

externe pentru speciile de interes economic, 

desensibilizare, antidiareice, cu exceptia celor 

care nu contin substante pentru care au fost 

stabilite limite maxime de reziduuri, analeptice 

cardiorespiratorii i hormoni, se elibereaz pe 

baz de prescripie medical, al carei model e 

prevazut in A1 la norma sanitar veterinar.



pentru prescriptiile medicale vor fi tiprite pe 

hartie autocopiativa in doua culori, vernil i roz. 

Exemplarul de culoare vernil, original, va fi 

pastrat de farmacia veterinar, iar exemplarul 

de culoare roz va fi pastrat de medicul 

veterinar care a emis prescripia. In cazul 

eliberarii partiale a cantitatii prescrise, 

prescripiile nu se retin la farmacie i vor fi 

anulate partial prin inscrierea meniunii 

"ANULAT PARTIAL" însoit de stampila 

farmaciei. Numrul i seria prescriptiei 

eliberate partial vor fi consemnate, dupa 

eliberarea produsului medicinal veterinar, in 

registrul de evidenta a prescriptiilor. 


pentru prescriptiile medicale se tiparesc potrivit 

modelului din anexele nr. 1 i 2 i se prezint 

doar in carnete de cate 50 de file bicolore (total 

100 de file). 

Art. 14. 

(1) Carnetele inseriate i numerotate se 

distribuie medicilor veterinari, la cerere, contra 

cost, conform legii, de ctre fiecare colegiu al 

26 

Vol. 6 (1) 2012, May 

medicilor veterinari judetean, respectiv al 

municipiului Bucuresti. 

(2) Gestionarea carnetelor care conin 

formularele cu regim special pentru 

prescriptiile medicale la nivelul colegiilor se va 

face potrivit reglementarilor legale in vigoare. 


pentru prescriptiile medicale cu timbru sec 

pentru eliberarea de ctre farmacia veterinar 

a produselor i substanelor stupefiante se 

completeaza conform prezentelor norme 

metodologice, cu respectarea prevederilor 

Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al 

plantelor, substanelor i preparatelor 

stupefiante i psihotrope. 

Art. 16. - Autoritatea Naionala Sanitar 

Veterinari pentru Sigurana Alimentelor, prin 

Directia de control i coordonare a activitatii 

farmaceutice veterinare, i Institutul pentru 

Controlul Produselor Biologice i 

Medicamentelor de Uz Veterinar vor controla 

modul de conformare i aplicare a prezentelor 

norme metodologice. 

Tabelul 4 

Produse farmaceutice de uz veterinar inregistrate eliberabile cu timbru sec in România 

Nr. 

crt. 

Denumire 

substan activ 

Produsul farmaceutic ce 

conine substana 

Denumire comercial 

Forma farmaceutic, 

concentrat 

Mod de 

prescriere i 

eliberare 

1. Apomorfina Filtalon sol.inj.fiole x 2ml P-TS 

2. Acepromazina maleat Neurotranq sol.inj.flac.x 50ml P-RF 

Ketamine 10% 

sol.inj.flac.x 10ml i 25ml P-RF 

Ketamine 

sol.inj.flac.x l0ml 

P-RF 

Imalgene 500 


P-RF 

Imalgene 1000 


P-RF 

3. Ketamina clorhidrat Vetased 


P-RF 

Ketaminol 5 

sol.inj.flac.x 20ml 

P-RF 

Ketaminol 10 

sol.inj.flac.x 20ml 

P-RF 

Ketalrom 

sol.inj.flac.x l0ml i 20ml P-RF 

Ketamidor 10% 


P-RF 

4. Medetomidina clorhidrat 

Domosedan 

Domitor 



P-RF 

P-RF 

5. Pentobarbital sodic Euthanyl sol.inj.flac.x 250ml P-RF 

6. Petidina clorhidrat Mialgin 5% sol.inj.flac.x 250ml P-TS 

7. Prometazina 

Alergotrat 3% 

Alergotrat b 

sol.inj.flac.xl0ml, 20ml i 50ml 

sol.inj.flac.x 20ml i 50ml 

P-RF 

P-RF 

8. Propionil promazin fosfat Combelen sol.inj.flac.x 25ml i l00ml P-RF 

9. Tiopental sodic Rompental sol.inj.flac. x 20ml P-RF 

10. Xilazina clorhidrat Xylaject 2% sol.inj.flac.x 25ml P-RF 

Nota: 

P-TS = prescripie medical cu timbru sec; 

P-RF = prescripie medical care se reine in farmacie. 

