SCHEMA - Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta \"Bistrita\"

NESECRET 

MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR 

INSPECTORATUL GENERAL PENTRU 

SITUATII DE URGENTA 

INSPECTORATUL PENTRU SITUATII DE URGENTA 

“BISTRITA” AL JUDETULUI BISTRITA-NASAUD 

DE ACORD 

ROG APROBAŢI 

ŞEFUL INSPECTORATULUI PENTRU SITUAŢII 

DE URGENŢĂ „BISTRIŢA”AL JUDEŢULUI 

BISTRIŢA-NĂSĂUD 

Locotenent colonel, 

Dr. ing. Constantin FLOREA 

APROB 

PREŞEDINTELE COMITETULUI JUDEŢEAN 

PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ 

PREFECT 

NESECRET 

Daniel Cristian FLORIAN 

SCHEMA 

CU RISCURILE TERITORIALE 

ACTUALIZATĂ ÎN ANUL 2011

SCHEMA CU RISCURILE TERITORIALE DIN JUDEŢUL BISTRIŢA NĂSĂUD 

I. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE SCHEMEI CU RISCURILE TERITORIALE DIN 

ZONA DE COMPETENŢĂ 

Experienţa şi realitatea au demonstrat, însă că oricât de dezvoltat economic ar 

fi un stat, formele de manifestare şi urmările dezastrelor naturale şi tehnologice fac, 

uneori imposibilă orice acţine de răspuns, indiferent cât de bine ar fi ea concepută şi 

organizată. 

Schema cu riscurile teritoriale se elaborează în scopul identificării şi evaluării 

tipurilor de risc specifice zonei de competenţă, pentru stabilirea măsurilor în 

domeniul prevenirii şi intervenţiei precum şi pentru aplicarea şi cuprinderea acestora, 

de către autorităţile administraţiei publice locale, în “Planul de analiză şi acoperire a 

riscurilor teritoriale în zona de competenţă”. 

Schema cu riscurile teritoriale are ca obiectiv fundamental cunoaşterea 

caracteristicilor, formelor de manifestare, realizarea în timp scurt, în mod organizat şi 

printr-o concepţie unită a măsurilor necesare, credibile, realiste şi adecvate de 

protecţie a a populaţiei în cazul producerii unor dezastre naturale şi tehnologice în 

scopul eliminării sau limitării pierderilor de vieţi omeneşti, valori de patrimoniu, 

pagubelor materiale şi factorilor de mediu. 

În vederea îndeplinirii acestui deziderat fundamental schema cu riscuri 

teritoriale defineşte următoarele obiective: 

Identificarea, monitorizarea şi gestionarea tipurilor de rescuri generatoare de 

dezastre naturale şi tehnologice existente pe teritoriul judeţului sau pe teritoriul 

judeţelor vecine care ar putea afecta şi teritoriul judeţului; 

Informarea şi pregătirea preventivă a populaţiei cu privire la pericolele la care 

este expusă; 

Organizarea şi asigurarea stării de operativitate şi a capacităţii de intervenţie 

optime a serviciilor pentru situaţii de urgenţă şi a celorlalte organisme 

specializate cu atribuţii în domeniu; 

Înştiinţarea oportună a autorităţilor administraţiei publice locale despre 

evoluţia spre dezastru a factorilor de risc natural sau tehnologic; 

Protecţia populaţiei, bunurilor materiale, valorilor culturale şi arhivistice 

precum şi a mediului împotriva efectelor dezastrelor; 

Realizarea preventivă a măsurilor de protecţie civilă prin evacuare, adăpostire, 

asanare pirotehnică, asistenţă sanitară şi decontaminare; 

Planificarea, organizarea, pregătirea şi conducerea acţiunilor de intervenţie 

pentru înlăturarea urmărilor dezastrelor; 

Organizarea şi executarea intervenţiei operative pentru reducerea pierderilor de 

vieţi omeneşti, limitarea şi înlăturarea efectelor situaţiilor de urgenţă civilă şi 

pentru reabilitarea utilităţilor publice afectate; 

Limitarea şi înlăturarea efectelor dezastrelor. 

INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „BISTRIŢA” pag._____ 

AL JUDEŢULUI BISTRIŢA-NĂSĂUD 

Bistriţa, Str.Sigmirului, nr.16, cod poştal 420158, Tel. 0263/239404, Fax 0263/232128, 

E-mail : isubistrita@yahoo.com, http://www.isu-bistrita.ro


2. DESCRIEREA ZONEI DE COMPETENŢĂ 

2.1. ASPECTE ADMINISTRATIVE 

Judeţul cuprinde în limitele sale o suprafaţă de 5305 km 2 , reprezentând 2,23% 

din teritoriul ţării, în alcătuirea sa intră un municipiu, 3 oraşe, 58 comune şi 235 sate: 

1. Municipiul Bistriţa – reşedinţa judeţului – ca are ca localităţi componente: 

Ghinda, Sărata, Sigmir, Slătiniţa, Unirea şi Viişoara; 

ORAŞE: 

1. Oraşul Beclean - ce are în componenţă satele: Coldău, Figa şi Rusu de Jos; 

2. Oraşul Năsăud- cu localităţile componente: Luşca şi Liviu Rebreanu 

(vechea denumire era Prislop, de unde şi-a ales o parte din personaje 

scriitorul Liviu Rebreanu în romanul „ION”); 

3. Oraşul Sângeorz Băi – cu localităţile : Cormaia şi Valea Borcutului. 

COMUNE: 

1. Bistriţa Bârgăului cu satele: Bistriţa Bârgăului şi Colibiţa; 

2. Braniştea, cu satele: Braniştea , Cireşoaia şi Măluţ; 

3. Budacu de Jos, cu satele: Budacu de Jos, Buduş, Jelna, Monariu şi 

Simioneşti; 

4. Budeşti, cu satele – Budeşti, Budeşti – Fânaţe, Ţagu şi Ţăgşor; 

5. Căianu Mic, cu satele – Căianu Mic, Căianu Mare, Ciceu Poieni, Dobric, 

Dobricel şi Dumbrăviţa; 

6. Cetate, cu satele – Satu Nou, Orheiu Bistriţei şi Pietriş ; 

7. Ciceu Giurgeşti, cu satele – Ciceu Giurgeşti şi Dumbrăveni; 

8. Ciceu Mihăieşti, cu satul – Ciceu Mihăieşti. 

9. Chiochiş, cu satele – Chiochiş, Apatiu, Bozieş, Cheţiu, Manic, Sânicoară, 

Strugureni şi Ţentea; 

10.Chiuza, cu satele – Chiuza, Mireş, Piatra şi Săsarm; 

11.Coşbuc, cu satele – Coşbuc şi Bichigiu; 

12.Dumitra, cu satele – Dumitra, Cepari şi Tărpiu; 

13.Dumitriţa, cu satele – Dumitriţa, Ragla şi Budacu de Sus; 

14.Feldru, cu satele – Feldru şi Nepos; 

15.Galaţii Bistriţei, cu satele – Galaţii Bistriţei, Albeştii Bistriţei, Dipşa, Herina 

şi Tonciu; 

16.Ilva Mare, cu satele – Ilva Mare şi Ivăneasa; 

17.Ilva Mică; 

18.Josenii Bârgăului, cu satele – Josenii Bârgăului, Mijlocenii Bârgăului, Rusu 

Bârgăului şi Strâmba; 






19.Lechinţa, cu satele – Lechinţa, Bungard, Chiraleş, Sângeorzul Nou, 

Sâniacob, Ţigău şi Vermeş; 

20.Leşu, cu satele – Leşu şi Lunca Leşului; 

21.Livezile, cu satele – Livezile, Cuşma, Dorolea, Dumbrava şi Valea Poienii; 

22.Lunca Ilvei; 

23.Maieru, cu satele – Maieru şi Anieş; 

24.Matei, cu satele – Matei, Bidiu, Corvineşti, Enciu, Fântânele şi Moruţ; 

25.Măgura Ilvei, cu satele – Măgura Ilvei şi Arşiţa; 

26.Mărişelu, cu satele - Mărişelu, Bârla, Domneşti, Jeica, Măgurele, Neţeni şi 

Sântioana; 

27.Miceştii de Câmpie, cu satele – Miceştii de Câmpie, Fântâniţa şi Visuia; 

28.Milaş, cu satele – Milaş, Comlod, După Deal, Ghemeş, Hirean şi Orosfaia; 

29.Monor, cu satele – Monor şi Gledin; 

30.Negrileşti, cu satele – Negrileşti, Purcărete şi Breaza; 

31.Nimigea, cu satele – Nimigea de Jos, Nimigea de Sus, Floreşti, Mintiu, 

Tăure, Mocod şi Mogoşeni; 

32.Nuşeni, cu satele – Nuşeni, Beudiu, Dumbrava, Feleac, Malin, Rusu de Sus 

şi Viţa; 

33.Parva; 

34.Petru Rareş, cu satele – Reteag, Baţa, Ciceu – Corabia,şi Leleşti; 

35.Poiana Ilvei, cu satul - Poiana Ilvei; 

36.Prundu Bârgăului, cu satele – Prundu Bârgăului şi Susenii Bârgăului; 

37.Rebra; 

38.Rebrişoara, cu satele – Rebrişoara, Gersa I, Gersa II şi Podirei; 

39.Rodna, cu satele – Rodna şi Valea Vinului; 

40.Romuli, cu satale – Romuli şi Dealul Ştefăniţei; 

41.Runcul Salvei, cu satul – Runcu Salvei; 

42.Salva, cu satele – Salva; 

43.Silivaşu de Câmpie, cu satele – Silivaş, Draga, Fânaţele şi Porumbeni; 

44.Sânmihaiu de Câmpie, cu satele – Sânmihaiu de Câmpie, Brăteni, La Curte, 

Sălcuţa, Stupini şi Zoreni; 

45.Spermezeu, cu satele – Spermezeu, Hălmăsău, Lunca Borlesei, Păltineasa, 

Sita, Şesuri şi Spermezeu-Vale; 

46.Şanţ, cu satele – Şanţ şi Valea Mare; 

47.Şieu, cu satele – Şieu, Ardan, Posmuş şi Şoimuş; 

48.Şieuţ, cu satele – Şieuţ, Lunca, Ruştior şi Sebiş; 

49.Şieu – Măgheruş, cu satele – Şieu-Măgheruş, Arcalia, Chintelnic, 

Crainimăt, Podirei, Sărăţel şi Valea Măgheruşului; 

50.Şieu – Odorhei, cu satele – Şieu-Odorhei, Agrişul de Jos, Agrişul de Sus, 

Bretea, Coasta, Şirioara şi Cristur-Şieu; 

51.Şintereag, cu satele – Şintereag, Blăjenii de Jos, Blăjenii de Sus, Caila, 

Cociu, Şieu Sfântu şi Şintereag –Gară; 






52.Teaca, cu satele – Teaca, Archiud, Budurleni, Ocniţa, Pintic şi Viile-Tecii; 

53.Telciu, cu satele – Telciu, Fiad şi Telcişor; 

54.Tiha Bârgăului, cu satele – Tiha Bârgăului, Ciosa, Mureşenii Bârgăului, 

Tureac şi Piatra Fântânele; 

55.Târlişua, cu satele – Târlişua, Agrieş, Agrişel, Borleasa, Cireaşi, Lunca 

Sătească, Molişet, Oarzine, Şendroaia şi Răcăteşu; 

56.Uriu, cu satele – Uriu, Cristeşti Ciceului, Hăşmaşu Ciceului şi Ilişua; 

57.Urmeniş, cu satele – Urmeniş, Câmp, Coşeriu, Delureni, Fânaţe, Podeni, 

Scoabe, Şopteriu, Valea şi Valea Mare; 

58. Zagra, cu satele – Zagra, Aluniş, Perişor, Poienile Zagrei şi Suplai. 






2.2. AŞEZARE GEOGRAFICĂ ŞI RELIEF 

1. AŞEZAREA 

Judeţul Bistriţa – Năsăud este situat în partea de nord a României, între 

paralelele 47 0 37” şi 47 0 48” latitudine nordică, între meridianele 23 0 27 ” şi 25 0 36 ” 

longitudine estică, fiind încadrat de judeţele Maramureş la nord, Suceava la est, 

Mureş la sud şi Cluj la vest. 

În cadrul marilor unităţi de relief, judeţul înglobează zona de contact a 

Carpaţilor Orientali cu Depresiunea Transilvaniei, respectiv bazinul superior al 

Someşului care cu afluenţii săi (Şieu, Bistriţa, Sălăuţa, Ilva, etc.) precum şi o mică 

porţiune din bazinul mijlociu al Mureşului. 






2. RELIEFUL 

Relieful judeţului este variat şi complex. Dispus sub forma unui vast amfiteatru 

natural cu doar două trepte, munţi şi dealuri, lipsind câmpia pe care încearcă s-o 

suplinească luncile, uneori destul de largi, ale văilor principale. 

Treapta montană are aspectul unui arc de cerc, orientat cu partea convexă spre 

Maramureş şi Moldova, cu înălţimi medii de 1500 m, dar cu piscuri înalte în Munţii 

Rodnei şi Călimani. Împreună cu prelungirile lor munţii însumează aproximativ o 

treime din suprafaţa judeţului. În zona muntoasă intră părţi ale masivelor muntoase 

Ţibleş, Radna Suhard, Bârgău şi Călimani. 

MUNŢII ŢIBLEŞ: - reprezintă ultima subunitate a grupei vulcanice 

maramureşene. Sunt situaţii în zona de nord-est a judeţului, fiind cuprinşi între valea 

Bradului în vest şi culoarul Sălăuţei în est. 

Sunt alcătuiţi din andezite, diorite, gabbouri de vârstă omogenă. În zona de sud 

şi nord – est , zona montană se grefeşte pe tafuri andezitice, grasii şi marne cretacice 

sau eocene. 

Masivul este puternic împădurit. 

Piscul cel mai înalt îl reprezintă Ţibleşul cu înălţimea de 1839 m. 

MUNŢII RODNEI – sunt situaţi în partea de nord şi nord – est a judeţului. În 

vest sunt limitaţi de valea Sălăuţei, pasul Şetref şi valea Caselor îi despart de 

Obcinele Bucovinei, iar în sud se învecinează cu Munţii Bârgăului. 

Munţii Rodnei reprezintă cea mai importantă unitate montană din cuprinsul 

judeţului şi se impun prin masivitatea lor, având o suprafaţă de 1 300 km 2 . 

Sunt constituiţi din şisturi cristaline, epizonale şi formaţiuni sedimentare vechi, 

injectate uneori de graisuri, diorit, granite. 

Munţii Rodnei prezintă un relief puternic fragmentat, cu forme semeţe, văii 

adânci, suprafeţe de netezire etajate în trepte, circuri glaciare. 

Cele mai înalte vârfuri sunt: vârful Pietrosul- 2305 m şi vârful Ineu 2279m. 

Deşi unitari, munţii Rodnei, datorită unor aspecte morfologice particulare, pot 

fi separaţi în trei compartimente distinctive: Masivul Ineu, Masivul Pietrosul şi 

Masivul Bătrâna. 

MUNŢII BÂRGĂULUI: străjuiesc judeţul în partea de est şi alcătuiesc a treia 

unitate montană mai redusă ca suprafaţă şi înălţime, ceea ce le-a adus şi numele de 

“Muncei“. 

Aceşti munţi se limitează la nord cu valea Someşului Mare şi versantul sudic al 

Munţilor Rodnei, la vest cu Pasul Strâmba, la sud cu valea Bistriţei Ardelene, iar la 

est cu valea Dornei şi vârfurile Buba şi Dăblidan. 

Munţii Bârgăului se caracterizează prin prezenţa vulcanismului substructural 

care a străpuns sedimentarul ridicându-se cu peste 500 m faţă de formele monotone, 

etajate, aproape plane ale sedimentarului. 






Reţeaua hidrografică a compartimentat aceşti munţi în trei unităţi distincte: în 

partea vestică, un şir de intruziuni vulcanice, cu aspect de clăi, constituit din masivele 

Măgura Cornii ( 1457 m ), Heniu Mare ( 1611 m ), Miroslava (1625), etc. 

MUNŢII CĂLIMANI: reprezintă cel mai înalt masiv vulcanic din ţară, constituind 

prin creasta principală, linia de separaţie între patru judeţe care se întâlnesc aici: 

Suceava, Mureş, Harghita, Bistriţa-Năsăud 

În interiorul judeţului este cuprinsă numai partea nord-vestică a masivului 

Călimani, limitată la sud de creasta principală ce pleacă din Poiana Tomii (1469 m) 

spre Moldova (1570m), Piatra lui Irimie, Bistriciorul (1190 m) iar de aici, limita 

judeţului urmăreşte spre nord Struniorul, Viişoara şi Buba. 

Relieful integrat în limitele judeţului s-a modelat pe aglomerate andezitice, 

lave andezitice, tafuri în straturi paralele, orizontal sau în trepte, toate devenind 

erupţii succesive. 

Lipsa pasurilor se justifică prin masivitatea lor accentuată şi structura lor 

geologică. Înălţimea maximă o atinge prin vârful Pietrosul (2100 m). 

