SCHEMA - Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta \"Bistrita\"

SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE DIN JUDEŢUL BISTRIŢA NĂSĂUD
Partea sud-vestică a judeţului se caracterizează printr-un relief cu văi largi,
culmi mai line, cuprinzând o parte din Câmpia Transilvaniei.
Partea nord-vestică este modelată în formaţiuni sedimentare şi aparţine
Podişului Someşan, din ale cărui subunităţi în cuprinsul judeţului sunt cunoscute ca:
Depresiunea Breaza, sculptată în cursul superior al râului Ilişua, Depresiunea
Reteagului, în cursul inferior al aceluiaşi râu şi Dealurile Suplaiului cu un relief
intens fragmentat, brăzdat de văi cu defilee tăiate în tufuri, în alternanţă cu mici
depresiuni, în care satele se desluşesc greu din desişul livezilor.
Zona de luncă, constituie treapta cea mai joasă de relief şi însoţeşte cursul
principalelor râuri, în special al Someşului Mare şi al afluenţilor săi. Ea reprezintă
circa 3% din suprafaţa totală a judeţului Bistriţa-Năsăud. Lunca Someşului Mare
debutează în comuna Şanţ, la poalele munţilor Rodnei, se lărgeşte, în mod neuniform
spre aval, ajungând până la 3,5 km lăţime la Reteag.
Lunci mai puţin dezvoltate se află pe Bistriţa Ardeleană în aval de Prundu
Bârgăului, pe Şieu, în aval de Domneşti, pe Sălăuţa, între Telciu şi Salva şi pe Budac
în aval de Dumitriţa şi Ragla.
CARACTERISTICILE PEDOLOGICE ALE SOLULUI:
Datorită diversităţii reliefului şi formaţiunilor geologice subsolul judeţului
Bistriţa – Năsăud cuprinde o gamă largă de resurse subterane ca: materiale de
construcţii, minerale utile, (ape minerale, sare, gaz metan, şisturi bituminoase s.a)
majoritatea în cantităţi apreciabile. „Materialele de construcţii sunt de natură
epurativă (andezite şi dacite ce se exploatează la Sângeorz – Băi, Poiana Ilvei,
Măgura Ilvei etc.) metamorfică (marmura de diferite nuanţe), care aflorează la Anieş,
Parva, Maieru şi Sângeorz – Băi şi sedimentară (argile, tufuri vulcanice şi
calcaroase). Zăcămintele de gaz metan sunt cantonate în partea sudică a judeţului
(Matei, Enciu, Stupini, Silivaşu de Câmpie, etc) cărbunii din valea Budacului şi la
Galaţii Bistriţei”.
Zăcămintele de metale neferoase (Cu, Pb, Zn, etc.) se găsesc în partea sudică
a harstului cristalin al Munţilor Rodnei (Rodna, Valea Vinului, Şanţ, Valea Blasnei)
fiind de origine hidrotermală, legate genetic de masele eruptive intrusive care au
afectat atât sedimentul, cât şi eruptivul din acest sector.
Concentraţiile sunt alcătuite predominant din următoarele minerale: pirită,
calcopirită, galenă, blendă, cărora li se asociază în cantităţi mici aurul şi argintul, iar
ca minerale de gangă: cuarţul, calcitul, dolamitul, etc.
Zăcămintele nemetalifere şi roci utile apar atât în cristalinul Rodnei cât şi în
formaţiunile eruptive şi sedimentare. Menţionăm depozitele de caolin din Munţii
Rodnei (Parva, Cormaia etc.); pegmatitele din bazinele hidrografice ale văilor Rebra
şi Cormaia, grafitul de pe valea Arieşului şi Izvorul Băilor; muscovitul din bazinul
văii Cormaia; diaposidul şi termalitul din aceeaşi zonă.
INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „BISTRIŢA” pag._____
AL JUDEŢULUI BISTRIŢA-NĂSĂUD
Bistriţa, Str.Sigmirului, nr.16, cod poştal 420158, Tel. 0263/239404, Fax 0263/232128,
E-mail : isubistrita@yahoo.com, http://www.isu-bistrita.ro