SCHEMA - Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta \"Bistrita\"

SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE DIN JUDEŢUL BISTRIŢA NĂSĂUD
2.4. RETEAUA HIDROGRAFICA
Teritoriul judeţului Bistriţa-Năsăud este drenat de o reţea hidrologică bine
reprezentată, axată pe râul principal Someşul Mare, ce izvorăşte din Carpaţii
Orientali, de sub culmea Suhardului şi afluenţii săi mai importanţi: Valea Mare,
Anieş, Cormaia, Rebra, Sălăuţa şi Ilişua, care coboară de pe versantul sudic al
munţilor Rodnei şi Ţăbleşului. La aceasta se adauga Ilva, cu Leşu Ilvei, ce izvorăsc
din munţii Bârgăului, apoi Şieu, Budacu şi Bistriţa ce îşi au obârşia în munţii
Călimani, Dipşa şi Meleşu din Câmpia Transilvaniei. În zona sud-estică a judeţului
îşi au izvoarele şi unii afluenţi ai râului Mureş ( Lechinţa de Mureş, Şesu şi Pârâul de
Câmpie ). Teritoriul judeţului Bistriţa-Năsăud este drenat de o reţea hidrologică bine
reprezentată, axată pe râul principal Someşul Mare, ce izvorăşte din Carpaţii
Orientali, de sub culmea Suhardului şi afluenţii săi mai importanţi: Valea Mare,
Anieş, Cormaia, Rebra, Sălăuţa şi Ilişua, care coboară de pe versantul sudic al
munţilor Rodnei şi Ţăbleşului. La aceasta se adauga Ilva, cu Leşu Ilvei, ce izvorăsc
din munţii Bârgăului, apoi Şieu, Budacu şi Bistriţa ce îşi au obârşia în munţii
Călimani, Dipşa şi Meleşu din Câmpia Transilvaniei. În zona sud-estică a judeţului
îşi au izvoarele şi unii afluenţi ai râului Mureş ( Lechinţa de Mureş, Şesu şi Pârâul de
Câmpie ).
Lungimea totală a reţelei hidrologice a judeţului este de circa 3030 km. Privită
în ansamblu, această reţea se caracterizează printr-un regim de scurgere permanent –
dacă ne referim la râul principal şi afluenţii din zonele montane cu o umiditate bogată
– şi printr-un regim semipermanent la râurile din zona de dealuri şi câmpie, cum ar fi
Dipşa, până la Chiraleş, Meleşu, până la Rusu de Jos şi Rosua până la Şintereag.
Densitatea medie a reţelei hidrografice este de 0,59 km / km.p. în văile Ilişua şi Zagra
şi 0,38 km / km.p. în văile Meleş şi Dipşa.
Scurgerea medie multianuală a râurilor ne arată că judeţul dispune de
importante rezerve de apă, care în condiţiile amenajării complexe, prin lacuri de
acumulare pot fi mult mai raţional utilizate. Aportul principal îl aduce Someşul Mare,
ce are un debit mediu multianual de 4,99 m.c./sec. la Rodna, 15,9 m.c./sec. la Nepos,
43,9 m.c./ sec. la Beclean, 48,5 m.c./sec. la limita cu judeţul Cluj. Celelalte râuri au
debite medii multianuale inferioare.
Scurgerea minimă se înregistrează de regulă în perioada de vară ( augustseptembrie)
şi iarna ( ianuarie ) aproape în întregul judeţ datorită precipitaţiilor
scăzute din perioada de vară, cât şi alimentării predominant din ape subterane iarna.
Scurgerea maximă provine din ploi în perioada iunie-noiembrie, din topirea
zăpezilor în perioada decembrie-februarie şi din acţiunea combinată a acestor doi
factori în lunile martie-mai, când se înregistrează şi unele deversări.
În judeţul Bistriţa-Năsăud debite foarte mari ale apelor s-au înregistrat în luna
aprilie 1913, aprilie 1932, iulie 1933, februarie 1958, mai 1970 şi aprilie 1974.
Alături de apele curgătoare, pe teritoriul judeţului există mai multe lacuri, însă
de dimensiuni reduse. Între acestea sunt : tăurile din unele circuri glaciare din munţii
Rodnei ( Lala Mare, Lala Mică, Tăurile Buhăiescului ), iazurile de pe unele văi din
Câmpia Transilvaniei şi lacurile cu apă sărată din zonele de aflorare a sării (Mintiu,
INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „BISTRIŢA” pag._____
AL JUDEŢULUI BISTRIŢA-NĂSĂUD
Bistriţa, Str.Sigmirului, nr.16, cod poştal 420158, Tel. 0263/239404, Fax 0263/232128,
E-mail : isubistrita@yahoo.com, http://www.isu-bistrita.ro