DEALURILE ŞI PODIŞURILE 

Zona Dealurilor, este cea de-a doua treaptă de relief ce ocupă două treimi din 

suprafaţa judeţului şi include următoarele subunităţi: 

Ţara Năsăudului, un complex de dealuri cu structură monoclinală, foliate, 

puternic fragmentate, ferestruite de o serie de afluenţi ai Someşului Mare, pe dreapta, 

cu bazinele depresionare în cursul lor ( Gersa, Parva, Rebra, etc. ), toate populate din 

timpuri foarte vechi. 

La sud de Platforma Năsăudului, în partea centrală a judeţului, între Someşul 

Mare, Şieu, Bistriţa şi Munţii Bârgăului s-a conturat o regiune colinară denumită 

Dealurile Bistriţei. 

Ea este alcătuită dintr-un ansamblu de culmi longitudinale, fragmentate într-o serie de 

coline cu altitudini cuprinse între 400-700 m, acoperite cu păduri de foioase şi livezi. 

Dealurile Bistriţei alcătuiesc de fapt o asociere de trei bazine depresionare care s-au 

format sub acţiunea erozională a apelor curgătoare, fiecare fiind drenat de câte o vale 

principală. Acestea sunt: Depresiunea Dumitra-Tăure, situată de-a lungul văii Rosua, 

Depresiunea Livezile-Bârgău, pe valea Bistriţei Ardelene şi Depresiunea Budacului, 

pe valea Budacului, la vest de Piemontul Călimanilor. 

În partea vestică a masivului munţilor Călimani se află Piemontul Călimanilor , 

cuprins între văile Bistriţei Ardelene şi Şieului, format din pietrişuri şi bolovănişuri 

andezitice. 

Între valea Şieului şi valea Dipşei se profilează Dealurile Şieului, cu altitudini 

cuprinse între 500-600 m, ce culminează cu Vârful Păltinişu ( 691 m ), dealuri 

formate din sedimente miocene şi străpunse de sâmburi de sare, ce au două înşeuări 

transversale – Herina şi Posmuş, pe unde trec drumurile spre Câmpia Transilvaniei. 






Partea sud-vestică a judeţului se caracterizează printr-un relief cu văi largi, 

culmi mai line, cuprinzând o parte din Câmpia Transilvaniei. 

Partea nord-vestică este modelată în formaţiuni sedimentare şi aparţine 

Podişului Someşan, din ale cărui subunităţi în cuprinsul judeţului sunt cunoscute ca: 

Depresiunea Breaza, sculptată în cursul superior al râului Ilişua, Depresiunea 

Reteagului, în cursul inferior al aceluiaşi râu şi Dealurile Suplaiului cu un relief 

intens fragmentat, brăzdat de văi cu defilee tăiate în tufuri, în alternanţă cu mici 

depresiuni, în care satele se desluşesc greu din desişul livezilor. 

Zona de luncă, constituie treapta cea mai joasă de relief şi însoţeşte cursul 

principalelor râuri, în special al Someşului Mare şi al afluenţilor săi. Ea reprezintă 

circa 3% din suprafaţa totală a judeţului Bistriţa-Năsăud. Lunca Someşului Mare 

debutează în comuna Şanţ, la poalele munţilor Rodnei, se lărgeşte, în mod neuniform 

spre aval, ajungând până la 3,5 km lăţime la Reteag. 

Lunci mai puţin dezvoltate se află pe Bistriţa Ardeleană în aval de Prundu 

Bârgăului, pe Şieu, în aval de Domneşti, pe Sălăuţa, între Telciu şi Salva şi pe Budac 

în aval de Dumitriţa şi Ragla. 

CARACTERISTICILE PEDOLOGICE ALE SOLULUI: 

Datorită diversităţii reliefului şi formaţiunilor geologice subsolul judeţului 

Bistriţa – Năsăud cuprinde o gamă largă de resurse subterane ca: materiale de 

construcţii, minerale utile, (ape minerale, sare, gaz metan, şisturi bituminoase s.a) 

majoritatea în cantităţi apreciabile. „Materialele de construcţii sunt de natură 

epurativă (andezite şi dacite ce se exploatează la Sângeorz – Băi, Poiana Ilvei, 

Măgura Ilvei etc.) metamorfică (marmura de diferite nuanţe), care aflorează la Anieş, 

Parva, Maieru şi Sângeorz – Băi şi sedimentară (argile, tufuri vulcanice şi 

calcaroase). Zăcămintele de gaz metan sunt cantonate în partea sudică a judeţului 

(Matei, Enciu, Stupini, Silivaşu de Câmpie, etc) cărbunii din valea Budacului şi la 

Galaţii Bistriţei”. 

Zăcămintele de metale neferoase (Cu, Pb, Zn, etc.) se găsesc în partea sudică 

a harstului cristalin al Munţilor Rodnei (Rodna, Valea Vinului, Şanţ, Valea Blasnei) 

fiind de origine hidrotermală, legate genetic de masele eruptive intrusive care au 

afectat atât sedimentul, cât şi eruptivul din acest sector. 

Concentraţiile sunt alcătuite predominant din următoarele minerale: pirită, 

calcopirită, galenă, blendă, cărora li se asociază în cantităţi mici aurul şi argintul, iar 

ca minerale de gangă: cuarţul, calcitul, dolamitul, etc. 

Zăcămintele nemetalifere şi roci utile apar atât în cristalinul Rodnei cât şi în 

formaţiunile eruptive şi sedimentare. Menţionăm depozitele de caolin din Munţii 

Rodnei (Parva, Cormaia etc.); pegmatitele din bazinele hidrografice ale văilor Rebra 

şi Cormaia, grafitul de pe valea Arieşului şi Izvorul Băilor; muscovitul din bazinul 

văii Cormaia; diaposidul şi termalitul din aceeaşi zonă. 






O altă bogăţie de seamă a judeţului o constituie sarea. Ea este prezentă la 

suprafaţă în apropierea suprafeţei sau la adâncime, pe toată întinderea zonei de 

dealuri (Sărăţel, Pintic, Figa şi Chiuza etc.). 

Rocile bituminoase din paleogen şi micenul inferior sunt prezente în cantităţi 

apreciabile (Romuli, Sângeorz – Băi, Ilva). Marmura (albă, alb-albăstruie, cenuşie, 

etc.) se exploatează pe Valea Cormaia, şi pe Valea Anieşului, dar rezerve 

exploatabile există şi în alte sectoare. 

O importantă rocă de construcţie, cu însemnate rezerve localizate la Susenii 

Bârgăului, Căianu Mic, Dobric, Ilişua, Uriu, Reteag, este tuful vulcanic din sedimente 

badenine (tuful de Dej), argilele, marnele, gresiile, nisipurile şi pietrişurile cu 

întrebuinţări multiple, ce ocupă o mare suprafaţă în zona sedimentară a judeţului. 






2.3. CARACTERISTICI CLIMATICE: 

Aparţinând atât sectorului cu climă continental-moderată, cât şi celui cu climă 

de munte, judeţul Bistriţa-Năsăud se încadrează în cea mai mare parte în ţinutul 

climatic al Podişului Transilvaniei, iar cu părţile marginale dinspre nord şi est, în 

ţinutul climatic al munţilor înalţi cu pajişti alpine. Efectul maselor de aer polar, 

maritim din vest este mai puternic în special în intervalul rece al anului ( octombrieaprilie 

), când activitatea frontală este deosebit de intensă. Anotimpurile de tranziţie 

(primăvară-toamnă ) sunt mai scurte în comparaţie cu sudul ţării, iernile mai lungi şi 

umede, iar verile călduroase şi destul de umede. 

În ceea ce priveşte radiaţia solară, regimul anual înregistrează valoarea maximă 

în luna iunie şi minimă în luna decembrie. 

În ceea ce priveşte temperatura aerului sunt de menţionat următoarele aspecte: 

mediile anuale pe cele mai înalte culmi montane ( Rodna şi Călimani ) au valori 

cuprinse între 0-2 grade Celsius, iar în perimetrul Sud-Vest, între 8-8,5 grade Celsius; 

pe dealurile Năsăudului şi Bistriţei valorile medii variază între 6-8,5 grade Celsius. 

Temperatura medie a lunii iulie oscilează între 8-19 grade Celsius; în zona de munte 

valorile medii lunare ajung între 14-15 grade Celsius, în timp ce în zona de podiş ele 

ating 16 grade Celsius. 

Primele îngheţuri se produc toamna, înainte de 1 octombrie, iar ultimele 

îngheţuri după 1 mai, rezultând un interval mediu anual, fără îngheţuri de 

aproximativ 100-120 de zile. 

Precipitaţiile atmosferice , în funcţie de altitudine şi anotimp nu depăşesc în 

general media pe ţară. Pe baza măsurătorilor efectuate rezultă că valori anuale 

ridicate se înregistrează în munţii Rodnei ( 1400 mm ), Ţibleş ( 1200 mm ) şi Suhard 

( 1000 mm ). Mai bine de jumătate din suprafaţa judeţului primeşte în medie, anual 

peste 800 mm. Cele mai reduse cantităţi, între 650-750 mm cad în extremitatea de 

sud-vest a judeţului. 

În regiunea montană înaltă predomină precipitaţiile atmosferice solide. 

Cantitatea cea mai mare de precipitaţii se înregistrează în luna iunie, când au fost 

atinse uneori medii între 88,6 mm la Teaca şi peste 1300 mm în zonele montane, ca o 

consecinţă a dezvoltării anticiclonului Azaric, care favorizează formarea norilor. 

Cantităţile cele mai mici de precipitaţii se înregistrează în luna ianuarie, când 

valorile nu depăşesc 80-100 mm în zona montană şi luna februarie pentru zonele de 

deal şi câmpie când valoarea medie a precipitaţiilor nu depăşeşte 20 mm. 

Dacă în zonele situate la peste 800 m valorile medii ale precipitaţiilor sunt 

ridicate, în zona de deal ele se diminuează spre sud-vest, până la mai puţin de 650 

mm ( Teaca 635 mm ). Există situaţii când cantităţile de precipitaţii sunt mai reduse 

decât în zonele învecinate ( Valea Ilişua, Valea Rebrei, Valea Sălăuţei, etc. ), aceasta 

explicându-se prin faptul că aceste văi se găsesc orientate pe direcţia nord-sud faţă de 

circulaţia vestică a curenţilor de aer care este dominantă. 






Primele căderi de zăpadă îşi fac apariţia în jurul datei de 8 noiembrie în munţii 

Rodnei şi ţin până în jurul datei de 25 aprilie. 

Datorită faptului că judeţul este situat într-o arie temperat continentală, în 

principal, face ca şi regimul hidrologic să urmeze în mare aceleaşi caracteristici: 

Perioade lungi cu debite ce oscilează în jurul valorii multianuale; 

Perioade cu regim de ape mici ( iarna coroborate cu o alimentare 

subterană slabă ); 

Perioade când se produc viituri puternice pe principalele cursuri de apă 

sau ca urmare a torenţilor. 

Monitorizarea potenţialului hidrologic al judeţului se realizează prin 32 de 

staţii hidrometrice locale şi a unei staţii hidrologice judeţene. Câteva din valorile 

debitelor medii multianuale şi a valorilor maxime se prezintă astfel : 

Staţia 

hidrometrică 

Râul Q mediu 

multianual mc/s 

Q maxim 

Istoric 

mc/s 

Data 

producerii 

Beclean 

47,3 2010,0 13.05.1970 

Nepos Someşul Mare 17,4 850,0 

Rodna 5,47 145,0 17.02.1980 

Şintereag Şieu 15,0 1130,0 13.05.1970 

Bistriţa Bistriţa 7,70 618,0 

Vânturile . Teritoriul judeţului este afectat în principal de vânturile din sectorul 

vestic, cu schimbări evidente de la vară la iarnă. Cele mai puternice vânturi suflă în 

perioada lunilor aprilie-iunie, iar cele mai slabe ca frecvenţă şi intensitate în lunile 

noiembrie-decembrie. În zona de munte sunt obişnuite brizele de munte şi de vale, iar 

în bazinele depresionare intramontane predomină în cursul anului calmul atmosferic. 

Fenomene meteorologice extreme 

Un fenomen meteorologic rar întâlnit la noi în judeţ tip tornadă, s-a produs în 

data de 26.05.2010, când în comunele Silivaşu de Câmpie şi Urmeniş au fost 

afectate: 15 case, 33 anexe gospodăreşti, o linie de telecomunicaţii şi 3 linii de 

energie electrica de medie tensiune. 

În data de 12.06.2010 o furtună de mare intensitate a afectat municipiul Bistriţa 

şi comunele învecinate acestuia, înregistrându-se următoarele: distrugerea sau 

avarierea grava a 33 acoperişuri de bloc, afectarea a 43 case, 41 gospodării, 2 

obiective social economice, 0,06 km drum naţional, 0,24 km drum judeţean, 

12,6 km drum comunal şi stradal, 41 obiective au rămas fără energie electrică, 

2 linii de medie tensiune avariate, 3 posturi de transformare avariate, 4 linii 

electrice de cale ferate au fost rupte, 15 podeţe afectate şi 75 hectare teren 

agricol inundat. 






2.4. RETEAUA HIDROGRAFICA 

Teritoriul judeţului Bistriţa-Năsăud este drenat de o reţea hidrologică bine 

reprezentată, axată pe râul principal Someşul Mare, ce izvorăşte din Carpaţii 

Orientali, de sub culmea Suhardului şi afluenţii săi mai importanţi: Valea Mare, 

Anieş, Cormaia, Rebra, Sălăuţa şi Ilişua, care coboară de pe versantul sudic al 

munţilor Rodnei şi Ţăbleşului. La aceasta se adauga Ilva, cu Leşu Ilvei, ce izvorăsc 

din munţii Bârgăului, apoi Şieu, Budacu şi Bistriţa ce îşi au obârşia în munţii 

Călimani, Dipşa şi Meleşu din Câmpia Transilvaniei. În zona sud-estică a judeţului 

îşi au izvoarele şi unii afluenţi ai râului Mureş ( Lechinţa de Mureş, Şesu şi Pârâul de 

Câmpie ). Teritoriul judeţului Bistriţa-Năsăud este drenat de o reţea hidrologică bine 

reprezentată, axată pe râul principal Someşul Mare, ce izvorăşte din Carpaţii 

Orientali, de sub culmea Suhardului şi afluenţii săi mai importanţi: Valea Mare, 

Anieş, Cormaia, Rebra, Sălăuţa şi Ilişua, care coboară de pe versantul sudic al 

munţilor Rodnei şi Ţăbleşului. La aceasta se adauga Ilva, cu Leşu Ilvei, ce izvorăsc 

din munţii Bârgăului, apoi Şieu, Budacu şi Bistriţa ce îşi au obârşia în munţii 

Călimani, Dipşa şi Meleşu din Câmpia Transilvaniei. În zona sud-estică a judeţului 

îşi au izvoarele şi unii afluenţi ai râului Mureş ( Lechinţa de Mureş, Şesu şi Pârâul de 

Câmpie ). 

Lungimea totală a reţelei hidrologice a judeţului este de circa 3030 km. Privită 

în ansamblu, această reţea se caracterizează printr-un regim de scurgere permanent – 

dacă ne referim la râul principal şi afluenţii din zonele montane cu o umiditate bogată 

– şi printr-un regim semipermanent la râurile din zona de dealuri şi câmpie, cum ar fi 

Dipşa, până la Chiraleş, Meleşu, până la Rusu de Jos şi Rosua până la Şintereag. 

Densitatea medie a reţelei hidrografice este de 0,59 km / km.p. în văile Ilişua şi Zagra 

şi 0,38 km / km.p. în văile Meleş şi Dipşa. 

Scurgerea medie multianuală a râurilor ne arată că judeţul dispune de 

importante rezerve de apă, care în condiţiile amenajării complexe, prin lacuri de 

acumulare pot fi mult mai raţional utilizate. Aportul principal îl aduce Someşul Mare, 

ce are un debit mediu multianual de 4,99 m.c./sec. la Rodna, 15,9 m.c./sec. la Nepos, 

43,9 m.c./ sec. la Beclean, 48,5 m.c./sec. la limita cu judeţul Cluj. Celelalte râuri au 

debite medii multianuale inferioare. 

Scurgerea minimă se înregistrează de regulă în perioada de vară ( augustseptembrie) 

şi iarna ( ianuarie ) aproape în întregul judeţ datorită precipitaţiilor 

scăzute din perioada de vară, cât şi alimentării predominant din ape subterane iarna. 

Scurgerea maximă provine din ploi în perioada iunie-noiembrie, din topirea 

zăpezilor în perioada decembrie-februarie şi din acţiunea combinată a acestor doi 

factori în lunile martie-mai, când se înregistrează şi unele deversări. 

În judeţul Bistriţa-Năsăud debite foarte mari ale apelor s-au înregistrat în luna 

aprilie 1913, aprilie 1932, iulie 1933, februarie 1958, mai 1970 şi aprilie 1974. 

Alături de apele curgătoare, pe teritoriul judeţului există mai multe lacuri, însă 

de dimensiuni reduse. Între acestea sunt : tăurile din unele circuri glaciare din munţii 

Rodnei ( Lala Mare, Lala Mică, Tăurile Buhăiescului ), iazurile de pe unele văi din 

Câmpia Transilvaniei şi lacurile cu apă sărată din zonele de aflorare a sării (Mintiu, 






Sărata, Sărăţel), precum şi unele amenajări piscicole din zonele Chiochiş şi 

Budurleni. Cel mai mare lac din judeţ este lacul de la Colibiţa ce se întinde pe o 

suprafaţă de 260 ha. şi a fost realizat ca urmare a unor importante lucrări hidrotehnice 

începute în anul 1977 şi încheiate recent, ce permite acumularea a cca. 96 milioane 

m.c. apă şi acţionarea, în aval , a unei hidrocentrale cu o putere instalată de 21,5 M.V. 