Conform Normei sanitare veterinare 

privind formularele de prescripie medical cu 

regim special i cu timbru sec pentru 

eliberarea produselor medicinale veterinare i 

normele metodologice referitoare la utilizarea 

acestora din 14/08/2006, Publicat in Monitorul 

Oficial, Partea I nr. 717 din 22/08/2006 

Modelul unic, al imprimat cu regim special 

i cel al formularului de prescripie medical cu 

timbru sec necesar pentru eliberarea 

produselor i substanelor stupefiante de ctre 

farmaciile veterinare, necesar pentru 

eliberarea produselor medicinale veterinare e 

prevzut in anexele nr. 1 i 2 la aceast norm 

sanitar veterinar, fiind prezentate mai jos:


Seria .........../nr. ......... 

REGIM SPECIAL 

Unitatea sanitar veterinar emitent ............................. 

Localitatea .................................................................... 

Judeul .......................................................................... 

Numele persoanei fizice sau juridice deintoare de animale 

Domiciliul/adresa sediului social: 

Localitatea ..................................................................... 

Strada ............................................................................ 

Nr. ........., judeul ............................., telefon ................ 

Animalul/Animalele din specia ...................................... 

Numrul/Numerele de identificare................................. 

Categoria ...................................................................... 

Sexul ............................................................................ 

Greutatea medie/animal (kg) ........................................ 

Diagnosticul .................................................................. 

...................................................................................... 

Nr. din registrul de consultaii ..................../data ........... 

Rp/ 

REGIM SPECIAL 

Seria ................................./ nr. ................... 

Unitatea sanitar veterinar emitent ........................... 

Localitatea ..................................................................... 

Judeul .......................................................................... 

Numele persoanei fizice sau juridice deintoare de animale 

Domiciliul/adresa sediului social: 

Localitatea ..................................................................... 

Strada ............................................................................ 

Nr. ........., judeul ............................., telefon ................ 

Animalul/Animalele din specia ...................................... 

Numrul/Numerele de identificare ................................ 

Categoria ...................................................................... 

Sexul ............................................................................. 

Greutatea medie/animal (kg) ........................................ 

Diagnosticul .................................................................. 

....................................................................................... 

Nr. din registrul de consultaii .................../data ............ 

. 

Rp/ 

Data ...................... 

Semntura i parafa medicului veterinar, 

............................................... 

Timbru 

sec 

Semntura i parafa medicului veterinar, 

............................................... 

Data ...................... 

Colegiul Medicilor Veterinari din România 

organizeaz tiprirea, distribuirea, inserierea i 

numerotarea formularelor de prescripie 

medical pentru eliberarea produselor 

medicinale veterinare i a formularelor de 

27 

Vol. 6 (1) 2012, May 

prescripie medical cu timbru sec pentru 

eliberarea produselor i substanelor 

stupefiante de ctre farmaciile veterinare. 

Normele metodologice referitoare la 

utilizarea formularului de prescripie medical, 

precum i a celui cu timbru sec, ca imprimate 

cu regim special, necesare pentru eliberarea 

produselor medicinale veterinare i a 

produselor i substanelor stupefiante de ctre 

farmaciile veterinare sunt prevzute in anexa 

nr. 3 la prezenta norm. 

Principalele 10 nereguli care pot apare i 

sunt de evitat în cazul eliberrii reelor cu 

regim special sunt redate în tabelul 5. 

Tabelul 5 

Principalele nereguli care sunt de evitat în cazul 

eliberrii reetelor cu regim special care pot 

atrage efectele legii 

Neregula de evitat i care 

atrag efectele legii 

Livrarea ctre persoane fizice neautorizate a 

substantelor din aceste grupe 

Lipsa registrelor pentru evidena produselor de la 

Separanda si Venena, 

Nerespectarea modelului prevazut în legislaie a 

registrului pentru substanele depozitate la Separanda 

Venena, neconcordanele între stocurile de achiziie i 

registrul substane periculoase 

Nerespectarea prevederilor legale privind eliberarea 

produselor 

Lipsa certificatelor de calitate, conformitate sau a 

buletinelor de analiz pentru produsele medicinale 

achiziionate 

Nerespectarea prevederilor legale privind pstrarea 

evidenelor substanelor psihotrope i stupefiante 

Registru pentru evidena substanelor periculoase 

netampilat, nenumerotat i necompletat 

corespunztor. completarea incorect a registrului de 

eviden a substanelor toxice, neactualizarea acestuia 

Dulapul Separanda i Venena neinscripionat i 

nefuncional; 

