SCHEMA - Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta \"Bistrita\"

More documents

Recommendations

Info

SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE DIN JUDEŢUL BISTRIŢA NĂSĂUD Zona din punct de vedere fizico-geografic face parte din Munceii Tiblesului si este o continuare a Muntilor de origine vulcanica Tibles. Munceii Tiblesului sunt reprezentati de formatiuni de varsta oligocena respectiv rupelian-lattorfian adica flis marno-grezos ( strate de Valea Carelor) si formatiuni tot de varsta oligocena respectiv helvetian adica conglomerate, gresii, marno-argile (strate de Hida). Din punct de vedere hidrografic in acest sistem isi are obarsia cursul de apa Ilisua si afluentii acestuia: Valea Stramba, Valea Lunga, Valea Izvorului, Valea Sendroaia, Valea Ivaneasa, Valea Racatesu. Reteaua hidrografica in bazinul superior al raului Ilisua este de forma rectangulara. Versantii vailor sunt partial acoperiti cu padure tanara de foioase si mai rar conifere. Gradul de impadurire al bazinului superior al raului Ilisua este de 34%. Raul Ilisua cod cadastral II-1.27 este afluent de dreapta a Somesului Mare si are urmatoarele caracteristici: -lungime 52 km. -suprafata bazin 350 km 2 . -altititudinea medie este 493 m, in zona de izvor 1.020 m si la confluenta 242 m. -panta medie 15 %o. -coeficient sinuozitate -1,41. Cursul de apa Ilisua nu este amenajat, pe cursul mijlociu si inferior al acestuia exista meandre cu eroziuni active din loc in loc ale malului concav si cu depuneri aluvionare pe cel convex. Pe ambele maluri ale acestui curs atat in intravilan cat si in extravilan se remarca existenta arborilor ajunsi la un stadiu de varsta inaintata. Uneori acesti arbori au inclinare spre albie si in regim de viitura s-au de trecere in timpul iernii a formatiunilor de gheturi influenteaza in mod negativ regimul de scurgere. Viitura exceptionala produsa pe acest curs de apa isi are originile in cantitatile imense de precipitatii cazute intr-o unitate de timp relativ scurt, in caracteristicile geomorfologice ale versantilor, in debitul solid reprezentat de aluviuni, in cantitatea imensa de masa lemnoasa antrenata. Facem mentiunea ca masa lemnoasa antrenata provine in cea mai mare parte din alunecari de pe versanti si de pe torenti. O mare parte a masei lemnoase antrenate a fost pe picior in momentul declansarii fenomenelor. O parte din masa lemnoasa antrenata in special de torenti provine din fostele parchete de exploatare fiind de fapt o neglijenta a unitatilor de exploatare si a autoritatii in domeniu. Avand in vedere toti factorii mentionati s-a produs o concentrare rapida a viiturii pe afluentii raului Ilisua. Datorita acestui fapt in combinatie cu un volum imens de aluviuni ( pietris, fragmente de roca, mal) si cu un volum considerabil de masa lemnoasa la confluenta s-au format blocaje si in zonele amonte unde de barare. Pe zonele de contact ale vailor si raului Ilisua cu torentii s-au format conuri de dejectie continand aluviuni si masa lemnoasa, fapt ce a dus la obturarea cursurilor. O mare parte a acestor blocaje exista ramanand un real pericol. Prezentam acestui material un CD cu imagini din timpul dezastrului si dupa dezastru. INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „BISTRIŢA” pag._____ AL JUDEŢULUI BISTRIŢA-NĂSĂUD Bistriţa, Str.Sigmirului, nr.16, cod poştal 420158, Tel. 0263/239404, Fax 0263/232128, E-mail : isubistrita@yahoo.com, http://www.isu-bistrita.ro
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE DIN JUDEŢUL BISTRIŢA NĂSĂUD Actiunea torentilor a fost majora prin faptul ca sa tranzitat din bazinul de receptie a acestora prin intermediul canalelor de scurgere un volum mare de apa, aluviuni si masa lemnoasa. In urma acestor fenomene canalele de scurgere a torentilor s-au adancit atingand roca de baza si avand acum un profil in U. Prin cedarea blocajelor si propagarea in aval a undelor de barare s-a compus o unda de viitura avand valoarea debitului in sectiunea Tarlisua de 249 m 3 /s. Serviciul hidrologic din cadrul DAST Cluj-Napoca si Statia hidrologica Bistrita-Nasaud au executat masuratori si calcule privind reconstituirea debitelor de viitura in diferite sectiuni pe raul Ilisua si afluentii acestuia. Situatia o prezentam in anexa Schema sinoptica –puncte de reconstituire debite si anexam hidrograful undei de viitura la Statia hidrometrica Cristestii-Ciceului. Unda de viitura pe raul Ilisua a avut o inaltime de 4-5 m fata de nivelul talvegului, fapt ce a dus la fenomenul de inundare pana la versantii vaii. Unda de viitura a ajuns in sectiunea Tarlisua in 10 minute