Principalele caracteristici ale cursurilor de apă sunt următoarele : 

Cursul de apă Lungimea cursului de apă Suprafaţa bazinului 

Pe teritoriul judeţului 

Totală 

(Kmp.) 

(Km) 

(Km) 

0 1 2 3 

Someşul Mare 111 407 4916 

Şieu 68 68 1800 

Bistriţa 62 62 656 

Ilva 44 44 415 

Ilişua 42 42 359 

Rebra 41 41 199 

Budac 38 38 234 

Sălăuţa 37 37 408 

Dipşa 34 34 447 

Ţibleş 31 31 98 

Meleş 30 30 317 

Valea Mare 26 26 147 

Data 

Ora 

SITUAŢIA COTELOR DE APĂRARE LA PRINCIPALELE CURSURI DE APĂ 

Râul Staţia 

hidrometrică 

Cote de apărare zonale 

CAZ CIZ CPZ 

Rodna 150 200 250 

Someşul 

Mare 

Nepos 

Beclean 

200 

160 

300 

220 

350 

270 

Anieş Anieş 170 200 230 

Cormaia Sîngeorz-Băi 120 160 200 

Ilva Poiana Ilvei 180 230 250 

Rebra Rebrişoara 140 200 250 

Sălăuţa 

Romuli 

Salva 

130 

170 

180 

220 

220 

300 

Ţibleş Mocod 120 150 200 

Domneşti 250 350 400 

Şieu 

Sărăţel 260 350 390 

Şintereag 350 400 450 

Budac Jelna 250 310 350 

Miţa 100 130 170 

Bistriţa 

Bistriţa Bîrgăului 150 220 260 

Bistriţa 200 300 500 

Straja 

Straja 

Mureşenii Bîrgăului 

100 

180 

120 

250 

150 

290 

Dipşa Chiraleş 300 390 450 

Meleş Rusu de Jos 350 400 450 

Ilişua Cristeştii Ciceului 250 320 350 

CAZ = Cotă atenţie zonală ; CIZ = Cotă inundaţie zonală ; CPZ = Cotă de pericol zonală 






Cea mai mare parte a judetului face parte din bazinul hidrografic Somes-Tisa. O 

mica parte a judetului zona de sud-vest, apartine bazinului hidrografic Mures. 

Pe aceste forme de relief se dezvolta o retea bogata in cursuri de apa 

totalizand o lungime de 1728 km. Cursul important de apa de pe teritoriul judetului 

sunt reprezentate de : Somesul Mare. 

Somesul Mare are o lungime de 124 km, o altitudine in amonte de 1280 m, 

in aval 234 m, panta medie 8%o, coeficient de sinuozitate 1,34 si o suprafata de 5.005 

kmp. 

Pe cursurile de apa de pe teritoriul judetului s-au produs frecvent 

evenimente datorate fenomenelor hidrometeorologice periculoase constand mai ales 

din inundari ale localitatilor. 

Cele mai mari viituri produse pe teritoriul judetului din ultimii 20 ani s-au 

produs in decembrie 1995 si martie 2001. 

Viitura exceptionala produsa pe cursul de apa Ilisua in data de 20 iunie 2006 

isi are originile in cantitatile imense de precipitatii cazute intr-o unitate de timp 

relativ scurt, in caracteristicile geomorfologice ale versantilor, in debitul solid 

reprezentat de aluviuni, in cantitatea imensa de masa lemnoasa antrenata. Facem 

mentiunea ca masa lemnoasa antrenata provine in cea mai mare parte din alunecari de 

pe versanti si de pe torenti. O mare parte a masei lemnoase antrenate a fost pe picior 

in momentul declansarii fenomenelor. O parte din masa lemnoasa antrenata in special 

de torenti provine din fostele parchete de exploatare fiind de fapt o neglijenta a 

unitatilor de exploatare si a autoritatii in domeniu. 

Avand in vedere toti factorii mentionati s-a produs o concentrare rapida a 

viiturii pe afluentii raului Ilisua. Datorita acestui fapt in combinatie cu un volum 

imens de aluviuni ( pietris, fragmente de roca, mal) si cu un volum considerabil de 

masa lemnoasa la confluenta s-au format blocaje si in zonele amonte unde de barare. 

Pe zonele de contact ale vailor si raului Ilisua cu torentii s-au format conuri de 

dejectie continand aluviuni si masa lemnoasa, fapt ce a dus la obturarea cursurilor. 

Actiunea torentilor a fost majora prin faptul ca sa tranzitat din bazinul de 

receptie a acestora prin intermediul canalelor de scurgere un volum mare de apa, 

aluviuni si masa lemnoasa. In urma acestor fenomene canalele de scurgere a 

torentilor s-au adancit atingand roca de baza si avand acum un profil in U. 

Prin cedarea blocajelor si propagarea in aval a undelor de barare s-a 

compus o unda de viitura avand valoarea debitului in sectiunea Tarlisua de 249 

m 3 /s. Serviciul hidrologic din cadrul DAST Cluj-Napoca si Statia hidrologica 

Bistrita-Nasaud au executat masuratori si calcule privind reconstituirea debitelor de 

viitura in diferite sectiuni pe raul Ilisua si afluentii acestuia. 

Unda de viitura pe raul Ilisua a avut o inaltime de 4-5 m fata de nivelul 

talvegului, fapt ce a dus la fenomenul de inundare pana la versantii vaii. Unda de 

viitura a ajuns in sectiunea Tarlisua in 10 minute de la formarea ei avand un caracter 

catastrofal si rezultand in zona un dezastru major cu consecinte greu de evaluat si cu 

posibilitati extrem de reduse de refacere. 






Pe teritoriul localitatii Tarlisua conform celor relatate de oficialitatile 

locale fenomenul a inceput la orele 16,15 avand ca durata o jumatate de ora in care a 

plouat linistit. De la ora 16,45 pana la ora 17,15 a plouat torential. La ora 17 s-au 

observat cresteri semnificative ale cursurilor de apa. Unda de inundatie a ajuns in 

sectiunea Tarlisua la ora 17,15, dupa 10 minute de la formarea ei. 

Dezastrul produs este identic cu situatia de accident hidrotehnic la o 

acumulare care este distrusa si in aval se propaga cu repeziciune unda de viitura. 

Practic locuitorii din comuna Tarlisua nu au avut nici o sansa in fata amplorii si a 

violentei cu care s-au produs fenomenele. 

Din surse locale in urma cu cca. 150 ani s-a produs un dezastru 

asemanator cu cel din 20 iunie ramanand in localitatea Tarlisua doar trei gospodarii. 

In tabelul cu date caracteristice de aparare ale obiectivelor inundabile 

este prezentata pe comune si localitati situatia privind inundabilitatea acestora atat din 

revarsari ale cursurilor de ape cat si din cauza scurgerilor de pe versanti. In acest 

tabel sunt nominalizate si lucrarile de aparare impotriva inundatiilor. Masurile de 

aparare si de interventie in caz de producere de fenomene sunt specificate intr-un 

tabel tip anexat prezentului plan. 

Pe teritoriul judetului Bistrita-Nasaud in spatiul hidrografic aferent 

bazinului hidrografic Somes-Tisa sunt 57 Comitete locale din care aparate impotriva 

inundatiilor sunt 9 comitete ( Bistrita, Nepos, Nasaud, Nimigea de Sus, Nimigea de 

Jos, Beclean, Sieu-Magherus, Arcalia si Sieu-Odorhei). 

Singura acumulare de pe teritoriul judetului cu rol de atenuare a undelor de 

viitura este acumularea Colibita cu volum total 100 milioane mc. din care volum de 

atenuare 25 milioane mc. 

Numarul locuitorilor din judetul Bistrita Nasaud este estimat la cifra de 

312.325 din care numar locuitori aparati 109.354. 

Suprafete de teren agricol aparate : 1.156 ha. 

Numar obiective social-economice aparate : 45. 

Km de drumuri de cai ferate aparate : din care DN 7 km, DJ 4 km, 

DC 6 km, retea stradala 4 km, cai ferate 3 km. 

Numar statii hidrometrice 26 din care 25 cu transmisie zilnica si una cu 

transmisie extraordinara, statii meteo 30 din care 30 cu transmisie zilnica si 1 cu 

transmisie extraordinara, statii nivometrice 24, statii automate din programul 

DESWAT pluvio 9 si hidro 8. 

Timpi de propagare a viiturii pe principalele cursuri de ape : 

-Somes Mare pe tronson Rodna-Dej 10 ore. 

-Sieu pe tronson Domnesti – Sintereag 7 ore. 

-Bistrita pe tronson Bistrita – Bargaului 4 ½ ore. 

Situatia lucrarilor de aparare : 

- diguri 24,11 km. 

- consolidari de mal 42,474 km. 

- regularizari 164,496 km. 

Sectiuni critice 22 poduri. 






NIVELURI MAXIME ATINSE: 

Nr. Crt. CURS APA STATIA 

DEBIT 

DATA 

HIDROMETRICA 

mc/s 

1 Salauta Salva 403 05.03.2001 

2 Somes Mare Beclean 2010 13.05.1970 

3 Sieu Sintereag 1130 13.05.1970 

4 Bistrita Bistrita 618 13.05.1970 

5 Ilisua Cristestii-Ciceului 212 21.06.2006 

PRECIPITATII MAXIME INREGISTRATE: 

Nr. Crt. CURS APA POST 

Cantitati maxime DATA 

PLUVIOMETRIC in 24 h (l/mp) 

1 Anies Anies 66,0 04.03.2001 

2 Tibles Suplai 67,6 30.12.2001 

3 Budac Budacu de Jos 60,6 02.06.2003 

4 Lac Colibita Colibita - baraj 65,2 15.06.1999 

5 Ilisua Cristestii-Ciceului 61,0 20.06.2006 

Lucrari hidrotehnice speciale (iazuri de depozitare: gestionarea deseurilor etc.) 

cu risc asupra calitatii apei. Identificare. Caracterizare generala. 

1. Iaz de decantare Valea Glodului Este amplasat pe cursul Văii Glodului, 

afluent de stânga al râului Someşul Mare amonte localitatea Valea Mare - comuna 

Şanţ. Lucrarea hidrotehnică care realizează retenţia o constituie un baraj cu 

anrocamente la bază, peste care s-a depus steril. 

Barajul are o înalţime de 40 m şi o lungime de 250 m. 

Cota actuală a barajului este de 720 mdMN faţa de cota finală 740 mdMN. 

Corpul barajului este în curs de sistematizare, fiind în execuţie berme şi taluze, în 

conformitate cu proiectul de execuţie. 

Principala funcţiune a iazului a fost de decantare a tulburelii rezultate din 

prepararea minereului de la uzina Făget. 

Pentru evacuarea apelor rezultate din tulbureală + precipitaţii, sunt prevăzute 

sonde inverse cu debuşare în zona aval baraj. Pentru situaţii cu precipitaţii mari şi în 

regim de exploatare cu ape mari, iazul are prevăzut un descărcător de ape mari, de 

asemenea cu debuşare în zona aval. 

2. Iaz de decantare Anieş - aflat în conservare, predat prin protocol nr. 

6570/26.11.1999 unităţii S.C. COMINCO S.A. Bucureşti - Sucursala Bucovina 

Frasin, jud. Suceava. 

Iazul este amplasat pe malul stâng al râului Someşul Mare în loc. anieş, com. 

Maieru. 

Acumularea este de tip lateral, închisă cu un dig perimetral, rezultat din 

procesul de flotaţie, cu o înălţime de 25 m si lungime de 900 m. In general, corpul 

digului este bine sistematizat şi stabilizat. Pe berme şi taluze s-au plantat arbuşti. Pe 






malul stâng al râului Someşul Mare s-a executat o lucrare de apărare de mal din 

casete prefabricate umplute cu piatră. 

Pentru evacuarea apelor rezultate din precipitaţii sunt prevăzute sonde inverse 

cu debuşare în zona aval. 





2.5. POPULAŢIE 

POPULAŢIE 


Judeţul cuprinde în limitele sale o suprafaţă de 5305 km 2 , reprezentând 2,23% 

din teritoriul ţării, în alcătuirea sa intră un municipiu, 3 oraşe, 58 comune şi 235 sate: 

1. Municipiul Bistriţa – reşedinţa judeţului – ca are ca localităţi componente: 

Ghinda, Sărata, Sigmir, Slătiniţa, Unirea şi Viişoara; 

ORAŞE: 

1. Oraşul Beclean - ce are în componenţă satele: Coldău, Figa şi Rusu de Jos; 

2. Oraşul Năsăud- cu localităţile componente: Luşca şi Liviu Rebreanu 

(vechea denumire era Prislop, de unde şi-a ales o parte din personaje 

scriitorul Liviu Rebreanu în romanul „ION”); 

3. Oraşul Sângeorz Băi – cu localităţile : Cormaia şi Valea Borcutului. 

COMUNE: 

1. Bistriţa Bârgăului cu satele: Bistriţa Bârgăului şi Colibiţa; 

2. Braniştea, cu satele: Braniştea , Cireşoaia şi Măluţ; 

3. Budacu de Jos, cu satele: Budacu de Jos, Buduş, Jelna, Monariu şi 

Simioneşti; 

4. Budeşti, cu satele – Budeşti, Budeşti – Fânaţe, Ţagu şi Ţăgşor; 

5. Căianu Mic, cu satele – Căianu Mic, Căianu Mare, Ciceu Poieni, Dobric, 

Dobricel şi Dumbrăviţa; 

6. Cetate, cu satele – Satu Nou, Orheiu Bistriţei şi Pietriş ; 

7. Ciceu Giurgeşti, cu satele – Ciceu Giurgeşti şi Dumbrăveni; 

8. Ciceu Mihăieşti, cu satul – Ciceu Mihăieşti. 

9. Chiochiş, cu satele – Chiochiş, Apatiu, Bozieş, Cheţiu, Manic, Sânicoară, 

Strugureni şi Ţentea; 

10.Chiuza, cu satele – Chiuza, Mireş, Piatra şi Săsarm; 

11.Coşbuc, cu satele – Coşbuc şi Bichigiu; 

12.Dumitra, cu satele – Dumitra, Cepari şi Tărpiu; 

13.Dumitriţa, cu satele – Dumitriţa, Ragla şi Budacu de Sus; 

14.Feldru, cu satele – Feldru şi Nepos; 

15.Galaţii Bistriţei, cu satele – Galaţii Bistriţei, Albeştii Bistriţei, Dipşa, Herina 

şi Tonciu; 

16.Ilva Mare, cu satele – Ilva Mare şi Ivăneasa; 

17.Ilva Mică; 

18.Josenii Bârgăului, cu satele – Josenii Bârgăului, Mijlocenii Bârgăului, Rusu 

Bârgăului şi Strâmba; 

19.Lechinţa, cu satele – Lechinţa, Bungard, Chiraleş, Sângeorzul Nou, 

Sâniacob, Ţigău şi Vermeş; 






20.Leşu, cu satele – Leşu şi Lunca Leşului; 

21.Livezile, cu satele – Livezile, Cuşma, Dorolea, Dumbrava şi Valea Poienii; 

22.Lunca Ilvei; 

23.Maieru, cu satele – Maieru şi Anieş; 

24.Matei, cu satele – Matei, Bidiu, Corvineşti, Enciu, Fântânele şi Moruţ; 

25.Măgura Ilvei, cu satele – Măgura Ilvei şi Arşiţa; 

26.Mărişelu, cu satele - Mărişelu, Bârla, Domneşti, Jeica, Măgurele, Neţeni şi 

Sântioana; 

27.Miceştii de Câmpie, cu satele – Miceştii de Câmpie, Fântâniţa şi Visuia; 

28.Milaş, cu satele – Milaş, Comlod, După Deal, Ghemeş, Hirean şi Orosfaia; 

29.Monor, cu satele – Monor şi Gledin; 

30.Negrileşti, cu satele – Negrileşti, Purcărete şi Breaza; 

31.Nimigea, cu satele – Nimigea de Jos, Nimigea de Sus, Floreşti, Mintiu, 

Tăure, Mocod şi Mogoşeni; 

32.Nuşeni, cu satele – Nuşeni, Beudiu, Dumbrava, Feleac, Malin, Rusu de Sus 

şi Viţa; 

33.Parva; 

34.Petru Rareş, cu satele – Reteag, Baţa, Ciceu – Corabia,şi Leleşti; 

35.Poiana Ilvei, cu satul - Poiana Ilvei; 

36.Prundu Bârgăului, cu satele – Prundu Bârgăului şi Susenii Bârgăului; 

37.Rebra; 

38.Rebrişoara, cu satele – Rebrişoara, Gersa I, Gersa II şi Podirei; 

39.Rodna, cu satele – Rodna şi Valea Vinului; 

40.Romuli, cu satale – Romuli şi Dealul Ştefăniţei; 

41.Runcul Salvei, cu satul – Runcu Salvei; 

42.Salva, cu satele – Salva; 

43.Silivaşu de Câmpie, cu satele – Silivaş, Draga, Fânaţele şi Porumbeni; 

44.Sânmihaiu de Câmpie, cu satele – Sânmihaiu de Câmpie, Brăteni, La Curte, 

Sălcuţa, Stupini şi Zoreni; 

45.Spermezeu, cu satele – Spermezeu, Hălmăsău, Lunca Borlesei, Păltineasa, 

Sita, Şesuri şi Spermezeu-Vale; 

46.Şanţ, cu satele – Şanţ şi Valea Mare; 

47.Şieu, cu satele – Şieu, Ardan, Posmuş şi Şoimuş; 

48.Şieuţ, cu satele – Şieuţ, Lunca, Ruştior şi Sebiş; 

49.Şieu – Măgheruş, cu satele – Şieu-Măgheruş, Arcalia, Chintelnic, 

Crainimăt, Podirei, Sărăţel şi Valea Măgheruşului; 

50.Şieu – Odorhei, cu satele – Şieu-Odorhei, Agrişul de Jos, Agrişul de Sus, 

Bretea, Coasta, Şirioara şi Cristur-Şieu; 

51.Şintereag, cu satele – Şintereag, Blăjenii de Jos, Blăjenii de Sus, Caila, 

Cociu, Şieu Sfântu şi Şintereag –Gară; 

52.Teaca, cu satele – Teaca, Archiud, Budurleni, Ocniţa, Pintic şi Viile-Tecii; 

53.Telciu, cu satele – Telciu, Fiad şi Telcişor; 






54.Tiha Bârgăului, cu satele – Tiha Bârgăului, Ciosa, Mureşenii Bârgăului, 

Tureac şi Piatra Fântânele; 

55.Târlişua, cu satele – Târlişua, Agrieş, Agrişel, Borleasa, Cireaşi, Lunca 

Sătească, Molişet, Oarzine, Şendroaia şi Răcăteşu; 

56.Uriu, cu satele – Uriu, Cristeşti Ciceului, Hăşmaşu Ciceului şi Ilişua; 

57.Urmeniş, cu satele – Urmeniş, Câmp, Coşeriu, Delureni, Fânaţe, Podeni, 

Scoabe, Şopteriu, Valea şi Valea Mare; 

58.Zagra, cu satele – Zagra, Aluniş, Perişor, Poienile Zagrei şi Suplai. 

