BISERICA BOLNIŢEI MĂNĂSTIRII BISTRIŢA - PATZINAKIA
BISERICA BOLNIŢEI MĂNĂSTIRII BISTRIŢA - PATZINAKIA
BISERICA BOLNIŢEI MĂNĂSTIRII BISTRIŢA - PATZINAKIA
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Biserici de bolniţă _Bistriţa_Schimbarea la faţă<br />
Ciclul cuprinde şaisprezece episoade din viaţa Înaintemergătorului, iar pentru că aluziile la moarte<br />
şi la înviere sunt evidente în acest ciclu, tema figurată aici are un pregnant caracter funerar.<br />
Prezenţa întemeietorilor vieţii monastice Sava Sfinţitul, Antonie cel Mare, Sf. Pahomie, Sf.<br />
Atanasie al Alexandriei sau Grigore Decapolitul 16 în acelaşi loc al comemorării defuncţilor are,<br />
deopotrivă, un caracter funerar. 17 Pridvor_Schimbarea la faţă<br />
Opţiunea pentru<br />
alegerea hramului<br />
Schimbarea la faţă 18 ,<br />
amplu ilustrat pe<br />
timpanul vestic,<br />
deasupra tabloului<br />
votiv, cât şi felul în<br />
care a fost conceput<br />
programul iconografic<br />
denotă o anumită<br />
familiarizare cu<br />
mediul isihast al lui<br />
Simeon Teologul, Grigore Sinaitul, Nicolae Cabasilas sau Grigore Palamas. Devenită doctrină<br />
oficială a bisericii ortodoxe în secolul al XIV lea, isihasmul a avut un important rol în viaţa culturală<br />
a Bizanţului, exercitând o influentă, chiar dacă indirect, asupra activităţii artistice, prin<br />
îmbogăţirea cu teme noi şi prin evoluţia schemelor iconografice 19 .<br />
27<br />
Această doctrină mistică încerca să<br />
stabilească o relaţie directă între individ<br />
şi divinitate prin intermediul unei metode<br />
psihosomatice a rugăciunii, aşa cum scria<br />
Grigore Palamas.<br />
Numai după detaşarea de impresiile şi<br />
senzaţiile legate de realitatea<br />
înconjurătoare, după depăşirea propriilor<br />
16 Matei al Mirelor a alcătuit o slujbă, la rugamintea egumenului Teofil al Bistriţei, viitor episcop al Râmnicului, apoi<br />
mitropolit al Ţării Româneşti. Aceasta a fost tipărită în greceşte la Bucureşti, în 1692. În 1753 s-a tipărit la Râmnic Carte<br />
osebită a Sfântului Grigorie Decapolitul. Viaţa sa este pe scurt prezentată de Mitropolitul Dosoftei al Moldovei în lucrarea<br />
sa aghiografică Viaţa şi petrecerea sfinţilor (4 vol., Iaşi, 1682-1686)<br />
17 C-L Dumitrescu Programul…, p. 268. Autoarea precizează că prezenţa acestora poate fi legată şi de pomenirea lor în<br />
desfăşurarea liturghiei, ca sfinţi theofori.<br />
18 Si S-a schimbat la faţă înaintea lor şi a strălucit faţa Lui ca soarele, iar veşmintele Lui s-au făcut albe ca lumina (Matei<br />
17, 2-3 ; Marcu 9, 1-8)<br />
19 Influenţei isihaste i se datorează apariţia târzie a unor reprezentări ale Fecioarei Izvor al vieţii, care se cânta în Vinerea<br />
Mare. Imnul Acatist cuprins de multă vreme în liturghie va începe să fie ilustrat după 1340. Cf. Tania Velmans La peinture<br />
murale byzantine a la fin du Moyen Age, Lille 1983, p. 54