BISERICA BOLNIŢEI MĂNĂSTIRII BISTRIŢA - PATZINAKIA

Biserici de bolniţă _Bistriţa_Schimbarea la faţă
Barbu Craiovescu, poate cel mai important reprezentant al acestei familii, ocupă titlul de mare
Ban neîntrerupt din septembrie 1495 până în 10 ianuarie 1510 6 . Conflictul cu Mihnea cel Rău îi face
să pribegească dincolo de Dunăre, de unde se vor întoarce cu o armată turcească pentru a-l alunga
în 1510, punându-l domn pe Vlăduţ. Relaţiile cu acest domnitor se vor încheia de asemenea printrun
conflict, influenţa politică a Craioveştilor fiind restabilită abia în urma înscăunării lui Neagoe
Basarab.
Opera cea mai însemnată a acestei familii este cea culturală desăvârşită prin construirea centrului
monastic şi cultural de la Bistriţa, dotat cu preţioase odoare şi manuscrise. Daniile făcute la Athos
de Banul Barbu Craiovescu şi de soţia sa de origine sârbă Negoslava, în special la Mănăstirea
sârbească Sfântul Pavel 7 , aducerea la Bistriţa a moaştelor Sfântului călugar isihast Grigore
Decapolitul 8 , sfânt care va fi reprezentat în friza călugărilor şi anahoreţilor din biserica bolniţei pe
care o ctitoreşte 9 , sunt acte tot atâtea importante precum cele realizate în divanul ţării.
Arhitectura. Ridicată în afara zidurilor
mănăstirii pe latura vestică, biserica
bolniţei cea mai mare însemnatate, din tot
ce ne-a mai rămas la Bistriţa, potrivit
afirmaţiei lui Virgil Drăghiceanu, este un
edificiu de mici dimensiuni, simplu ca plan
şi structură construit din piatră de râu,
cărămidă şi mortar. Altarul, semicircular în
interior şi pentagonal în exterior, este
prevăzut la nord şi la sud cu cele două nişe
ale pastoforiilor. Boltirea s-a făcut cu o calotă mai joasă decât bolta naosului. Planul
dreptunghiular fiind boltit cu un semicilindru longitudinal. Probabil, la origini, a existat între naos
şi altar o tâmpla alcătuită dintr-o arhitravă pe stâlpi de lemn sau de zidărie, cea actuală datând
din epoca lui Matei Basarab. 10 Actualul pridvor 11 , care a fost construit în 1710 de către Şerban şi
Adriana Cantacuzino, a înlocuit pridvorul de lemn, care trebuie să fi existat încă de la construirea
monumentului, aşa cum se poate vedea în tabloul votiv din naosul bisericii. Odată cu construirea
acestuia s-a lărgit şi uşa, distrugându-se în acest fel inscripţia ce trebuie să fi existat în interior,
5
idem, p. 18
6
idem, p. 17
7
Th. Bodogae Ajutoare româneşti la mănăstirile din Sfântul Munte Athos, Sibiu, 1941, p. 148-159
8
moaştele au fost aduse de la Constantinopol în anul 1497 D. Petroşeanu Sfântul Grigore Decapolitul la Mănăstirea Bistriţa-
Valcea în BOR, LIX, 1941, nr. 9-10, p. 628-703
9
Barbu Craiovescu se va retragere aici din viaţa sa activă şi se va călugări sub numele de Pahomie cf. DIR, vol. II, nr. 191, p.
368-369, Ed Academiei 1966
10
Carmen-Laura Dumitrescu Pictura bolniţei mănăstirii Bistriţa-Vâlcea în SCIA, tom XIX, 1972, nr. 2
11 N. Iorga op. cit, p. 201
23