SITUAŢIA STATISTICĂ CU LOCUINŢELE ŞI POPULAŢIA 

Ierarhizare naţională Locul 

judeţului 

Populaţie 35 

Densitate 39 

Locuinţe 38 

Număr mediu de persoane pe o gospodărie 2 

Suprafaţa locuibilă pe o persoană 23 

Nr. 

Crt. 

Indicatori 2002 

1 NUMĂRUL CLĂDIRILOR 1 

74.637 

NUMĂRUL LOCUINŢELOR PERMANENTE / 

SEZONIERE 

105.332 

2 din care: 

cu camere utilizate în scopuri comerciale, 

profesionale etc. 

1.042 

NUMĂRUL CAMERELOR DE LOCUIT – mii mp. – 263.390 

3 

din care: 

cu camere utilizate în scopuri comerciale, 

profesionale etc. 

1.626 

4 SUPRAFAŢA CAMERELOR DE LOCUIT – mii mp. - 

LOCUINŢE PE FORME DE PROPRIETATE 

4.382.0 

Privată (particulară) 

5 De stat 

Privată de grup (cooperatistă, asociativă) 2 

103.223 

1.755 

104 

A cultelor religioase 

LOCUINŢE DUPĂ DOTAREA CU INSTALAŢII 

250 

Alimentare cu apă în locuinţe (din reţea publică sau sistem 49.973 

6 

propriu) 

Canalizarea din reţea publică sau sistem propriu 

47.008 

99.117 

Instalaţia electrică 

Încălzire prin termoficare sau centrală termică 

LOCUINŢE DUPĂ DOTAREA CU DEPENDINŢE 

24.391 

7 Bucătărie 

84.739 

Baie 

44.471 






1) clădiri de locuit, clădiri cu altă destinaţie în care se află locuinţe şi clădiri 

cu unităţi de locuit în comun 

2) în 1992 – “alte forme de proprietate” 

STRUCTURA FONDULUI DE LOCUINŢE 

Număr Număr 

Locuinţe după dotarea cu instalaţii 

Localitatea 

locuinţe camere de Apă în Canalizare Instalaţii 

2002 locuit 2002 locuinţă 

electrice 

0 1 2 3 4 5 

Judeţul Bistriţa-Năsăud 105332 263390 49973 47008 99117 

A. Municipii şi oraşe 38317 95255 33898 33200 37868 

Municipiul Bistriţa 28061 68273 26499 26189 27888 

Oraş Beclean 3570 9271 2672 2530 3496 

Oraş Năsăud 3850 9935 3172 3100 3674 

Oraş Sîngeorz-Băi 2836 7776 1555 1381 2810 

B. Comune – total 67015 168135 16075 13808 61249 

Bistriţa Bîrgăului 1765 4284 605 540 1575 

Braniştea 1145 3010 264 260 1124 

Budacul de Jos 967 2324 98 88 904 

Budeşti 856 1930 76 22 751 

Căianu Mic 1795 5412 371 360 1686 

Cetate 1494 3507 348 320 1341 

Chiochiş 1478 3083 164 146 1360 

Chiuza 800 2151 268 105 767 

Ciceu-Giurgeşti 1589 3864 384 323 1470 

Ciceu Mihăieşti 335 - - 355 

Coşbuc 1078 3100 282 282 911 

Dumitra 1264 3205 404 199 1176 

Dumitriţa 860 2600 460 - 770 

Feldru 2026 6135 376 297 1967 

Galaţii Bistriţei 903 2099 174 150 870 

Ilva Mare 905 2112 247 247 841 

Ilva Mică 1058 2344 237 215 1009 

Josenii Bîrgăului 1516 3757 320 319 1384 

Lechinţa 1979 5080 604 538 1869 

Leşu 952 2003 179 113 769 

Livezile 1224 2830 477 313 1152 

Lunca Ilvei 1177 2698 450 419 1059 

Măgura Ilvei 1173 1760 130 - 1173 

Maieru 2163 5835 657 589 1901 

Mărişelu 886 2572 89 68 874 

Matei 1189 3006 283 172 1099 

Miceştii de Cîmpie 688 1511 19 12 619 

Milaş 749 1704 58 49 653 

Monor 595 1612 289 207 585 

Negrileşti 900 2137 604 315 883 

Nimigea de Jos 1974 5164 392 375 1889 

Nuşeni 1315 2985 304 268 1185 

Parva 830 2007 75 71 656 

Petru Rareş 1646 3961 293 287 1578 

Poiana Ilvei 515 1030 - - 511 

Prundu Bîrgăului 2063 5265 1069 956 2025 

Rebra 812 1922 232 131 683 

Rebrişoara 1386 3957 478 427 1252 






Rodna 2077 5825 1098 1031 2031 

Romuli 621 

1429 65 65 540 

Runcu Salvei 335 460 120 - 335 

Salva 1475 3993 446 442 1403 

Sânmihaiu de Cîmpie 869 1948 33 33 744 

Şanţ 1081 2637 355 354 1061 

Şieu 895 2420 214 199 866 

Şieu-Măgheruş 1179 2968 252 223 1087 

Şieu-Odorhei 984 2428 103 102 929 

Şieuţ 712 2055 498 412 681 

Silivaşu de Cîmpie 495 1038 18 15 447 

Şintereag 1254 3467 289 229 1200 

Spermezeu 821 2058 99 80 774 

Târlişua 1227 3076 173 162 1008 

Teaca 2214 5007 316 274 2048 

Telciu 1898 4417 349 277 1383 

Tiha Bîrgăului 2346 5284 406 396 1765 

Uriu 1218 3073 294 266 1176 

Urmeniş 973 2200 30 28 859 

Zagra 1196 3290 79 63 1103 

PRINCIPALII INDICATORI AI RECENSĂMÂNTULUI POPULAŢIEI 

Localitatea 

Populaţia 

stabilă în 

2002 

Etnia 

română 

Celelalte 

etnii 

Numărul 

gosp.populaţiei 

Observaţii 

0 1 2 3 4 5 

Judeţul Bistriţa-Năsăud 312325 281773 30552 96083 

A. Municipii şi oraşe 113260 102641 10619 35983 

Municipiul Bistriţa 81467 73789 7678 26560 

Oraş Beclean 10930 8723 2207 3274 

Oraş Năsăud 10639 10120 519 3396 

Oraş Sîngeorz-Băi 10224 10009 215 2753 

B. Comune – total 199065 179132 19933 60100 

Bistriţa Bîrgăului 4394 4366 28 1443 

Braniştea 3395 1204 2191 1110 

Budacul de Jos 2907 2253 654 867 

Budeşti 2079 1917 162 818 

Căianu Mic 5417 5408 9 1504 

Cetate 2381 1875 506 696 

Chiochiş 3570 2590 980 1235 

Chiuza 2242 2161 81 696 

Ciceu-Giurgeşti 1700 1672 28 753 

Ciceu Mihăieşti 953 694 255 335 

Coşbuc 3015 3014 1 958 

Dumitra 4546 4352 194 1224 

Dumitriţa 2950 1800 1150 880 

Feldru 7067 7065 2 1934 

Galaţii Bistriţei 2493 1997 496 817 

Ilva Mare 2611 2580 31 867 

Ilva Mică 3480 3450 30 1022 

Josenii Bîrgăului 5078 4853 225 1435 

Lechinţa 6024 4446 1578 1789 

Leşu 3003 3001 2 833 

Livezile 4309 3955 354 1194 

Lunca Ilvei 3322 3317 5 1118 






Măgura Ilvei 2099 1893 206 743 

Maieru 7363 7351 12 1930 

Mărişelu 2570 2306 264 809 

Matei 2991 1732 1259 1053 

Miceştii de Cîmpie 1288 977 311 529 

Milaş 1568 1406 162 605 

Monor 1604 1512 92 528 

Nimigea de Jos 5535 4384 1151 1765 

Nuşeni 3267 2377 1315 1105 

Parva 2648 2648 0 749 

Petru Rareş 4916 3082 1923 1528 

Prundu Bîrgăului 6408 6376 32 1931 

Rebra 3071 3069 2 751 

Rebrişoara 4704 4688 16 1204 

Rodna 6373 5314 693 1976 

Romuli 1762 1754 8 560 

Salva 4431 4427 4 1348 

Sânmihaiu de Cîmpie 1637 1498 139 678 

Şanţ 3359 3347 12 1028 

Şieu 5247 5227 220 943 

Şieu-Măgheruş 3507 3389 498 1055 

Şieu-Odorhei 2567 2289 273 848 

Şieuţ 2793 2724 69 663 

Silivaşu de Cîmpie 1226 1157 69 446 

Şintereag 3920 3386 475 1140 

Spermezeu 2610 2610 0 733 

Târlişua 3746 3705 41 1137 

Teaca 6039 4389 1650 1946 

Telciu 5730 5369 21 1654 

Tiha Bîrgăului 6297 6100 197 1831 

Uriu 3623 2617 952 1087 

Urmeniş 2285 2063 222 834 

Zagra 3778 3603 175 1068 

Populaţia la 1 iulie 2007 pe localităţi şi pe sexe 

Localitatea Total Masculin Feminin 

Total judeţ 316689 157260 159429 

Total urban 116139 56623 59516 

Bistriţa 83039 40413 42626 

Beclean 11369 5528 5841 

Năsăud 10938 5243 5695 

Sângeorz-Băi 10793 5439 5354 

Total rural 200550 100637 99913 

Bistriţa Bârgăului 4394 2154 2240 

Braniştea 3284 1645 1639 

Budacu de Jos 3135 1589 1546 

Budeşti 2064 997 1067 

Căianu Mic 4045 2087 1958 

Cetate 2577 1295 1282 

Ciceu Giurgeşti 1737 882 855 

Ciceu Mihaiesti 1392 676 716 

Chiochiş 3324 1680 1644 

Chiuza 2288 1139 1149 

Coşbuc 1996 994 1002 

Dumitra 4760 2410 2350 

Dumitriţa 2938 1504 1434 

Feldru 7712 3925 3787 






Galaţii Bistriţei 2529 1237 1292 

Ilva Mare 2593 1280 1313 

Ilva Mică 3448 1731 1717 

Josenii Bârgăului 5214 2641 2573 

Lechinţa 6114 3029 3085 

Leşu 3019 1627 1392 

Livezile 4600 2384 2216 

Lunca Ilvei 3280 1628 1652 

Maieru 7681 3854 3827 

Matei 2895 1427 1468 

Măgura Ilvei 2131 1067 1064 

Mărişelu 2641 1315 1326 

Miceştii de Câmpie 1207 606 601 

Milaş 1494 743 751 

Monor 1531 740 791 

Negrileşti 2510 1277 1233 

Nimigea 5324 2591 2733 

Nuşeni 3111 1519 1592 

Parva 2747 1375 1372 

Petru Rareş 3710 1835 1875 

Poiana Ilvei 1620 834 786 

Prundu Bârgăului 6565 3195 3370 

Rebra 3067 1597 1470 

Rebrişoara 4883 2469 2414 

Rodna 6378 3256 3122 

Romuli 1729 901 828 

Runcu Salvei 1423 701 722 

Salva 2893 1450 1443 

Silivaşu de Câmpie 1173 551 622 

Sânmihaiu de Câmpie 1563 768 795 

Spermezeu 3958 2041 1917 

Şanţ 3429 1691 1738 

Şieu 3186 1638 1548 

Şieuţ 2779 1389 1390 

Şieu Măgheruş 4129 2052 2077 

Şieu Odorhei 2609 1266 1343 

Şintereag 3855 1870 1985 

Teaca 6015 2972 3043 

Telciu 6269 3185 3084 

Tiha Bârgăului 6390 3284 3106 

Târlişua 3643 1853 1790 

Uriu 3688 1830 1858 

Urmeniş 2178 1121 1057 

Zagra 3703 1840 1863 

Locuinţe existente la sfârşitul anului 2007, pe localităţi 

Localitatea Locuinţe existente - număr - 

Total din care: 

Proprietate 

majoritară de 

stat 

Proprietate 

majoritară 

privată 

Total judeţ 109338 2514 106824 

Total urban 40817 1765 39052 

Bistriţa 30137 1408 28729 

Beclean 3867 183 3684 

Năsăud 3848 167 3681 

Sângeorz-Băi 2965 7 2958 

Total rural 68521 749 67772 

Bistriţa Bârgăului 1886 49 1837 

Braniştea 1174 5 1169 

Budacu de Jos 1007 9 998 

Budeşti 860 15 845 

Căianu Mic 1840 4 1836 






Cetate 708 28 680 

Ciceu Giurgeşti 696 - 696 

Ciceu Mihăieşti 563 - 563 

Chiochiş 1490 13 1477 

Chiuza 833 6 827 

Coşbuc 1097 4 1093 

Dumitra 1352 60 1292 

Dumitriţa 831 - 831 

Feldru 2121 10 2111 

Galaţii Bistriţei 929 17 912 

Ilva Mare 911 9 902 

Ilva Mică 1070 8 1062 

Josenii Bârgăului 1536 10 1526 

Lechinţa 2016 33 1983 

Leşu 971 2 969 

Livezile 1273 66 1207 

Lunca Ilvei 1192 22 1170 

Maieru 2219 12 2207 

Matei 1207 12 1195 

Măgura Ilvei 719 9 710 

Mărişelu 903 11 892 

Miceştii de Câmpie 690 4 686 

Milaş 746 15 731 

Monor 600 9 591 

Negrileşti 911 2 909 

Nimigea 2024 3 2021 

Nuşeni 1331 13 1318 

Parva 839 10 829 

Petru Rareş 1131 19 1112 

Poiana Ilvei 523 1 522 

Prundu Bârgăului 2098 39 2059 

Rebra 816 8 808 

Rebrişoara 1441 12 1429 

Rodna 2098 10 2088 

Romuli 643 17 626 

Runcu Salvei 466 - 466 

Salva 1017 - 1017 

Silivaşu de Câmpie 498 9 489 

Sânmihaiu de Câmpie 869 6 863 

Spermezeu 835 4 831 

Şanţ 1110 12 1098 

Şieu 905 10 895 

Şieuţ 712 11 701 

Şieu Măgheruş 1219 27 1192 

Şieu Odorhei 1018 - 1018 

Şintereag 1270 5 1265 

Teaca 2238 23 2215 

Telciu 1927 7 1920 

Tiha Bârgăului 2472 22 2450 

Târlişua 1218 12 1206 

Uriu 1253 1 1252 

Urmeniş 975 13 962 

Zagra 1224 11 1213 






2.6 CĂI DE TRANSPORT 

1. REŢEAUA DE DRUMURI 

Reorganizarea administrativ teritorială a ţării a determinat modificări de structură în, multe 

sectoare de activitate inclusiv în cele care priveau căile de comunicaţie. 

Această reorganizare a găsit judeţul Bistriţa-Năsăud cu două sectoare de drum naţional şi 

anume: 

- D.N. 15 A Dej – Bistriţa - Vatra Dornei - este înscris în reţeaua drumurilor europene E 

576; 

- D.N. 15 A Reghin - Sărăţel. 