de la formarea ei avand un caracter catastrofal si rezultand in zona un dezastru major cu consecinte greu de evaluat si cu posibilitati extrem de reduse de refacere. Unda de viitura a parcurs distanta de 35 km din sectiunea Tarlisua pana la Statia hidrometrica Cristestii-Ciceului ( situata pe cursul inferior al raului Ilisua) fiind inregistrat un debit de 212 m 3 /s. Din analiza debitelor produse rezulta faptul ca debitul de pe cursul inferior are valoarea mai mica datorita fenomenului de atenuare datorat parcurgerii unei distante relativ mari. Pe teritoriul localitatii Tarlisua conform celor relatate de oficialitatile locale fenomenul a inceput la orele 16,15 avand ca durata o jumatate de ora in care a plouat linistit. De la ora 16,45 pana la ora 17,15 a plouat torential. La ora 17 s-au observat cresteri semnificative ale cursurilor de apa. Unda de inundatie a ajuns in sectiunea Tarlisua la ora 17,15, dupa 10 minute de la formarea ei. Dezastrul produs este identic cu situatia de accident hidrotehnic la o acumulare care este distrusa si in aval se propaga cu repeziciune unda de viitura. Practic locuitorii din comuna Tarlisua nu au avut nici o sansa in fata amplorii si a violentei cu care s-au produs fenomenele. Din surse locale in urma cu cca. 150 ani s-a produs un dezastru asemanator cu cel din 20 iunie ramanand in localitatea Tarlisua doar trei gospodarii. Pe cursul de apa Tibles (afluent de dreapta al Somesului Mare) cod cadastral II- 1.20 cu obarsie in zona Muntilor Tibles tot in cursul serii de 20 iunie 2006 in aceleasi conditii meteorologice s-a produs o viitura pe teritoriul comunei Zagra, care a produs prin efectele ei izolarea zonei. Viitura produsa pe acest curs a fost de o mai mica amploare. Pe cursul inferior la statia hidrometrica Mocod s-a depasit cota de inundatie locala cu 70 cm rezultand un debit de 122 m 3 /s. Caracteristicile cursului de apa Tibles sunt: -lungime 32 km. -suprafata bazin 98 km 2 . -altititudinea medie este 727 m, in zona de izvor 1.500 m si la confluenta 283 m. -panta medie 38 %o. INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „BISTRIŢA” pag._____ AL JUDEŢULUI BISTRIŢA-NĂSĂUD Bistriţa, Str.Sigmirului, nr.16, cod poştal 420158, Tel. 0263/239404, Fax 0263/232128, E-mail : isubistrita@yahoo.com, http://www.isu-bistrita.ro
Page 1 and 2:
NESECRET MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI
Page 3 and 4:
SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE DIN
Page 5 and 6:
Page 7 and 8:
Page 9 and 10:
Page 11 and 12:
Page 13 and 14: SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE DIN
Page 19 and 20: 2.5. POPULAŢIE POPULAŢIE SCHEMA C
Page 29 and 30: Nr. crt. SCHEMA CU RISCURILE TERITO
Page 31 and 32: 14 15 16 17 17 18 19 20 SCHEMA CU R
Page 33 and 34: Nr. crt. SCHEMA CU RISCURILE TERITO
Page 53 and 54: Nr. Crt. 4 6 7 8 Locul unde s-a des
Page 55 and 56: Nr. crt. 1 2 Tipul evenimentului V
Page 57 and 58: 5 Precipitaţii abundente 6 Precipi
Page 59 and 60: 25 furtună 16.06.2010 Şieu Măghe
Page 63: SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE DIN
Page 75 and 76: Inundaţie Inundaţie şi alunecare
Page 77 and 78: Inundaţie Alunecare de teren Inund
Page 79 and 80: Inundaţie Inundaţie Inundaţie In
Page 81 and 82: 4 5 6 7 Distrugere de zăpoare Dist
Page 83 and 84: 25 Inundaţii 26 Inundaţii 27 Inun
Page 85 and 86: 5 Inundaţii 02.01.2010 - 03.01.201
Page 87 and 88: 25 Inundaţii 17.05.2010 Căianu Mi
Page 89 and 90: 49 furtună 16.06.2010 Chintelnic 8
Page 103 and 104: adiaţie; convecţie. SCHEMA CU RI
Page 105 and 106: Avalanşe de zăpadă SCHEMA CU RIS
Page 115 and 116:
Page 118 and 119:
Page 120 and 121:
Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 Tipul evenimen
Page 122 and 123:
Page 124 and 125:
C. Transporturi SCHEMA CU RISCURILE
Page 126 and 127:
Page 128 and 129:
Muniţie neexplodată SCHEMA CU RIS
Page 130 and 131:
Page 132 and 133:
Page 134 and 135:
Page 136 and 137:
Page 138 and 139:
Page 140 and 141:
EPIDEMIA SCHEMA CU RISCURILE TERITO
Page 142 and 143:
Page 144 and 145:
Page 146 and 147:
Page 148 and 149:
2348 / 1990 1979 1980 SCHEMA CU RIS
Page 150 and 151:
1980 SCHEMA CU RISCURILE TERITORIAL
Page 152 and 153:
1998 SCHEMA CU RISCURILE TERITORIAL
Page 154 and 155:
Page 156 and 157:
Page 158 and 159:
INUNDAŢII ZĂPOARE DE GHEAŢĂ SUR
Page 160 and 161:
ALUNECĂRI DE TEREN SURSE DE RISC A
Page 162 and 163:
INCENDII ÎN MASĂ SURSE DE RISC IN
Page 164 and 165:
SURSE DE RISC ACCIDENTE MAJORE PE C
show all

SCHEMA - Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta \"Bistrita\"

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?