Inexistena copiilor facturilor în baza crora s-au 

achiziionat substanele psihotrope i stupefiante 

1.3 Alte indicaii legate de redactarea i 

eliberarea reetei 

In cazul când eliberarea medicamentelor din 

reet este urgent medicul poate folosi cuvinte 

de urgentare in ordinea gravitii i urgenei in 

intervenie, dup cum urmeaz: 

cito = repede 

citissimo = foarte repede 

statim = imediat, pe loc 

antidotum = antidot 

Aceste cuvinte pot fi scrise pe blanchete cu 

o alt culoare pentru a atrage atenia 

farmacistului. In anumite situaii reeta mai poate 

cuprinde i indicaii repetatur sau interetur in


cazul in care indicaia trebuie repetat sau 

dimpotriv (non repetatur sau non iteretur). 

In cazul absenei acestor indicaii, 

farmacistul va proceda conform reglementrilor 

in vigoare. In cazul in care medicul veterinar nu 

tie dac medicamentul solicitat se afl in 

farmacie el poate (in cazul in care este de acord 

ca farmacistul s elibereze ceva similar 5 ) s se 

scrie in dreptul medicamentului in cauz: "at 

similia " (ceva asemtor). 

In orice reet prin cuvântul "ap" se va 

inelege ap distilat, prin "alcool", alcool de 96, 

iar prin "alcool diluat", alcool de 70. 

Medicamentele lichide prescrise in cantiti 

mici sub form de picturi se msoar numai cu 

pictorul normal. Cu pictorul normal 20 de 

picturi de ap distilat care cad liber, la 20C 

cântresc 1 g (±0,005 g). 

Medicamentele lichide se elibereaz 

totdeauna limpezi, de aceea ele trebuie s se 

filtreze. Formele farmaceutice lichide inscrise in 

farmacopee, indiferent de dizolvant, se prepar 

la greutate (g/g). Fac excepie soluiile injectabile 

care se prepar la volum, adic se exprim 

cantitatea de substan in grame, iar solventul in 

volume (g/v). In unele cazuri, in reete, cantitile 

unor componente nu sunt precizate. 

In acest caz se iau in lucru cantitile 

prevzute de farmacopee, avându-se in vedere 

se noteze pe reet cantitile utilizate. 

Adesea, in partea de Subscriptio pentru 

unele forme medicamentoase se poate folosi i 

M.D.S. = Misce Detur Signetur, fiind o formulare 

prescurtat a pilor Subscriptio i Signetur 

(aplicat mai ales in cazul formulrilor lichide). 

Recipientele i materialele de ambalaj in 

care se face expediia trebuie s fie alese de 

necesitile de conservare. Nu este recomandat 

se elibereze medicamente in sticle folosite in 

mod curent pentru pstrarea alimentelor (sticle 

de lapte, bere, vin, buturi rcoritoare) pentru a 

nu da loc la confuzii. Este interzis, de 

asemenea, utilizarea cutiilor i dopurilor de plut 

care au mai fost utilizate pentru a se evita o 

eventual impurificare sau contaminare cu ageni 

bacterieni. 

1.4.1 Eliberarea reetelor in S.U.A. 

5 Dac în farmacie lipsete vreo substan din compoziia 

unui medicament, farmacistul este obligat s ia i el legtura 

cu medicul veterinar, cruia s-i propun înlocuirea 

substanei, altfel, farmacistul nu are voie s fac substituii 

doar în cazuri speciale, între substane cu activitate 

terapeutic identic (ex. între srurile aceluiai alcaloid: 

cofeina citrat poate fi înlocuit cu cofein natribenzoic; 

codeina fosfat cu sarea clorhidrat etc.). 

28 

Vol. 6 (1) 2012, May 

In principiu, nu exist diferene notabile in 

unele state (europene mai ales) existând 

formulare tipizate (blanchete) pentru eliberare, 

in alte state (de ex. SUA) nu exist 

reglementri legate de blanchet. 