În anul 1970, Secţia de drumuri naţionale a preluat de la Direcţia Judeţeană de drumuri şi 

poduri următoarele sectoare: 

- D.N 17 C Bistriţa –Năsăud – Dealul Ştefăniţei; 

- D.N. 17 D Beclean – Năsăud – Rodna – Cârlibaba. 

Anexa 2 reprezintă reţeaua de drumuri din judeţ. 

SITUAŢIA 

cuprinzând drumurile naţionale de pe raza judeţului 

Bistriţa – Năsăud 

Nr. D.N. Localităţi limitrofe Poziţia 

Lungime 

crt. 

km 

km 

1 17 Dej – Vatra Dornei 6+500 – 116 +000 109,500 km 

2 17C Bistriţa – Moisei 0+000 – 65+236 65,236 km 

3 17 D Beclean – Rotunda 0+000 – 99 + 900 99 900 km 

4 15 A Reghin - Sărăţel 18 + 000 – 46 +597 28,233 km 

TOTAL 303,233 km 

Judeţul Bistriţa – Năsăud dispune de o reţea bună de drumuri judeţene şi comunale care asigură 

desfăşurarea activităţii de transport rutier în întregul judeţ. 

Situaţia statistică privind starea generală de viabilitate a drumurilor judeţene şi comunale se 

prezintă astfel: 

Categoria de drumuri Total Din care: 

Modernizate cu: Drumuri Drumuri 

beton asfalt pietruite din 

pământ 

Drumuri judeţene 719,8 62,8 275,1 286,3 95,7 

Drumuri comunale 417,2 16,2 18,2 202,3 180,3 

Total km de drum 1,337,1 79,0 293,3 488,6 275,9 

Pe traseele, ce leagă localităţile judeţului între ele, drumurile judeţene şi cele comunale, se întâlnesc 

234 de poduri cu deschideri de la 5 la 10 m şi peste 10 m, în lungime totală de 4,3 km. 

Judeţul Bistriţa-Năsăud datorită bogăţiei naturale, pădurea ocupă mai bine de o treime din 

suprafaţa sa, dispune de o reţea de drumuri forestiere cu o lungime totală de 1004,8 km care au avut 

şi continuă să aibă o însemnată funcţie economică şi socială. 





Nr. 

crt. 

1 

2 

3 

4 

5 


TABEL 

cuprinzând încadrarea drumurilor naţionale 

Indicativul şi denumirea drumului Lungimea Lungimea Poziţia km a 

totală sectoarelor sectoarelor de 

- km - de drum- drum km…….. 

km 

km 

DN 15 –A LIMITA JUDEŢ MUREŞ- 

TEACA- 

SĂRĂŢEL- DN - 17 

28,577 18+000 46+577 

a) Limită judeţ Mureş - Teaca 7,000 18+000 25+000 

b) Teaca - Herina 16,000 25+000 41+000 

c) Herina – DN 17 5,577 41+000 46+577 

DN 16 LIMITA JUDEŢ MUREŞ – 

SILIVAŞU DE CÎMPIE – URMENIŞ – 

LIMITA JUDEŢ MUREŞ 

13,000 49+400 62+400 

DN 17 LIMITA JUDEŢ CLUJ – URIU- 

BECLEAN- ŞINTEREAG - BISTRIŢA- 

PRUNDU BÂRGĂULUI-PIATRA 

FÂNTÂNELE -LIMITA JUDEŢ SUCEAVA 

19,350 60+650 116+000 

a) Limită judeţ Cluj-Josenii Bârgăului 71,650 6+650 78+000 

b)Josenii Bârgăului- Mureşenii Bârgăului 16,000 78+000 94+000 

c) Mureşenii Bârgăului- Limită judeş 

22,000 94+000 

Suceava 

116+000 

DN 17 C BISTRIŢA (DN 17) – NĂSĂUD- 

SUCEAVA-TELCIU-DEALU 

ŞTEFĂNIŢEI- 

LIMITA JUDEŢ MARAMUREŞ 

65,236 0+000 65+236 

a) Bistriţa (DN 17) - Dumitra 10,000 0+000 10+000 

b) Dumitra - Telciu 30,000 10+000 40+000 

c) Telciu – Dealu Ştefăniţei 22,000 40+000 62+000 

d) Dealu Ştefăniţei – Limită judeţ Maramureş 3,236 62+000 65+236 

DN 17 D BECLEAN (DN 17) – SALVA- 

NĂSĂUD- 

SÂNGEORZ BĂI-ŞANŢ-LIMITĂ 

JUDEŢ SUCEAVA 

93,000 0+000 99+000 

a) Beclean (DN 17)- Săsarm 7,000 0+000 7+000 

b) Săsarm - Năsăud 16+000 7+000 29+000 

c) Năsăud – Ilva Mică 21,000 29+000 50+000 

d) Ilva Mică – Valea Mare 36,000 50+000 86+000 

e)Valea Mare – Limită judeţ Suceava 13,000 86+000 99+000 

TOTAL 309,163 





Nr. 

crt. 


TABEL 

cuprinzând încadrarea drumurilor judeţene 

Indicativul şi denumirea drumului Lungimea 

totală 

- km - 

DJ 151 LIMITA JUDEŢ MUREŞ- 

LECHINŢA- ŞINTEREAG-BISTRIŢA 

Lungimea 

sectoarelor 

de drum 

- km - 

Poziţia km a 

sectoarelor de 

drum km…….. 

km 

78,600 45+810 128+180 

(DN 17) 

a) Limită judeţ Mureş - Zoreni 17,190 45+810 63+000 

b) Zoreni – Şintereag (DN17) 43,444 63+000 106+444 

1 c) DN 17 – Blăjenii de Jos 2,555 110+214 112+769 

d) Blăjenii de Jos – Blăjenii de Sus/zona 

pădure 

6,231 112+769 119+000 

e) Zona pădure - Sigmir 3,000 119+000 122+000 

f) Sigmir – Bistriţa (DN 17) 6,180 122+000 128+180 

DJ 154 LIMITA JUDEŢ MUREŞ- 34,720 17+000 

MONOR-ŞIEU-SĂRATA (DN 17) 

51+720 

a) Limită judeţ Mureş-Şieuţ 10,000 17+000 

2 

27+000 

b) Şeuţ – Sărata (DN 17) 24,720 27+000 

51+720 

DJ 154-B LIMITĂ JUDEŢ MUREŞ- 4,780 10+620 

MONOR (DJ 154) 

15+400 

a) Limită judeţ Mureş-Monor 4,680 10+620 

3 

15+300 

b) Monor – DJ 154 0,100 15+300 

15+400 

DJ 154-C ŞIEUŢ (DJ 154)-SEBIS- 16,600 0+000 

ARDAN-BUDACU DE SUS ( DJ 173) 

16+600 

a) Şieuţ 0,500 0+000 

0+500 

b) Şieuţ- Sebiş 6,600 0+500 

4 

7+100 

c) Sebiş – Budacu de sus 7,900 7+100 

15+000 

d) Budacu de sus 1,600 15+000 

16+600 

5 DJ 154 –D DOMNEŞTI (DJ 154) –DIPŞA- 20,420 0+000 

BUDURLENI – DJ 151 

23+000 

DJ 162 TEACA (DN 15-A)- SÂNMIHAIU 45,240 0+000 

DE CÂMPIE (DJ 151) – SILIVAŞU DE 

CÂMPIE-ŞOPTERIU-DJ173 

48+426 

6 a) Teaca(DN 15A)- Sânmihaiu de Câmpie 

18,540 0+000 

(DJ 151) 

18+540 

b) Sânmihaiu de Câmpie (DJ 151)-Miceştii 

de Câmpie 

5,900 18+733 24+633 

c) Miceştii de Câmpie -Visuia 5,200 24+633 29+833 






d) Visuia- Silivaşu de Câmpie (DN 16) 6,000 29+833 35+833 

e) Silivaşu de Câmpie (DN 16) – DJ 173 9,600 38+826 48+426 

DJ 170 RETEAG (DN 17)-CICEU 24,500 0+000 

GIURGEŞTI - BREAZA 

24+500 

a) Reteag (DN 17) Ciceu Giurgeşti 6,300 0+000 

7 

6+300 

b) Ciceu Giurgeşti - Breaza 18,200 6+300 

24+500 

DJ 170-A CHIUZA (DN 17D)- 16,377 0+000 

8 DUMBRĂVIŢA-SITA-SPERMEZEU 

(DJ 171) 

16+377 

DJ 171 URIU (DN 17)-SPERMEZEU- 39,520 0+000 

TÂRLIŞUA 

MARAMUREŞ 

- LIMITA JUDEŢ 

39+520 

a) Uriu (DN 17) – Lunca Borlesei 19,630 0+000 

19+630 

9 b) Lunca Borlesei - Târlişua 7,170 19+630 

26+800 

c) Târlişua 1,817 26+800 

28+617 

d)Târlişua – Limită judeţ Maramureş 10,903 28+617 

39+520 

DJ 172 DN 17-COCIU-NIMIGEA DE 35,120 0+000 

JOS- ZAGRA -SUPLAI 

35+350 

a) DN 17 - Zagra 20,770 0+000 

10 

21+000 

b) Zagra - Suplai 14,350 21+000 35+350 

DJ 172-A BECLEAN (DN 17)- CHIOCHIŞ 33,000 0+000 

LIMITĂ JUDEŢ CLUJ 

33+000 

a) Beclean (DN 17) - Chiochiş 26,000 0+000 

11 

26+000 

b) Chiochiş – Limită judeţ Cluj 7,000 26+000 

33+000 

DJ 172-B UNIREA (DN 17)-NEPOS- 33,800 0+000 

REBRIŞOARA-PARVA 

39+600 

a) Unirea (DN 17) – Nepos (DN 17-D) 16,300 0+000 

16+300 

12 

1 2 3 4 

b) Rebrişoara (Dn 17-D) - Parva 17,500 22+100 

39+600 

DJ 172-C JOSENII BÂRGĂULUI (DN 17) 25,320 0+000 

– ILVA MICĂ – LEŞU-LUNCA LEŞULUI 

28+277 

13 a) Josenii Bârgăului (DN 17)- Strâmba 4,000 0+000 

4+000 

b) Strâmba-Ilva Mică (DJ 172-D) 10,320 4+000 14+320 

c) Ilva Mică (DJ 172D) – Lunca Leşului 11,000 17+227 28+227 

DJ 172 –D ILVA MICĂ 8DN 17-D)- 42,150 0+000 42+150 

LUNCA 

SUCEAVA 

ILVEI LIMITA JUDEŢ 





14 

15 

16 

17 

17 

18 

19 

20 


a) Ilva mIcă – Măgura Ilvei 19,000 0+000 19+000 

b) Măgura Ilvei – Ilva Mare 4,800 19+000 23+800 

c) Ilva Mare – Lunca Ilvei 10,000 23+800 34+000 

d) Lunca Ilvei – Viaduct Roşia 5,000 34+000 39+000 

e) Viaduct Roşia – Limită judeţ Suceava 3,150 39+000 42+150 

DJ 172 –E CHIOCHIŞ (DJ 172-A)- 21,060 0+000 

LECHINŢA- HERINA (DN 15-A) 

22+306 

a) Chiochiş (DJ 172-A) - Matei 7,300 0+000 

7+300 

b) Matei – Herina (DN 15-A) 13,760 7+300 

22+306 

DJ 172-F LIMITA JUDEŢ CLUJ- 9,000 22+570 

BRANIŞTEA- BECLEAN (DN 17) 

31+570 

DJ 172 – G NUŞENI (DJ 172-A)- 60,220 0+000 

SĂRĂŢEL-CUŞMA- LIVEZILE (DN 17) 

62+816 

a) Nuşeni (DJ 172-A) Chiraleş 10,130 0+000 

10+130 

b) Chiraleş – Sărăţel (DN 15A) 10,250 10+400 

20+450 

c) Sărăţel (DN 15-A)- DJ 154 3,110 20+910 

24+020 

d) DJ 154 - Monariu 2,050 25+436 

27+186 

e) Monariu - Jelna 7,610 27+486 

35+096 

f) Jelna 0,990 35+096 

36+086 

g) Jelna – Satu Nou 4,820 36+736 

41+556 

h) Satu Nou 0,640 41+556 

42+196 

i) Satu Nou - Cuşma 6,480 42+196 

48+676 

j) Cuşma - Livezile 14,140 48+676 

62+816 

DJ 172 –H NUŞENI (DJ 172-G)-MATEI – 22,930 0+000 

ZORENI (DJ 151) 

25+590 

a) Nuşeni (DJ 172-G) –Matei (DJ 172-E) 11,380 0+000 11+380 

b) Matei-Zoreni (DJ 151) 11,550 14+040 25+590 

DJ 172-I BEUDIU (DJ 172-A)-ŢENTEA – 

SÂNNICOARĂ-LIMITA JUDEŢ 

CLUJ (DJ 172-A) 

13,220 0+000 13+220 

a) Beudiu – Viţa 5,550 0+000 5+550 

b) Viţa – DJ 172-A 7,720 5+550 

13+220 

DJ 173 BISTRIŢA(DN 17) –BUDACU DE 64,170 0+000 

SUS-ŞIEU-TEACA-LIMITĂ 

MUREŞ 

JUDEŢ 

66+260 





20 

21 

22 

22 

23 


a) Bistriţa (DN 17) – Jelna 6,000 0+000 

6+000 

b) Jelna- Budacu de Sus 9,000 6+000 

15+000 

c) Budacu de Sus – Şieu (DJ 154) 10,064 15+000 

25+064 

d) Şieu (DJ 154) - Pintic 12,016 25+624 

37+640 

e) Pintic - Teaca 1,960 37+640 

39+600 

f) Teaca - Ocniţa 11,900 39+600 

51+500 

g) Ocniţa – Limită judeţ Mureş 14,760 51+500 

DJ 173-A PRUNDU BÂRGĂULUI (DN 

17) – COLIBIŢA / LAC ACUMULARE – 

MUREŞENII BÂRGĂULUI 

a) Prundu Bârgăului (DN 17)- Colibiţa / st. 

betoane 

b) Colibiţa / st. Betoane – centură lac 

acumulare 

c) Centură lac acumulare – Mureşenii 

Bârgăului (DN 17) 

DJ 173 –B BISTRIŢA (DN 17-C)- 

TĂRPIU- 

NIMIGEA DE JOS (DJ 172) 

66+260 

30,000 0+000 

30+000 

12,700 0+000 

12+700 

12,300 12+700 

25+000 

5,000 25+000 

30+000 

29,280 0+000 

29+280 

a) Bistriţa 3,000 0+000 

3+000 

b) Bistriţa -Tărpiu 10,000 3+000 

13+000 

c) Tărpiu 3,200 13+000 

16+200 

d) Tărpiu - Cepari 3,300 16+200 

19+500 

e)Cepari – Nimigea de Jos (DJ 172) 9,405 19+500 

28+905 

f)Nimigea de Jos 0,375 28+905 

29+280 

DJ 173C BISTRIŢA – BUDACU DE JOS- 19,860 0+000 20+000 

BÂRLA – (DJ 154) 

a) Bistriţa 1,200 0+000 1+200 

b) Bistriţa - Buduş 8,660 1+200 

10+000 

c) Buduş - Bârla 10,000 10+000 

20+000 

TOTAL 719,887 





Nr. 

crt. 


