SCHEMA - Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta \"Bistrita\"
SCHEMA - Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta \"Bistrita\"
SCHEMA - Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta \"Bistrita\"
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
<strong>SCHEMA</strong> CU RISCURILE TERITORIALE DIN JUDEŢUL BISTRIŢA NĂSĂUD<br />
2. RELIEFUL<br />
Relieful ju<strong>de</strong>ţului este variat şi complex. Dispus sub forma unui vast amfiteatru<br />
natural cu doar două trepte, munţi şi <strong>de</strong>aluri, lipsind câmpia pe care încearcă s-o<br />
suplinească luncile, uneori <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> largi, ale văilor principale.<br />
Treapta montană are aspectul unui arc <strong>de</strong> cerc, orientat cu partea convexă spre<br />
Maramureş şi Moldova, cu înălţimi medii <strong>de</strong> 1500 m, dar cu piscuri înalte în Munţii<br />
Rodnei şi Călimani. Împreună cu prelungirile lor munţii însumează aproximativ o<br />
treime din suprafaţa ju<strong>de</strong>ţului. În zona muntoasă intră părţi ale masivelor muntoase<br />
Ţibleş, Radna Suhard, Bârgău şi Călimani.<br />
MUNŢII ŢIBLEŞ: - reprezintă ultima subunitate a grupei vulcanice<br />
maramureşene. Sunt situaţii în zona <strong>de</strong> nord-est a ju<strong>de</strong>ţului, fiind cuprinşi între valea<br />
Bradului în vest şi culoarul Sălăuţei în est.<br />
Sunt alcătuiţi din an<strong>de</strong>zite, diorite, gabbouri <strong>de</strong> vârstă omogenă. În zona <strong>de</strong> sud<br />
şi nord – est , zona montană se grefeşte pe tafuri an<strong>de</strong>zitice, grasii şi marne cretacice<br />
sau eocene.<br />
Masivul este puternic împădurit.<br />
Piscul cel mai înalt îl reprezintă Ţibleşul cu înălţimea <strong>de</strong> 1839 m.<br />
MUNŢII RODNEI – sunt situaţi în partea <strong>de</strong> nord şi nord – est a ju<strong>de</strong>ţului. În<br />
vest sunt limitaţi <strong>de</strong> valea Sălăuţei, pasul Şetref şi valea Caselor îi <strong>de</strong>spart <strong>de</strong><br />
Obcinele Bucovinei, iar în sud se învecinează cu Munţii Bârgăului.<br />
Munţii Rodnei reprezintă cea mai importantă unitate montană din cuprinsul<br />
ju<strong>de</strong>ţului şi se impun prin masivitatea lor, având o suprafaţă <strong>de</strong> 1 300 km 2 .<br />
Sunt constituiţi din şisturi cristaline, epizonale şi formaţiuni sedimentare vechi,<br />
injectate uneori <strong>de</strong> graisuri, diorit, granite.<br />
Munţii Rodnei prezintă un relief puternic fragmentat, cu forme semeţe, văii<br />
adânci, suprafeţe <strong>de</strong> netezire etajate în trepte, circuri glaciare.<br />
Cele mai înalte vârfuri sunt: vârful Pietrosul- 2305 m şi vârful Ineu 2279m.<br />
Deşi unitari, munţii Rodnei, datorită unor aspecte morfologice particulare, pot<br />
fi separaţi în trei compartimente distinctive: Masivul Ineu, Masivul Pietrosul şi<br />
Masivul Bătrâna.<br />
MUNŢII BÂRGĂULUI: străjuiesc ju<strong>de</strong>ţul în partea <strong>de</strong> est şi alcătuiesc a treia<br />
unitate montană mai redusă ca suprafaţă şi înălţime, ceea ce le-a adus şi numele <strong>de</strong><br />
“Muncei“.<br />
Aceşti munţi se limitează la nord cu valea Someşului Mare şi versantul sudic al<br />
Munţilor Rodnei, la vest cu Pasul Strâmba, la sud cu valea Bistriţei Ar<strong>de</strong>lene, iar la<br />
est cu valea Dornei şi vârfurile Buba şi Dăblidan.<br />
Munţii Bârgăului se caracterizează prin prezenţa vulcanismului substructural<br />
care a străpuns sedimentarul ridicându-se cu peste 500 m faţă <strong>de</strong> formele monotone,<br />
etajate, aproape plane ale sedimentarului.<br />
INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „BISTRIŢA” pag._____<br />
AL JUDEŢULUI BISTRIŢA-NĂSĂUD<br />
Bistriţa, Str.Sigmirului, nr.16, cod poştal 420158, Tel. 0263/239404, Fax 0263/232128,<br />
E-mail : isubistrita@yahoo.com, http://www.isu-bistrita.ro