Toate reetele ins trebuie s conin 

obligatoriu: 

numele, adresa, telefonul i numrul atestatului 

medicului curant; 

numele i adresa posesorului de animal; 

date despre animal; 

data eliberrii ordonanei; 

denumirea i cantitatea medicamentului; 

indicaii de folosire 

numele medicului i semntura. 

Pentru exemplificare prezentm un model 

de reet editat in SUA. In general la acest tip 

de reet, nu sunt recomandate abrevierile 

latine, fiind preferate textele clare, explicite. 

Exemple: 

in loc de t.i.d – de trei ori pe zi – se 

prefer “three times a day” sau 

“every eight hours” = la fiecare opt ore). 

De asemenea, instruciunile sunt foarte 

concise, pentru evitarea ambiguitilor (ex: nu 

se va folosi niciodat o formulare de tipul: “take 

as directed” = “s se administreze conform 

instruciunilor” ci, de exemplu: “administer one 

tablet orally every 8 hours” = “s se 

administreze o tablet, oral, la fiecare 8 ore”). 

Un alt aspect important, indiferent de ar, 

este c eliberarea cantitilor se va face doar 

in sistemul metric. La eliberarea ordonanelor 

in rile occidentale se recomand utilizarea 

denumirii comerciale inregistrate (existând liste 

exhaustive de denumiri generice echivalente 

cu denumirile comerciale inregistrate). 

Specimen de reet in SUA 

(dup, Veterinary Pharmaceuticals and Biologicals, 8 th 

Edition, 1993/1994) 

Animal’s Name: Sophie Species: Canine Weight:10 kg 

Owner’s Name: Ms. John Augustine 

Address : 1306 Howard Avenue, Blacksburg, VA 24060 

Rx 

Amoxicillin, 250 mg, capsules 

No. 15 

Date:10/30/93 

Label: Administer one capsule orally every eight hours 

< > Vountary Formulary Permitted 

< > Dispense as written 

Signature of Prescriber: 

.....………………………. 

Richard B. Talbot, DVM 

Refills 0-1-2-3-PRN Controled Substance Registration Number


1.4.2 Eliberarea reetelor in Marea Britanie 

Specimen de reet in Anglia 

(dup, Veterinary Applied Pharmacology & Therapeutics, 5 th 

Mixture for dog 

Rx 

Edition, 1991) 

A.Knifton & W. Jenkins M.R.C.V.S. 

270 North Street, Manderton, Sussex 

Aceasta are exact aceleai pi ca 

ordonana clasic: heading (antet), the 

superscription (invocatio), Inscription (ordinatio 

materiarum), the subscription (subscriptio), 

Signature (Signatura), micellaneous 

requirements (Instructio), prescribers signature 

and qualifications (semntura i calificarea 

medicului) cu remarca c la toate reetele nu 

trebuie omis sintagma: “for animal treatment 

only” = numai pentru tratamentul animalelor. 

1.4.3 Eliberarea reetelor in Frana 

Specimen de formular special pentru prescripia 

stupefiantelor din Frana 

(dup Dictionaire des Medicaments Veterinaire, 1997) 

CARNET 0016 STUPÈFIANTS 

(ART. R. 5212) 

CARNET 0016 

ORDONANCE 0001 USAGE PROFESSIONEL 

PRESCRITE STUPÈFIANTS 

(ART. R. 5212) 

DOCTEUR VETERINAIRE …………………………….. 

Docteur-Veterinaire RUE ……………........………….. 

Inscrit au tableau …………………………….. 

De l’Ordre sous VILLE……………………… 

………………….………….. 

Tel…………………………. 

Le Nº………………… Nº de l’ORDRE: 

Nº de serie NOM : 

Du departement……. PRENOM : 

ADRESSE DU DETENTEUR DE L’ANIMAL: 

01 September 1991 

Light Kaolin 20 g 

Light Magnesium carb. 5 g 

Sodium bicarb. 5 g 

Water to 100 ml 

Make a mixture. Send 100 ml 

Label: Shake the bottle 

Give one dessertspoonfull twice daily 

For animal treatment only 

This prescription is issued for an animal under my care. 

For animal treatment only. 

A.Knifton, M.R.C.V.S. 

…………………………. 