TABEL 

cuprinzând încadrarea drumurilor COMUNALE 

Indicativul şi denumirea drumului Lungimea 

totală 

- km - 

Lungimea 

sectoarelor 

de drum 

- km - 

Poziţia km a 

sectoarelor de 

drum km…….. 

km 

0 1 2 3 4 

1 DC 1 TELCIU (DN 17-C) - TELCIŞOR 10,200 0+000 10+200 

2 DC 2 REBRIŞOARA (DN 17-D) - GERSA 7,100 0+000 7+100 

3 DC 2-A SÂNGEORZ BĂI /DN 17-D)- 

VALEA BORCUTULUI 

3,400 0+000 3+400 

DC 2-B DN 17-D CORMAIA 8,050 0+000 8+050 

a) DN 17-D- Cormaia 3,000 0+000 3+000 

4 b) Cormaia 2,000 3+000 5+000 

c) Cormaia 3,050 5+000 8+050 

5 DC 2-B CORMAIA (DC 2-B) – 

MĂNĂSTIREA BUNA VESTIRE 

1,500 0+000 1+500 

6 DC 2-D REBRIŞOARA (DN 17-D) - 

PODEREI 

3,000 0+000 3+000 

7 DC 3 RODNA (DN 17-D) – VALEA 

VINULUI 

9,150 0+000 9+150 

8 DC 3-A RODNA (DN 17-D) – MĂGURA 

ILVEI 

8,580 0+000 8+580 

9 DC 4-A MĂGURA ILVEI (DJ 172 – D) - 

ARŞIŢA 

5,000 0+000 5+000 

10 DC 4-B ILVA MARE (DJ 172 –D)- 

IVĂNEASA 

6,500 0+000 6+500 

11 DC 5 DN 17 - CISA 9,000 0+000 9+000 

12 DC 5-A PIATRA FÂNTÂNELE (DN 17) – 

DC 5 

3,100 0+000 3+100 

13 DC 5-B DN 17 PIATRA FÂNTÂNELE 5,000 0+000 5+000 

DC 6-A LIVEZILE (DN 17) – STRÂMBA 

8DJ 172-C) 

8,000 0+000 8+000 

14 a) Livezile - Dumbrava 4,200 0+000 4+200 

b) Dumbrava - Strâmba 3,800 4+200 8+000 

DC 6 B RUSU BÂRGĂULUI (DN 17) – 4,000 0+000 4+000 

15 DOROLEA (DJ 172-G) 

16 DC 6-C RUSU BÂRGĂULUI (DN 17)- 

DUMBRAVA 

3,000 0+000 3+000 

17 DC 7-A ORHEIU BISTRIŢEI (DJ 173) – 

SATU NOU 

3,570 0+000 3+570 

18 DC 7-B DJ 172-G - SIMIONEŞTI 2,200 0+000 2+200 

DC 7-C RAGLA (DJ 173) – DUMITRIŢA – 4,000 0+000 4+000 

19 PIETRIŞ (DC 7-A) 

20 DC 8 BISTRIŢA (DJ 173) - GHINDA 6,500 0+000 6+500 

a) Bistriţa 1,500 0+000 1+500 

b) Bistriţa - Ghinda 5,000 1+500 6+500 

21 DC 11 DJ 173 - ARDAN 4,550 0+000 4+550 






22 DC 12 – A RUSTIOR (DJ 154-C) LUNCA 

(DJ 154-C) 

4,200 0+000 4+200 

23 DC 13 MONOR (DJ 154-B) - GLEDIN 1,300 0+000 1+300 

24 DC 15 MĂRIŞELU (DJ 154) - JEICA 6,250 0+000 6+250 

25 DC 15-A BÂRSA (DJ 154) - SÂNTIOANA 2,000 0+000 2+000 

DC 16 HERINA (DN 15-A) – 11,900 0+000 13+100 

26 

SÂNGEORZU NOU - BUNGARD 

a) Herina (DN 15-A) - Tonciu 3,000 0+000 3+000 

b) Tonciu - Bungard 8,900 3+000 13+100 

27 DC 18 – 

STUPINI-LA 

A BRĂTENI (DJ 154-D)- 6,000 0+000 6+000 

CURTE 

DC 19 –A PODENI (DJ 162)–SCOABE – 5,600 0+000 5+600 

28 ŞOPTERIU (DJ 162) 

29 DC 19 –B DJ 162 - DELURENI 3,000 0+000 3+000 

30 DC 19 – C URMENIŞ (DN 16) - CÂMP 3,400 0+000 3+400 

31 DC 19 – D DN 16 - VALEA 3,000 0+000 3+000 

32 DC 19 – E DN 16 - PORMUNBENI 3,000 0+000 3+000 

33 DC 20 DJ 173 - COMLOD 3,830 0+000 3+830 

34 DC 20 – A DJ 173 - HIRDAN 2,100 0+000 2+100 

35 DC 20 – B DJ – 173 GHSMES 3,700 0+000 3+700 

DC 21 MICEŞTII DE CÂMPIE (DJ 162) – 16,100 0+000 16+668 

FÂNTÂNIŢA – VISUIA – BUDEŞTI 

36 FÂNAŢE 

a) Miceştii de Câmpie - Fântâniţa 5,100 0+000 5+100 

b) Fântâniţa – Budeşti Fânaţe 11,000 5+100 16+668 

37 DC 21 – A SILIVAŞU DE CÂMPIE (DJ 

162) – 

FÂNAŢELE SILIVAŞULUI 

4,400 0+000 4+400 

38 DC 22 – A DJ 151 - ŢĂGŞORU 1,850 0+000 1+850 

39 DC 23 – A BIDIU (DJ 172 –H) - ENCIU 1,550 0+000 1+550 

40 DC 23 – B DJ 151 - SĂLCUŢA 4,450 0+000 4+450 

DC 24 STRUGURENI (DJ 172-E) – 12,700 0+000 12+700 

41 JUMBOR-ZORENI (DJ 172-H) 

DC26RUSU DE SUS( DJ 172-A) - 6,300 0+000 6+300 

42 DUMBRAVA 

a) Rusu de Sus - Malin 2,000 0+000 2+000 

b) Malin - Dumbrava 4,300 2+000 6+300 

43 DC 27 – A CHIRALEŞ (DJ 172-G)- ŢAGU- 

SÂNIACOB 

7,620 0+000 9+000 

44 DC 28 DN 17 – CRISTUR ŞIEU - 

BRETEA 

7,000 0+000 8+940 

DC 29 BECLEAN (DN 17) – FIGA – 10,400 0+000 10+400 

45 AGRIŞU DE JOS – DN 17 

46 DC 30 NUŞENI (DJ 172-A) – 2,100 0+000 2+100 

MĂNĂSTIREA SF. ILIE 

DC 30 – A RETEAG (DN 17)-BRANIŞTE- 10,340 

CIREŞOAIA 

0+000 10+450 

47 a) Reteag 1,300 0+000 1+300 






b) Reteag - Cireşoaia 9,040 1+300 

10+450 

48 DC 31 DJ 151 - CAILA 5,000 0+000 

5+000 

DC 31 – A ŞIEU MĂGHERUŞ(DN 17) – 7,200 0+000 

49 SIGMIR (DJ 151) 

7+200 

DC 31 – B ŞIEU SFÂNTU (DN 17) – 7,540 0+000 

50 CHINTELNIC DN 17 

7+540 

DC 31 – C BLĂJENII DE JOS (DJ 151)- 5,000 0+000 

51 TĂRPIU (DJ 173 – B) 

5+000 

52 DC 32 CEPARI (DN 17-C) - DJ 173-B 2,720 0+000 

2+720 

DC 33 ŞINTEREAG (DN 17) – TĂURE – 8,200 0+000 

DJ 173 B 

8+200 

a) Şintereag 0,910 0+000 

53 

0+910 

b) Şintereag – DJ 173 -B 7,290 0+910 

8+200 

DC 34 CICEU MIHĂIEŞTI (DN 17) – 16,500 0+000 

CICEU 

CICEU CORABIA – DJ 170 

16+500 

54 a) Ciceu Mihăieşti - Leleşti 4,000 0+000 

4+000 

b) Leleşti – DJ 170 12,500 4+000 

16+500 

55 DC 35-A CICEU GIURGEŞTI (DJ 170)- 7,000 0+000 

DUMBRĂVENI 

7+000 

56 DC 36 URIU (DJ 171) – HĂSMAŞU 3,600 0+000 

CICEULUI 

3+600 

57 DC 37 DOBRIC (DJ 171) – CICEU POIENI 8,600 0+000 

8+600 

58 DC 37-A DOBRIC (DC 37)- DOBRICEL- 8,100 0+000 

SPERMEZEU (DJ 171) 

8+100 

59 DC 37-B CĂIANU MIC(DJ 171)- CĂIANU 2,000 0+000 

MARE 

2+000 

60 DC 38 DJ 171 – DUMBRĂVIŢA (DJ 170- 2,623 0+000 

A) 

2+623 

61 DC 38-A TÂRLIŞUA (DJ 171) - 6,770 0+000 

ŞENDROAIA 

6+770 

62 DC 38-B LUNCA SĂTEASCĂ (DC 38-A)- 3,840 0+000 

OARZINA 

3+840 

63 DC 38-C TÂRLIŞUA (DJ 171)- 4,000 0+000 

RACATESU 

4+000 

64 DC 38-D AGRIEŞ(DJ 171) - MOLIŞET 10,000 0+000 

10+000 

65 DC 39 PIATRA(DN 17-D)- MIREŞ- 10,000 0+000 

PERIŞOR 

11+000 

66 DC 39-A PĂLTINEASA(DJ 170-A)- 5,000 0+000 

PERIŞIR (DC 19) 

5+000 






67 DC 40 ZAGRA (DJ 171) - ALUNIŞ 8,370 0+000 

8+370 

68 DC 40 – A DJ 172 – PERIŞOR (DC 39) 5,380 0+000 

5+380 

69 DC 40-B NIMIGEA DE JOS(DJ 172)- 3,500 0+000 

NIMIGEA DE SUS 

3+500 

70 DC 41 DN 17 – RUNCU SALVEI 6,600 0+000 

6+600 

71 DC 41 DN 17 – C - BICHIGIU 7,500 0+000 

7+500 

72 DC 43 SALVA(DN 17-C) – MĂNĂSTIREA 1,500 0+000 

IZVORUL TĂMĂDUIRII 

1+500 

73 DC 157 LIMITA JUDEŢ MUREŞ – DJ 173 0,200 11+000 

11+200 

TOTAL 417,233 






2 . CĂILE FERATE 

Creşterea accentuată şi rapidă a nevoilor de transport pe calea ferată şi în această zonă, atât 

pentru persoane cât şi pentru marfă, cerinţa sporirii vitezei de circulaţie a trenurilor, a greutăţii 

specifice pe osie, în condiţiile asigurării depline a siguranţei circulaţiei a declanşat şi în judeţul 

Bistriţa-Năsăud, prin Regionala de căi ferate Cluj realizarea unor acţiuni majore, încheiate cu 

rezultate benefice pentru calea ferată pentru economia şi populaţia judeţului. 

O primă acţiune a constituit-o dublarea liniei ferate Dej – Beclean şi apoi Beclean- Sărăţel. 

O altă acţiune a fost electrificarea căilor ferate din judeţ. 

O categorie importantă de lucrări au fost dezvoltarea şi modernizarea staţiilor de cale ferată 

în principal cele mai importante din judeţ: Beclean, Sărăţel, Salva, Ilva Mică şi Bistriţa. 

În vederea asigurării unui acces direct a călătorilor din gara Bistriţa la liniile magistrale au 

fost introduse vagoane de clasă, cuşetă şi vagoanele de dormit care sunt racordate în staţia Sărăţel la 

garniturile trenurilor accelerate care circulă pe relaţia Baia Mare – Dej – Deda – Braşov – 

Bucureşti. 

Anexa 3 cuprinde reţeaua de căi ferate a judeţului. 

Nr. 

crt. 

LINIA 

SITUAŢIA 

reţelei de cale ferată pe raza judeţului Bistriţa-Năsăud 

Lung. 

în km. 

Naţională, 

uzinală, 

forestieră 

CATEGORIA CĂII FERATE 

Normală, 

îngustă 

Dublă, 

simplă 

Electrificată sau 

nu 

1 Dej - Beclean 18,9 Naţională Normală Dublă Da 

2 Beclean - Deda 58,5 Naţională Normală Simplă Da 

3 Beclean – Ilva Mică 47,2 Naţională Normală Simplă Electrificată 

Beclean – Salva 

42 km 

4 Ilva Mică – 

Veche 

Rodna 20,9 Naţională Normală Simplă Nu 

5 Sărăţel – Bistriţa 40,2 Naţională Normală Simplă Da Sărăţel – 

Bârgăului 

Bistriţa 10 km 

6 Ilva Mică – Vatra 49,2 Naţională Normală Simplă Nu 

7 

Dornei 

Luduş – Măgheruş 47,1 Naţională Normală Simplă Nu 

Şieu 

8 Salva – Vişeul de Jos 40,0 Naţională Normală Simplă Nu 

TOTAL 321,8 

TOTAL linie normală : 321,8 km 





LINIA DE 

CIRCULAŢIE 

DEJ- Sărăţel – Bistriţa 

Bârgăului 

Sărăţel - Deda 

Beclean – Ilva Mică - 

Rodna Veche 


SITUAŢIA 

cu staţiile şi haltele CF din judeţul Bistriţa-Năsăud 

a atelierelor de reparaţii şi noduri de CF 

Staţii şi St. = staţii Nr. Atelier Noduri 

halte h.. = haltă linii reparaţii CF CF 

Reteag St. 5 0 0 

Ciceu Mihăieşti h 2 0 0 

Ciceu Cristur h 1 0 0 

Coldău St. 4 0 0 

Beclean pe Someş St. 12 0 Da 

Şintereag St. 4 0 0 

Caila h 1 0 0 

Sfântu h 1 0 0 

Măgheruş - Şieu St. 4 0 Da 

Arcalia h 1 0 0 

Sărăţel St. 7 0 Da 

Sărata h 1 0 0 

Viişoara h 1 0 0 

Bistriţa fabrici h 1 0 0 

Bistriţa Nord st 11 Remiză loc 

revizie vag. 

0 

Bistriţa h. h 3 0 3 

Livezile Bârgău h 1 0 0 

Rusu Bârgăului h 1 0 0 

Josenii Bârgăului h 1 0 0 

Susenii Bârgăului h 4 0 0 

Prundu Bârgăului h 1 0 0 

Bistriţa Bârgăului h 1 0 0 

Bistriţa Bârgăului St. 3 0 0 

Sărăţel St. 7 0 Da 

Domneşti pe Şieu h 1 0 0 

Mărişel St. 4 0 0 

Bârla pe Şieu h 1 0 0 

Şieu St. 4 0 0 

Şieuţ h 1 0 0 

Monor - Gledin St. 4 0 0 

Beclean pe Someş St. 12 0 Da 

Cociu h 1 0 0 

Mogoşeni h 2 0 0 

Nimigea h 3 0 0 

Nimigea St. 3 0 0 

Mititei h 1 0 0 

Salva St. 6 0 Da 

Năsăud haltă h 6 0 0 

Năsăud St. 6 0 0 

Rebrişoara St. 3 0 0 

Nepos h 1 0 0 






Feldru h 3 0 0 

Ilva Mică St. 10 Remiză loc. şi 

revizie vag. 

da 

Sângeorz Băi St. 3 0 0 

Maieru h 1 0 0 

Anieş h 2 0 0 

Rodna Veche St. 4 0 0 

Salva St. 6 0 da 

Coşbuc St. 3 0 0 

Salva – Vişeul de Sus Telciu h 3 0 0 

Fiad h 2 0 0 

Romuli h 2 0 0 

Dealul Ştefăniţei St. 4 0 0 

Ilva Mică St. 10 0 Da 

Leşu Ilvei h 3 0 0 

Poiana Ilvei St. 4 0 0 

Ilva Mică – Vatra Dornei Măgura Ilvei St. 3 0 0 

Ilva Mare St. 2 0 0 

Lunca Ilvei St. 4 0 0 

Silhoasa h 2 0 0 

Larion h 2 0 0 

Ţagu sat h 1 0 0 

Ţagu St. 3 0 0 

Budeşti Cluj h 2 0 0 

Miceştii de Câmpie h 1 0 0 

Sânmihaiu de Câmpie h 3 0 0 

Luduş – Măgheruş - 

Şieu 

Brăteni 

Sângeorzul Nou 

Vermeş 

h 

h 

h 

1 

2 

1 

0 

0 

0 

0 

0 

0 

Lechinţa St. 4 0 Da 

Chiraleş h 2 0 0 

Măgheruş Şieu St. 4 0 Da 

Milaş h 3 0 0 

Orosfaia h 1 0 0 

Ocniţa Mureş h 1 0 0 

Band - Lechinţa 

Teaca h 4 0 0 

(linie îngustă) 

Ecartament = 760 

Viile Tecii 

Dipşa 

h 

h 

1 

1 

0 

0 

0 

0 

Tonciu h 1 0 0 

Lechinţa St. 4 0 da 

NOTĂ: Pe liniile de circulaţie aflate pe raza judeţului Bistriţa-Năsăud nu sunt depouri de cale 

ferată. 






S I T U A Ţ I A 

capacităţii de transport în număr de trenuri / 24 ore 

Nr.crt. LINIA Nr. de trenuri în 24 ore 

1 Dej - Beclean 128 

2 Beclean – Ilva Mică 64 

3 Beclean - Sărăţel 70 

4 Sărăţel - Bistriţa 62 

5 Bistriţa – Bistriţa Bârgăului 34 

6 Sărăţel - Deda 72 

7 Luduş – Măgheruş Şieu 60 

8 Salva – Vişeul de Jos 43 

9 Ilva Mică – Rodna Veche 26 

10 Ilva Mică – Vatra Dornei 52 

11 Band – Lechinţa (linie îngustă) 12 

Nr. 

crt. 

De la 

Km …….. la km 

T A B E L 

cu situaţie tunelelor pe secţie de circulaţie din cuprinsul judeţului 

Bistriţa –Năsăud 

lungimea 

ml. 

lăţimea 

ml. 

înălţimea 

ml 

capacitatea 

de trecere 

în tone 

Secţia Sărăţel - Deda 

1 26+421 – 26+921 500,00 6,7 6,1 20,5 t/os. 

2 33+516 – 34+446 930,00 6,7 6,05 20,5 t/os. 

Secţia Ilva Mică – Rodna Veche 

1 53+086 – 53+263 177,00 6,92 5,5 20,5 t/os. 

Secţia Salva – Vişeul de Jos 

1 25+905 – 26+034 129,00 7,45 6,75 20,5 t/os. 

2 26+438 – 26+552 84,00 7,55 6,75 20,5 t/os. 

3 37+618 – 40+008 2390,00 7,40 6,75 20,5 t/os. 

Secţia Ilva Mică - Vatra Dornei 

1 47+222 – 47+357 134,75 5,70 6,45 20,5 t/os. 

2 44+870 – 45+125 245,35 5,70 6,00 20,5 t/os. 

3 42+780 – 43+637 857,15 5,70 6,45 20,5 t/os. 

4 41+901 – 42+140 238,85 5,70 6,35 20,5 t/os. 

5 40+999 – 41+060 160,87 5,90 6,45 20,5 t/os. 

6 39+939 – 40+089 150,15 5,70 6,75 20,5 t/os. 

7 39+326 – 39+542 215,90 5,70 7,05 20,5 t/os. 

