BISERICA BOLNIŢEI MĂNĂSTIRII BISTRIŢA - PATZINAKIA

More documents

Recommendations

Info

Biserici de bolniţă _Bistriţa_Schimbarea la faţă duh isihast a venit prin Nicodim 22 , întemeietorul vieţii călugăreşti de tip cenobitic. Scrierile isihaste, deşi, în traducere slavonă, nu au rămas fără urmări în mediul cultural al ţărilor române 23 . Acest context poate explica ideea care a stat la baza conceperii programului iconografic al bisercii bolniţei în această formă. Schema iconografică a încăperii principale este, în fapt, specifică pronaosului prin prezentarea ciclului vieţii unui sfânt, prin friza sfinţilor anahoreţi şi călugări şi prin figurarea hramului. Lipsa ciclului christologic, firesc în decorul naosului, a fost compensată prin picatrea unor scene din Patimi şi Minuni în pridvorul construit în 1710. Pridvor_Patimi Pe peretele vestic al naosului, în stânga uşii, se află tabloul votiv interior, care îi înfăţişează pe banul Barbu Craiovescu împreună cu soţia sa Neagoslava, ţinând în mâini macheta bisericii. Tabloul este însoţit de următoarea înscripţie Jupan Barbu ban. Şi-a preschimbat numele său în Pahomie. La dreapta uşii, sunt pictaţi Sfinţii împăraţi Constantin şi Elena, model al monarhilor creştini. Acest pridvor zugrăvitu-s-a din bun gândul dumneaei jupănesei Andrianei vornicesei a dumnealui Şerban Cantacuzino vel vornic, în zilele luminatului domn Ioan Constandin B(râncoveanu) Basarab voievod, fiind egumen chir Ştefan ieromonah, mai 18, 7218. Şi zugrav a fost losif ieromonahul, Hranite. Probleme de datare. În legăturaă cu datarea monumentului şi a picturii s-au emis de-a lungul timpului o serie întreagă de opinii. Lucrarea de faţă nepropunându-şi să rezolve această dilemă, în lipsa unei cercetări aprofundate, se va rezuma la a enumera teoriile care s-au închegat în jurul datării acestui monument. Ghika-Budeşti consideră că a fost zidită în 1495 ori 1517 fiind singurul 22 idem p. 9 23 Alexandru cel Bun stabileşte legături între Mitropolia Moldovei şi Patriarhia de la Constantinopol, aducându-se astfel operele unor autori isihaşti ca Grigore Sinaitul şi Patriarhul Filotei, care se traduc în slavona bisericească Cf. D. Stăniloaie op. cit., p.10 29
Biserici de bolniţă _Bistriţa_Schimbarea la faţă monument care ne-a rămas din secolul al XV-lea 24 . Gheorghe Balş 25 afirmă, în schimb, că datează probabil din 1506. La rândul său Ion Donat scrie Fiindcă pisania ce va fi fost s-a pierdut, actul de naştere al clădirii îl constituie inscripţia slavonă pusă deasupra capului lui Barbu banul, care ţine în mână biserica. Aşadar, şi bolniţa este ctitoria aceluiaşi Barbu, şi a fost probabil zidită între 1520-1521 şi data morţii sale, răstimp când era monah şi purta numele nou de Pahomie. I.D. Ştefănescu 26 scria că, pictura bisericii a fost realizat puţin după 1517. Cercetătoarea Carmen Laura Dumitrescu susţine că s-ar fi putut însă ca pictura să fi fost mult posterioară datei construiri ei 27 . Referitor la data construirii bisericii bolniţei Alexandru Efremov, crede că aceasta a fost între 1512-1520 28 , pe când Carmen Laura Dumitrescu propune intervalul dintre 1520 şi 1524. În Istoria Artelor Plastice în România 29 se consideră că ansamblul a fost pictat între 1523-1529. Un element care i-a făcut pe unii cercetători să se îndoiască de pictarea la o singură dată a ansamblui este figura înghesuită pe peretele nordic, între Paisie Athonitul şi Sf. Ierarh Nicolae a Sfântului Grigorie Decapolitul. În acest caz, fenomenul devine explicabil prin faptul că, moaştele Sfântului au fost aduse la Bistriţa în anul 1497, când biserica era deja pictată, iar banul Barbu dorind să-l aibă în galeria marilor sihaştri, porunceşte să fie pictat aici 30 . Stil. Se remarcă în redactarea scenelor din altar Platytera şi naos Pantocrator, în primul rând, libertatea compoziţională a acestora şi modalitatea în care se adaptează perfect arhitecturii monumentului, nefiind întrerupte de nicio bandă decorativă. Acestea sunt scene ample, de mari dimensiuni. În schimb, scenele din ciclul vieţii Sfântului Ioan Botezătorul sunt de dimensiuni inegale, fiind fragmentate de benzi ocru-galben. Aceste scene cu caracter narativ au o dinamică mai pronunţată, mai variată în comparaţie cu restul picturii, mai ales cu friza sfinţilor anahoreţi, care sunt înfăţişaţi strict frontal, cu o gestică reţinută şi o expresie uşor austeră. Cromatica este în general austeră, nediversificată, dominantele fiind ocru-galben, roşu şi albastru. Veşmintele sunt la rândul lor sobre, dar nu lipsite de eleganţă şi bogaţie, animate doar de desenul faldurilor. Se poate spune ca pictura de la Bistriţa păstrează fidelitatea faţă de pictura paleologă târzie, mai ales în redactarea arhitecturilor 31 . 24 Ghika-Budeşti, N., Evoluţia arhitecturii din Muntenia şi Oltenia, vol II, p. 10, Bucureşti, 1932 25 Gh Balş Influence du plan serbe sur le plan des eglises roumaines în L’art Byzantin chez les Slaves. Les Balkans. Paris, 1930, p. 283 26 Ştefănescu I.D., La peinture religieuse en Valachie et en Transylvanie depuis les origines jusqu’au XIX e siecle, Paris, 1932 27 op.cit. p. 10 28 Efremov Al., Pictura interioară din paraclisul Mănăstirii Bistriţa, BMI, 2, 1973 29 Istoria Artelor Plastice din România, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1970 30 Efremov op. cit. p.73 31 C.-L. Dumitrescu Pictura murală…, p. 67 30
Page 1 and 2: Biserici de bolniţă _Bistriţa_Sc
Page 7: Biserici de bolniţă _Bistriţa_Sc

BISERICA BOLNIŢEI MĂNĂSTIRII BISTRIŢA - PATZINAKIA

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?