SCHEMA - Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta \"Bistrita\"

SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE DIN JUDEŢUL BISTRIŢA NĂSĂUD
2.3. CARACTERISTICI CLIMATICE:
Aparţinând atât sectorului cu climă continental-moderată, cât şi celui cu climă
de munte, judeţul Bistriţa-Năsăud se încadrează în cea mai mare parte în ţinutul
climatic al Podişului Transilvaniei, iar cu părţile marginale dinspre nord şi est, în
ţinutul climatic al munţilor înalţi cu pajişti alpine. Efectul maselor de aer polar,
maritim din vest este mai puternic în special în intervalul rece al anului ( octombrieaprilie
), când activitatea frontală este deosebit de intensă. Anotimpurile de tranziţie
(primăvară-toamnă ) sunt mai scurte în comparaţie cu sudul ţării, iernile mai lungi şi
umede, iar verile călduroase şi destul de umede.
În ceea ce priveşte radiaţia solară, regimul anual înregistrează valoarea maximă
în luna iunie şi minimă în luna decembrie.
În ceea ce priveşte temperatura aerului sunt de menţionat următoarele aspecte:
mediile anuale pe cele mai înalte culmi montane ( Rodna şi Călimani ) au valori
cuprinse între 0-2 grade Celsius, iar în perimetrul Sud-Vest, între 8-8,5 grade Celsius;
pe dealurile Năsăudului şi Bistriţei valorile medii variază între 6-8,5 grade Celsius.
Temperatura medie a lunii iulie oscilează între 8-19 grade Celsius; în zona de munte
valorile medii lunare ajung între 14-15 grade Celsius, în timp ce în zona de podiş ele
ating 16 grade Celsius.
Primele îngheţuri se produc toamna, înainte de 1 octombrie, iar ultimele
îngheţuri după 1 mai, rezultând un interval mediu anual, fără îngheţuri de
aproximativ 100-120 de zile.
Precipitaţiile atmosferice , în funcţie de altitudine şi anotimp nu depăşesc în
general media pe ţară. Pe baza măsurătorilor efectuate rezultă că valori anuale
ridicate se înregistrează în munţii Rodnei ( 1400 mm ), Ţibleş ( 1200 mm ) şi Suhard
( 1000 mm ). Mai bine de jumătate din suprafaţa judeţului primeşte în medie, anual
peste 800 mm. Cele mai reduse cantităţi, între 650-750 mm cad în extremitatea de
sud-vest a judeţului.
În regiunea montană înaltă predomină precipitaţiile atmosferice solide.
Cantitatea cea mai mare de precipitaţii se înregistrează în luna iunie, când au fost
atinse uneori medii între 88,6 mm la Teaca şi peste 1300 mm în zonele montane, ca o
consecinţă a dezvoltării anticiclonului Azaric, care favorizează formarea norilor.
Cantităţile cele mai mici de precipitaţii se înregistrează în luna ianuarie, când
valorile nu depăşesc 80-100 mm în zona montană şi luna februarie pentru zonele de
deal şi câmpie când valoarea medie a precipitaţiilor nu depăşeşte 20 mm.
Dacă în zonele situate la peste 800 m valorile medii ale precipitaţiilor sunt
ridicate, în zona de deal ele se diminuează spre sud-vest, până la mai puţin de 650
mm ( Teaca 635 mm ). Există situaţii când cantităţile de precipitaţii sunt mai reduse
decât în zonele învecinate ( Valea Ilişua, Valea Rebrei, Valea Sălăuţei, etc. ), aceasta
explicându-se prin faptul că aceste văi se găsesc orientate pe direcţia nord-sud faţă de
circulaţia vestică a curenţilor de aer care este dominantă.
INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „BISTRIŢA” pag._____
AL JUDEŢULUI BISTRIŢA-NĂSĂUD
Bistriţa, Str.Sigmirului, nr.16, cod poştal 420158, Tel. 0263/239404, Fax 0263/232128,
E-mail : isubistrita@yahoo.com, http://www.isu-bistrita.ro