8 35+672 – 36+840 166,00 5,55 6,67 20,5 t/os. 

9 14+179 – 14+394 215,30 6,00 6,50 20,5 t/os. 






2.7 DEZVOLTAREA ECONOMICĂ 

INDUSTRIE 

Industria cuprinde: industria extractivă, industria prelucrătoare, energia 

electrică şi termică, gaze şi apă (secţiunile: C, D şi E conform CAEN Rev.1). 

Indicele producţiei industriale este un indice de tip Laspeyres, având ca an 

de referinţă anul 2000. 

INVESTIŢII 

Indicele investiţiilor realizate este calculate pe baza unei cercetări statistice 

selective care cuprinde toate întreprinderile cu peste 50 de salariaţi şi un eşantion de 

întreprinderi cu 4 – 49 salariaţi. Raportarea investiţiilor pe judeţe se face după sediul 

central al întreprinderii furnizoare de date. 

TRANSPORTURI 

Drumurile sunt căi de comunicaţie terestră special amenajate pentru circulaţia 

vehiculelor şi pietonilor. 

Drumurile publice sunt obiective de utilitate publică destinate transportului 

rutier în scopul satisfacerii cerinţelor economiei naţionale, ale populaţiei şi de apărare 

a ţării; acestea aparţin proprietăţii publice. 

Drumurile naţionale asigură legătura capitalei ţării cu municipiile-reşedinţe 

de judeţ, legăturile între acestea, precum şi cu ţările vecine. 

Drumurile judeţene şi comunale asigură legăturile între municipiile-reşedinţe 

de judeţ şi reşedinţele de comune, municipii, oraşe şi alte obiective importante, între 

comune şi satele componente din cadrul judeţului, precum şi legătura între municipii, 

oraşe, comune şi sate între ele. 

Lungimea liniei de cale ferată în exploatare include numai liniile deschise 

traficului de mărfuri şi pasageri, pe care transporturile respective se fac pe bază de 

legitimaţii de călătorie sau scrisori de trăsură. 

Categoria autovehiculelor pentru transportul mărfurilor cuprinde: 

autoutilitare (autovehicule destinate transportului de mărfuri fără amenajări speciale); 

autovehicule specializate (autovehicule destinate transportului de mărfuri cu 

amenajări speciale: autobasculante, cisterne, izoterme etc.); autotractoare şi 

autoremorchere. 






Principalii indicatori socio-economici ai judeţului Bistriţa-Năsăud 

U.M. 2002 2003 2004 2005 2006 2007 

Populaţia (1 iulie) mii loc. 318.3 319.1 318.6 317.3 317.7 316.7 

Populaţia din municipii 

şi orase mii loc. 115.0 115.7 115.5 115.0 116.2 116.1 

Populaţia ocupată 

(la 31 decembrie) mii pers. 114.4 117.1 116.7 120.8 122.3 127.1 

Număr mediu de 

salariaţi mii pers. 47.8 50.2 49.3 52.4 57.8 59.2 

Câştigul mediu net 

lunar lei* 3462485 4311925 5238962 653 727 905 

_______________________ 

* din 2005 valorile se exprimă în RON 

Ponderea şi locul judeţului Bistriţa-Năsăud în economia naţională, 

la principalii indicatori 

2002 2003 2004 2005 2006 2007 

Populaţia (la 1 iulie) 

- % faţă de ţară 1.5 1.5 1.5 1.5 1.5 1.5 

- locul judeţului 

Populaţia din municipii şi oraşe 

35 35 35 35 34 34 


- locul judeţului 39 38 38 38 39 39 

Populaţia ocupată (la 31 decembrie) 



Suprafaţa totală 

35 34 34 34 34 33 



Suprafaţa agricolă 

26 26 26 26 26 26 



Salariaţi total 

29 28 28 29 28 28 



Locuinţe date în folosinţă 

36 36 36 34 31 32 


- locul judeţului 13 22 24 17 17 21 






Numărul agenţilor economici activi din economia judeţului 

pe clase de mărime şi activităţi CAEN 

Denumirea activităţii 

Total 

unităţi 

Unităţi 

micro 

Unităţi 

mici 

din care: 

Unităţi 

mijlocii 

Total general 4116 3547 449 99 21 

Industria extractivă 9 5 2 1 1 

Industria prelucrătoare 932 677 187 57 11 

Energie electrică, termică, gaze şi apă 8 2 - 3 3 

Construcţii 175 135 26 14 - 

Comerţ cu ridicata şi amănuntul, reparaţii auto-moto 1939 1769 163 7 - 

Hoteluri şi restaurante 187 168 15 4 - 

Transport şi depozitare 231 207 17 4 3 

Poştă şi telecomunicaţii 28 24 1 1 2 

Tranzacţii imobiliare, închirieri şi alte activităţi de servicii 256 242 13 1 - 

Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale 61 51 7 3 - 

Agricultură, silvicultură, piscicultură 181 162 14 4 1 

Diverse activităţi 109 105 4 - - 

Total general 4536 3900 504 109 23 

Industria extractivă 12 8 2 1 1 



Construcţii 206 168 25 13 - 



Transport, depozitare şi comunicaţii 268 235 23 5 5 

Învăţământ 9 8 1 - - 

Sănătate şi asistenţă socială 69 69 - - - 



Diverse activităţi 189 162 22 4 1 

Total general 5121 4476 518 109 18 

Industria extractivă 11 6 4 - 1 



Construcţii 259 216 29 14 - 









Total general 5651 4983 545 105 18 

Industria extractivă 18 12 5 - 1 


2002 

2003 

2004 

2005 

Unităţi 

mari 






Energie electrică, termică, gaze şi apă 10 3 1 4 2 

Construcţii 370 319 37 14 - 




Învăţământ 12 12 - - - 





Total general 5947 5232 590 109 16 

Industria extractivă 22 15 6 1 - 



Construcţii 462 393 52 17 - 





Sănătate şi asistenţă socială 112 111 1 - - 




Total general 6425 5653 643 112 17 

Industria extractivă 24 19 5 - - 



Construcţii 675 591 67 17 - 

Comerţ cu ridicata şi amănuntul, reparaţii auto-moto 2630 2400 216 13 1 




Sănătate şi asistenţă socială 114 113 1 - - 




2006 

2007 






Suprafaţa totală a judeţului după modul de folosinţă 

- ha - 

1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 

Suprafaţa totală a 

judeţului (1 + 2 + 3) 

din care: 

535520 535520 535520 535520 535520 535520 535520 535520 535520 

1. Suprafaţa agricolă 284502 301455 301455 298922 297315 297261 296567 295777 295758 

- arabil 101171 99802 100728 100052 100266 101826 101977 101916 101906 

- păşuni 108247 123114 121776 119706 117340 116711 114901 113890 113890 

- fâneţe 63560 68211 68555 69041 70410 69422 70467 70778 70769 

- vii şi pepiniere 

viticole 

992 818 776 702 356 381 404 404 404 

- livezi şi pepiniere 

pomicole 

10532 9510 9620 9421 8943 8921 8818 8789 8789 

2. Suprafaţa fondului 

forestier 

205605 189799 190090 191136 191193 191271 192027 193814 193814 

3. Alte suprafeţe 45413 44266 43975 45462 47012 46988 46926 45929 45948 

Suprafaţa agricolă după modul de folosinţă în sectorul privat 

- ha - 

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 

Suprafaţa agricolă 296765 296015 294261 291144 291747 291661 291470 291451 

- arabil 97791 98663 98348 98374 100114 100322 100241 100231 

- păşuni 122357 120382 118313 114644 114119 112822 112381 112381 

- fâneţe 66623 66959 67857 69216 68356 69439 69759 69750 


viticole 


pomicole 

815 773 699 353 381 404 404 404 

9179 9238 9044 8557 8777 8674 8685 8685 

Structura suprafeţei totale a judeţului după modul de folosinţă 

-% - 

1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 

Suprafaţa totală a 

judeţului (1+2+3) 

100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 

din care: 

1.Suprafaţa agricolă 53.1 56.3 56.3 55.8 55.5 55.5 55.4 55.2 55.2 

- arabil 18.9 18.6 18.8 18.7 18.7 19.0 19.0 19.0 19.0 

- păşuni 20.2 23.0 22.7 22.4 21.9 21.8 21.5 21.3 21.3 

- fâneţe 11.8 12.7 12.8 12.9 13.1 12.9 13.2 13.2 13.2 


viticole 

0.2 0.2 0.2 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1 0.1 


pomicole 

2.0 1.8 1.8 1.7 1.7 1.7 1.6 1.6 1.6 

2.Suprafaţa fondului 

forestier 

38.4 35.4 35.5 35.7 35.7 35.7 35.9 36.2 36.2 

3.Alte suprafeţe 8.5 8.3 8.2 8.5 8.8 8.8 8.7 8.6 8.6 






Suprafaţa agricolă pe categorii de folosinţă în anul 2007, pe localităţi 

- ha - 

Teren 

din care 

agricol Arabil Păşuni Fâneţe Vii Livezi 

Total judeţ 295758 101906 113890 70769 404 8789 

Total urban 21834 6830 7330 5988 13 1673 

Bistriţa 8290 3080 1733 1964 5 1508 

Beclean 3659 1792 784 1037 2 44 

Năsăud 3245 1102 1168 848 6 121 

Sângeorz-Băi 6640 856 3645 2139 - - 

Total rural 273924 95076 106560 64781 391 7116 

Bistriţa Bârgăului 3148 698 1222 1105 - 123 

Braniştea 3233 1296 836 437 34 630 

Budacu de Jos 4650 2195 1076 1034 15 330 

Budeşti 4624 2398 1813 404 8 1 

Căianu Mic 3905 1801 1429 675 - - 

Cetate 4487 1016 2222 828 1 420 

Chiochiş 7155 5189 973 707 16 270 

Chiuza 2695 1467 579 469 1 179 

Ciceu-Giurgeşti 3184 994 908 1204 - 78 

Ciceu-Mihaiesti 2252 843 520 604 4 281 

Coşbuc 1652 227 893 532 - - 

Dumitra 6389 2550 1874 1573 1 391 

Dumitriţa 4295 793 1907 1575 - 20 

Feldru 7248 1419 3215 2522 - 92 

Galaţii Bistriţei 5044 2470 1959 320 16 279 

Ilva Mare 3226 442 1103 1680 - 1 

Ilva Mică 2218 408 597 1204 - 9 

Josenii Bârgăului 3560 760 625 1736 - 439 

Lechinţa 10101 4751 3402 1617 65 266 

Leşu 3872 467 1896 1502 - 7 

Livezile 6846 2038 2455 2024 2 327 

Lunca Ilvei 3142 670 1518 944 - 10 

Măgura Ilvei 1695 459 286 950 - - 

Maieru 4627 683 2595 1333 - 16 

Mărişelu 6188 2602 2309 1113 13 151 

Matei 6819 3591 2541 409 59 219 

Miceştii de Câmpie 3633 2465 612 551 1 4 

Milaş 4207 2857 1007 304 33 6 

Monor 4267 1309 1157 1740 1 60 

Negrileşti 4302 902 2160 1210 - 30 

Nimigea 7111 2869 2488 1525 - 229 

Nuşeni 7131 2980 3645 435 25 46 

Parva 2771 304 1512 955 - - 

Petru Rareş 1884 942 518 216 14 194 

Poiana Ilvei 1265 318 278 669 - - 

Prundu Bârgăului 2464 552 1013 723 - 176 

Rebra 2855 419 1445 990 - 1 

Rebrişoara 5840 1515 2960 1365 - - 

Rodna 8215 373 6272 1552 - 18 

Romuli 2119 229 982 908 - - 

Runcu Salvei 1658 685 612 356 - 5 

Salva 1892 871 720 289 - 12 

Şanţ 8661 227 6799 1631 - 4 

Şieu 5918 2078 1578 1697 2 563 

Şieu-Măgheruş 4026 1688 1613 490 1 234 

Şieu-Odorhei 3525 1743 1226 525 4 27 

Şieuţ 4739 1540 1680 1457 12 50 

Silivaşu de Câmpie 2634 1664 704 238 19 9 

Sânmihaiu de 

5622 3558 1671 315 2 76 

Câmpie 

Sintereag 5261 2551 1326 1381 3 - 

Spermezeu 5721 1986 2289 1407 - 39 

Teaca 10030 5145 1761 2534 15 575 






Telciu 10380 751 6058 3564 - 7 

Tiha Bârgăului 6706 1264 2832 2564 - 46 

Târlişua 6598 1384 3094 2120 - - 

Uriu 3106 1491 798 677 7 133 

Urmeniş 4941 3387 1192 339 17 6 

Zagra 8187 2802 3805 1553 - 27 

Date suplimentare pot fi accesate în Anuarul statistic al judeţului Bistriţa-Năsăud editat de Institutul 

Naţional de Statistică- Direcţia Judeţeană de Statistică Bistriţa-Năsăud. 

Strategia priorităţilor de dezvoltare a judeţului Bistriţa-Năsăud pe perioada 2007-2013 poate fi 

consultată la adresa de internet http://www.cjbn.ro , secţiunea PROGRAME. 






2.8 INFRASTRUCTURI LOCALE 

1. Instituţii de cultură 

-Case de cultură şi cămine culturale ; 

- complexe muzeale : 

- Muzeul Judeţean Bistriţa-Năsăud ; 

- Muzeul Grăniceresc Năsăudean – Năsăud ; 

- Muzeul memorial “George Coşbuc” - Coşbuc; 

- Muzeul memorial “Liviu Rebreanu” - Năsăud; 

- Muzeul memorial “Ion Pop Reteganu” – Petru Rareş; 

- Oficiul Judeţean pentru Patrimoniul Cultural National – 

Bistrita; 

- Muzeul de Artă Comparată – Sîngeorz-Băi; 

- Muzeul « Casa Săsească » - Livezile. 

2. Instituţii de ocrotire a sănătăţii 

- Spitalul Judeţean Bistriţa-Năsăud ; 

- Spitalul orăşenesc Beclean; 

- Spitalul Orăşenesc Năsăud; 

- Centrul de sănătate Rodna; 

- Centrul de sănătate Teaca ; 

- Preventoriul TBC pentru copii – Ilişua ; 

- Centrul de transfuzie sanguină Bistriţa ; 

- Serviciul judeţean de ambulanţă Bistriţa-Năsăud ; 

- Direcţia de Sănătate Publică a judeţului Bistriţa-Năsăud ; 

- Dispensarul de Adulţi Beclean ; 

- Dispensar policlinic balnear – Săngeorz-Băi ; 

- Dispensarul policlinic cu plată Bistriţa ; 

- Dispensarul Policlinic Stomatologic Bistriţa ; 

- Dispensarul medical urban Năsăud ; 

- Dispensarul medical urban Sîngeorz-Băi ; 

- Dispensare medicale urbane Bistriţa = 11; 

- Dispensare medicale de intreprindere = 10; 

- Dispensare medicale şcolare = 3; 

- Dispensare medicale rurale = 52. 

Reteaua unităţilor sanitare: 

2000 2005 2006 2007 2008 

Spitale – total 3 3 3 4 4 

Dispensare 14 2 2 2 2 

medicale 

Policlinici - 

total 

2 2 2 2 2 






3. Locuri de adunare şi cazare a sinistraţilor 

Pentru adunarea şi cazarea sinistraţilor se folosesc internatele unităţilor de 

învăţământ, căminele culturale din localităţile judeţului, săli de sport, spaţiile de 

cazare temporară ( hoteluri, moteluri, pensiuni, etc ). Aceste spaţii sunt menţionate 

distinct în cadrul Planurilor de evacuare în situaţii de urgenţă întocmite în 

conformitate cu prevederile OMAI 1184/2006 la fiecare unitate administrativ 

teritorială. 

Reţeaua unităţilor de cazare turistică 

- număr - 

1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 

Unităţi turistice 

- total 

din care: 

28 23 21 22 22 24 24 25 25 

Hoteluri 14 11 10 11 11 11 11 11 11 

Hanuri şi moteluri 1 1 2 2 2 2 2 3 3 

Cabane turistice 1 1 1 1 1 1 1 1 1 

Vile turistice 3 1 - - - 1 1 1 1 

Capacitatea de cazare turistică instalată 

- locuri - 

1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 

Locuri - total 3352 2883 2570 2767 2752 2915 2660 2705 2730 

din care în: 

Hoteluri 2431 2124 2073 2294 2286 2368 2122 2139 2172 


Cabane turistice 34 34 34 34 22 22 34 34 34 

Vile turistice 163 32 - - - 14 14 14 14 

Capacitatea de cazare turistică în funcţiune 

1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 

locuri-zile 

2007 

Total 

din care în: 

818750 677162 755296 673988 729083 807967 839078 834545 766878 

Hoteluri 746049 626938 685675 631895 674503 713022 729491 733757 663878 


Cabane turistice 10370 1748 5206 - 5157 6039 - - - 

Vile turistice 15035 - - - - - 5110 4732 434 

Date suplimentare pot fi accesate în Anuarul statistic al judeţului Bistriţa-Năsăud editat de Institutul 

Naţional de Statistică- Direcţia Judeţeană de Statistică Bistriţa-Năsăud. 

4. Reţele electrice 

Reţele de distribuţie de 110 KV şi medie tensiune de 20 KV. Teritoriul 

judeţului nu este traversat de reţele electrice de transport cu tensiune mai mare de 110 

KV. 