L. Gentle. Castle Farm,Broadbeach,Sussex 

Ordonance faite le Le : 

Pour M ………………... 

Adresse ANIMAL – espece 

Natur du Produit…….. 

Nº Identification : 

Quantite : 

Signature et Cachet 

Du Docteur-Veterinaire 

29 

Vol. 6 (1) 2012, May 

Eliberarea medicamentelor se face identic 

ca la noi, uor diferit fiind eliberarea 

substanelor de la categoria stupefiante 

Pentru orientarea colegilor din teren 

dornici s afle care medicamente se elibereaz 

pe reet, recomandm vizitarea site-ului 

Institutului pentru Controlul Produselor 

Biologice i Medicamentelor de Uz Veterinar, 

la adresa: http://www.icbmv.ro/infoutile.aspx 

Aici pot fi gsite produsele medicinale 

veterinare autorizate in perioada ianuarie 2007 

- octombrie 2011, care se elibereaz cu / f 

prescripie medical, precum i lista produselor 

medicinale veterinare aflate in curs de 

reinnoire a Autorizaiilor de Comercializare la 

data de 14.03.2012. 

Bibliografie 

Prezenta lucrare se bazeaz pe Capitolul 5 – 

Prescrierea reetelor (Ordonana medical), pp. 

348-379, din lucrarea Ghid de farmacie i 

Terapeutic Veterinar, Autori: Cristina T. Romeo, 

Teudea Valer, Ed. Brumar, Timioara îmbunit 

cu documentele: 

1. Directive 2009/53/EC of the European 

Parliament and of the council of 18 June 2009 

amending Directive 2001/82/EC and Directive 

2001/83/EC, as regards variations to the terms 

of marketing authorisations for medicinal 

products 

2. Legea nr. 215/2004 din 27/05/2004 pentru 

aprobarea Ordonanei Guvernului nr. 42/2004 

privind organizarea activitii veterinare cu 

modificarile si completarile ulterioare-Monitorul 


3. Ordin nr. 848 din 12 septembrie 2003 privind 

modificarea i completarea Ordinului ministrului 

sanatatii i familiei, al ministrului agriculturii, 

alimentatiei i padurilor i al ministrului industriei 

i resurselor nr. 251/240/292/2002 pentru 

aprobarea Listei cuprinzand produsele 

farmaceutice de uz uman i veterinar care contin 

substante ce intra sub incidenta Legii nr. 

143/2000 privind combaterea traficului i 

consumului ilicit de droguri 

4. Ordin nr. 4/2004 din 30/04/2004 pentru 

aprobarea Normei veterinare privind producerea, 

prelucrarea, depozitarea, transportul, 

comercializarea i utilizarea produselor 

medicinale veterinare i a altor produse de uz 

veterinar -Monitorul Oficial, Partea I nr. 458 din 

21/05/2004 


aprobarea Normei sanitare veterinare privind 

formularele de prescripie medical cu regim 

special i cu timbru sec pentru eliberarea 

produselor medicinale veterinare i a normelor


metodologice referitoare la utilizarea acestora - 

Monitorul Oficial, Partea I nr. 717 din 22/08/2006 


aprobarea Normei sanitare veterinare privind 

condiiile de organizare i funcionare a unitilor 

farmaceutice veterinare i a unitilor destinate 

comercializrii animalelor de companie - 

Monitorul Oficial, Partea I nr. 176 din 07/03/2008 


modificarea Normei sanitare veterinare privind 

condiiile de organizare i funcionare a unitilor 

farmaceutice veterinare i a unitilor destinate 

comercializrii animalelor de companie, 

aprobat prin Ordinul preedintelui Autoritii 

Naionale Sanitare Veterinare i pentru 

30 

Vol. 6 (1) 2012, May 

Sigurana Alimentelor nr. 16/2008 - Monitorul 



modificarea Normei sanitare veterinare privind 

formularele de prescripie medical cu regim 

special i cu timbru sec pentru eliberarea 

produselor medicinale veterinare i a normelor 

metodologice referitoare la utilizarea acestora, 

aprobat prin Ordinul preedintelui Autoritii 

Naionale Sanitare Veterinare i pentru 

Sigurana Alimentelor nr. 184/2006 - Monitorul 

Oficial, Partea I nr. 475 din 09/07/2010

Redactarea reĠetelor în medicina veterinară Prescriptions writing in ...

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?