5. Reţele de gaz 

Pe teritoriul judeţului Bistriţa-Năsăud sunt două magistrale de transport gaz ( 

presiunea P mai mare de 6 bari ): 

- Fântânele – Bistriţa; 

- Ocniţa – Crăieşti. 






III. RISCURI GENERATOARE DE SITUAŢII DE URGENŢĂ 

a) FENOMENE METEOROLOGICE PERICULOASE 

Fenomenele meteorologice periculoase sunt deja de notorietate pentru 

ultimii ani, caracteristicile principale situându-se între intensitatea deosebitã a lor şi 

modul atipic de manifestare faţã de caracteristicile geo-climatice ale zonei geografice 

în care se aflã ţara noastrã, fãrã a neglija efectele secundare pe care acestea le-au 

avut(inundaţii, recolte distruse, distrugeri ale cãilor de comunicaţii rutiere şi 

feroviare, etc.) 

În judeţul BISTRIŢA-NĂSĂUD, se pot evidenţia următoarele fenomene 

meteorologice periculoase : 

1)ÎNZĂPEZIRI 

Zonele specifice unde se produc înzăpeziri sunt în MUNŢII BÎRGĂULUI pe 

comunicaţia BISTRIŢA – VATRA DORNEI în pasul TIHUŢA. 

În Munţii RODNEI pe comunicaţia SALVA – SACEL în pasul ŞETREF. 

Pe comunicaţia SÂNGEORZ BÂI- ŞANŢ- VALEA MARE- CÎRLIBABA în 

pasul ROTUNDA. 

În Munţii CĂLIMANI pe comunicaţia BISTRIŢA-BÂRGĂULUI – 

COLIBIŢA. 

2)FURTUNI 

Fenomenul se produce cu precădere în zonele de munte , iar vara grindina cade 

cu precădere în zonele ILVELOR, SÂNGEORZ BĂI , DUMITRA, 

BECLEAN, şi în zona de câmpie a judeţului B.N. 

Furtunile şi vijeliile afectează suprafaţa împădurită din zonele muntoase , iar 

grindina afectează culturile de cereale şi livezile de măr , păr, prun şi cireş. 

3)ÎNGHEŢURI TIMPURII – fenomene meteorologice foarte periculoase care 

se produc primăvara pe întreg teritoriul judeţului şi afectează grav producţia de 

fructe în judeţ. 

4)DEPUNERI DE GHEAŢĂ – chiciură pe conductorii de înaltă tensiune se 

produce iarna, primăvara timpurie şi toamna târziu. Acest fenomen se produce 

în general în partea de N-V a judeţului ( Parva, Sîngeorz-Băi ) şi afectează 

magistralele de înaltă tensiune şi calea ferată electrică. Coroborat cu vântul 

puternic produce ruperea conductorilor şi întreruperea alimentării cu energie 

electrică a localităţilor din N-V a judeţului şi calea ferată electrică NĂSĂUD- 

ILVA MICĂ – VATRA DORNEI. 






5) TORNADE - fenomene meteorologice foarte periculoase care se manifestă 

prin vânt foarte puternic ce acţionează pe un areal redus, sub formă de vârtej de aer 

nefiind întâlnite pe teritoriul judeţului până în anul 2010. Vântul se roteşte în 

atmosferă pe o axă verticală, fiind în corelaţie cu mişcările de convecţie a aerului 

însoţit de nori negri de furtună. Tromba vârtejului de aer se înalţă de la suprafaţa 

pământului până la nivelul norilor. 

Procesul de formare al vârtejului este complex, fiind azi încă în fază de 

cercetare, vântul ia naştere când anumite condiţii climaterice sunt îndeplinite. 

Tornada se formează atunci când o cantitate imensa de aer cald urca şi aerul rece 

coboară, prin deplasare se formează o pâlnie. 

Din cauza încălzirii globale, au ajuns să se formeze tornade şi în România. În 

anul 2010 au semnalate fenomene de acest tip în comunele Silivaşu de Câmpie şi 

Urmeniş. 

6) Unul dintre cele mai periculoase fenomene meteorologice periculoase cu o 

arie largă de manifestare în ultima perioadă este producerea blocajelor de gheaţă şi 

plutitori pe cursurile de apă, fenomen ce se produce în special în perioada ianuarie – 

februarie. 

Principalele cursuri de apă pe care se produc blocaje de gheaţă cu riscuri de 

producere a inundaţiilor sunt: Someşul Mare amonte Năsăud, Sălăuţa, Ilva, Rebra, 

Ilişua, Ţibleş, Leşu. 

În anul 2008 au fost executate 5 intervenţii pirotehnice la zăpoare de gheaţă 

astfel: 

- 21.01.2008 – râul Ilva, com. Ilva Mică şi Măgura Ilvei: 13 kg 

TNT, 2,86 kg dinamită, 14 capse electrice; 

- 22.01.2008 - râul Sălăuţa, loc. Coşbuc: 10,153 kg dinamită, 20 

capse electrice; 

- 22.01.2008 – râul Leşu, localitatea Leşu: 3,221 kg dinamită, 3 

capse electrice; 

- 22.01.2008 – râul Ilva, localitatea Măgura Ilvei: 3,046 kg 

dinamită, 3 capse electrice; 

- 23.01.2008 - râul Ilva, localitatea Măgura Ilvei: 5,72 kg 

dinamită, 11 capse electrice; 

- 07.02.2008 – râul Ilva localitatea Măgura Ilvei: 0,3 kg TNT, 1 

capsă electrică; 

TOTAL MATERIALE EXPLOZIVE ŞI MIJLOACE DE DARE A FOCULUI: 25 kg 

dinamită, 13,3 kg TNT, 52 capse pirotehnice electrice. 





Nr. 

Crt. Locul unde s-a 

desfăşurat distrugerea 

1 

2 

3 

SALVA (Râul 

Sălăuţa) 22.01.2009 

ZAGRA (Râul 

Ţibleş) 22.01.2009 

SALVA (Râul 

Sălăuţa) 23.01.2009 

Cantitatea de 

materii explozive şi 

mijloace de 

aprindere folosite 

3 kg TNT, 3 capse 

electrice 

2,8 kg TNT şi 12 

capse electrice 

5 kg TNT, 10 



Situaţia cu distrugerile zăpoarelor de gheaţă - 2009 

Forţele participante (proprii şi cele 

de cooperare 

proprii:echipa pirotehnică ISU BN 

formată din 3 ofiţeri şi 6 subofiţeri . 

de cooperare: 4 persoane - Comitetul 

Local pentru Situaţii de Urgenţă 

SALVA, 2 persoane - grupul de 

suport tehnic condus de directorul 

SGA , 6 persoane - D.N. şi 4 agenţi 

de poliţie . 





ZAGRA, 2 persoane - grupul de 


SGA , şi 1 agent de poliţie . 



de cooperare: 2 persoane - Instituţia 

Prefectului, 4 persoane - Comitetul 




SGA , 6 voluntari şi 4 agenţi de 

poliţie . 

Lungimea de 

degajare a sloiurilor 

de gheaţă (alte 

materiale) 

Rezultatul distrugerii 

zăpoarelor 

1,5 km S-a intervenit pentru 

distrugerea podului de gheaţă 

şi crearea unui canal de 

scurgere a apei. 

100 m A fost creat un canal de 

scurgere care a permis 

scăderea nivelului apei în 

amonte şi a scos de sub 

pericolul inundării un număr 

de 42 gospodării. 

100 m(pod de gheaţă) S-a intervenit asupra podului 

de gheaţă în care s-a oprit un 

zăpor de gheaţă de 

aproximativ 2 km lungime şi 

a fost creat un canal de 

scurgere care a permis 

scăderea nivelului apei în 

amonte. 




E-mail : isubistrita@yahoo.com, http://www.isu-bistrita.ro 

Alte elemente 

considerate a fi 

raportate 

nu au fost pagube 

materiale 


materiale 


materiale

Nr. 

Crt. 

4 

6 

7 

8 

Locul unde s-a 

desfăşurat distrugerea 

Com.REBRIŞOARA,Loc. 

GERSA I 

(Râul Gersa) 23.01.2009 

ZAGRA 

(Râul Ţibleş) 24.01.2009 

SALVA 

(Râul Sălăuţa) 

24.01.2009 

LEŞU (Râul Leşu) 

25.01.2009 









9,3 kg TNT, 21 


7 kg TNT, 22 



Forţele participante (proprii şi cele 

de cooperare 



de cooperare: 4 persoane- Comitetul Local 

pentru Situaţii de Urgenţă Rebrişoara şi 8 

voluntari 





ZAGRA, 2 persoane - grupul de 


SGA , 6 volutari şi 2 agenţi de poliţie 

. 





LEŞU, 4 voluntari şi 1 agent de 

poliţie 







SGA , şi 2 agenţi de poliţie . 

Lungimea de 

degajare a sloiurilor 

de gheaţă (alte 

materiale) 

Rezultatul distrugerii 

zăpoarelor 

150 m Zăpoarele au fost dizlocate, 

albia râului a fost degajată, 

fiind salvate de la inundare 6 

gospodării şi 20 ha. teren 

agricol 

250 m Zăpoarele au fost dizlocate, 

albia râului a fost degajată,au 

fost salvate de sub pericolul 

inundării 30 gospodării 

150 m S-a intervenit asupra podului 



aproximativ 2 km lungime şi 

fost creat un canal de scurgere 

care a permis scăderea 

nivelului apei în amonte. În 

25.01.09 albia a fost degajată. 

350 m S-a intervenit asupra podului 



aproximativ 500 m lungime, 

prin distrugeri succesive s-a 

creat un canal de scurgere care 

a permis scăderea nivelului 

apei în amonte. Au fost scoase 

de sub un eventual pericol de 

inundare 47 gopodării şi 0,5 

km drum comunal. 





Alte elemente 


raportate 


materiale 


materiale 


materiale 


materiale

Nr. 

Crt. 

Locul unde s-a 

desfăşurat 

distrugerea 

1 MĂGURA 

ILVEI 

(Râul Ilva) 

21.02.2010 





4,2 kg TNT, 7 



Situaţia cu distrugerea zăpoarelor de gheaţă - 2010- 

Forţele participante (proprii şi 

cele de cooperare 

proprii:echipa pirotehnică 

ISU BN formată din 2 

ofiţeri şi 2 subofiţeri. 

de cooperare: 8 persoane - 

CLSU/SVSU - Măgura 

Ilvei, 3 persoane - grupul 

de suport tehnic condus de 

directorul SGA , şi 1 agenţ 

de poliţie . 

Lungimea de degajare 

a sloiurilor de gheaţă 

(alte materiale) 

250 m - lungime 

15 m - lăţime 

Rezultatul distrugerii zăpoarelor 

S-a intervenit pentru 

distrugerea zăporului de 

gheaţă fiind inundate 7 

gospodării şi teren agricol. În 

urma intervenţiei albia râului 

fiind degajată. 





Alte elemente 


raportate 

nu au fost 

pagube materiale

Nr. crt. 

1 

2 

Tipul evenimentului 

Vânt 

puternic 

Vânt 

puternic 

Perioada 

Localităţi 

afectate 


SINTEZĂ FENOMENE METEO PERICULOASE 2009 

Persoa 

ne 

afectat 

e 

decedaţi 

răniţi 

evacuaţi 

animale moarte 

Gospodări 

i 

case 

25.03.2009 Teaca 1 

anexe 

fântâni 

obiective social economice 

02.07.2009 Bistriţa 0,2 

Drumuri afectate 

D 

N DJ DC Străzi 

km km km km 





localităţi fără linii telefonice 

Localităţi fără energ. electrică 

linii aeriene de medie tensiune 

linii aeriene de înaltă tensiune 

posturi de transformare 

linii el. căi ferate 

Trasee aeriene telecomunicaţii 

Posturi trafo 

Construcţii hidrotehnice avariate 

Poduri / podeţe 

căi ferate 

Suprafeţe culturi agricole (ha) 

Observaţii

Nr. crt. 


1 Precipitaţii 

abundente 







Perioada 

Localităţi afectate 


SINTEZA FENOMENELOR METEO PERICULOASE ÎN ANUL 2010 

Persoane 

afectate 


răniţi 

evacuaţi 


Gospodării 

case 

anexe 

fântâni 



DN 





DJ 

DC 

Străzi 

km km km km 

03.02.2010 Monor 1 

21.02.2010 Căianu Mic 1 1 

4 

21.02.2010 DN17C km 

49-50 




14 1,3 25 

01.03.2010 Şieuţ 1 2 1 

0,0 

7 





Posturi trafo 



căi ferate 


Observaţii















12 Averse, 

tornadă 

13 Averse, 

tornadă 



03.03.2010 Budacu de 

Jos 

12.05.2010 Josenii 

Bîrgăului 


17.05.2010 Chiochiş 0,8 1 

17.05.2010 Braniştea 0,03 

17.05.2010 Parva 1 1 0,05 0, 

5 

25.05.2010 Negrileşti 8 6 12 4 4 

25.05.2010 Căianu Mic 2 4 2 0,2 0,2 10 

27.05.2010 Urmeniş 5 20 

27.05.2010 Silivaşu de 

Cîmpie 

02.06.2010 Şieu 

Odorhei 

1 

5 

2 

8 

0,3 1 1 3 1 1, 

5 





0,1 

1


15 furtună 14.06.2010 Bistriţa 6 3 18 2 3 8 

16 furtună 16.06.2010 Bistriţa 2 

7 

17 furtună 16.06.2010 Chiochiş 2 

5 

18 furtună 16.06.2010 Livezile 0,0 

5 

19 trăsnet 16.06.2010 Sîntioana 1 

20 furtună 16.06.2010 Sărăţel 0,0 

1 

21 furtună 16.06.2010 Corvineşti 1 0,01 

22 furtună 16.06.2010 Budacu de 

Jos 

1 

6 

4 

0 

4 23 2 20 1 

30 0,2 5 15 75 

23 furtună 16.06.2010 Arcalia 4 10 0,2 1 1 

24 furtună 16.06.2010 Domneşti 1 1 





1 

4 

1

25 furtună 16.06.2010 Şieu 

Măgheruş 


4 1 

26 furtună 16.06.2010 Sărăţel 5 4 

27 furtună 16.06.2010 Crainimăt 4 1 0,4 1 

I. Principalele fenomene meteo periculoase produse în anul 2010 

Un fenomen meteorologic rar întâlnit la noi în judeţ tip tornadă, s-a produs în data de 26.05.2010, când în comunele Silivaşu de 

Câmpie şi Urmeniş au fost afectate: 15 case, 33 anexe gospodăreşti, o linie de telecomunicaţii şi 3 linii de energie electrica de 

medie tensiune. 

În data de 12.06.2010 o furtună de mare intensitate a afectat municipiul Bistriţa şi comunele învecinate acestuia, înregistrânduse 

următoarele: distrugerea sau avarierea grava a 33 acoperişuri de bloc, afectarea a 43 case, 41 gospodării, 2 obiective social 

economice, 0,06 km drum naţional, 0,24 km drum judeţean, 12,6 km drum comunal şi stradal, 41 obiective au rămas fără 

energie electrică, 2 linii de medie tensiune avariate, 3 posturi de transformare avariate, 4 linii electrice de cale ferate au fost 

rupte, 15 podeţe afectate şi 75 hectare teren agricol inundat; 






INUNDAŢII 

Deşi reprezintă numai 0,01% din volumul totalul de apă dulce existent pe glob, 

apele curgătoare sunt cea mai importantă sursă de apă dulce a omenirii şi a avut un 

rol hotărâtor în dezvoltarea civilizaţiilor. 

Aşezările, căile de comunicaţii, terenurile agricole fertile au fost legate de 

cursurile de apă din cele mai vechi timpuri. Omul a avut însă de înfruntat numeroase 

probleme legate de regimul neuniform al scurgerii, de producerea unor inundaţii 

puternice şi de fluxul de sedimente transportate din cele mai înalte părţi ale reliefului 

spre mare. 

INUNDAŢIILE sunt rezultatul unei varietăţi de cauze într-o regiune climatică 

dată. 

Creşterea nivelului unei ape şi inundarea luncilor sunt fenomene naturale. 

INUNDAŢIILE ,,NATURALE” sunt cele mai frecvente şi se datorează 

revărsării apelor curgătoare sau formării unor torente, ca urmare a unor ploi 

abundente de lungă durată, topirii rapide a straturilor de zăpadă, blocării cursurilor de 

apă de către gheţuri sau creării unor baraje naturale prin alunecări de teren. Judeţul 

Bistriţa-Năsăud este situat într-o zonă hidrografică şi cu o reţea hidrografică care 

determină producerea acestui fenomen natural distructiv în special primăvara şi 

toamna. 

Procesul de revărsare din albiile râurilor, care poate cuprinde întinse suprafeţe 

de teren este însoţit de crearea unui ,,front de apă” – sau ,, undă de viitură” – care 

depinde ca mărime de cantitatea, durata şi distribuţia precipitaţiilor în cadrul 

bazinului hidrografic. 

Undele de viitură pot transfera cantităţi de apă de câteva sute de ori mai mari 

decât în mod obişnuit. 

Obiective care pot fi afectate: 

Pe valea SOMEŞULUI MARE în zona : 

- oraşului Sîngeorz Băi, putând afecta : 1 pod, 15 km. D.N., staţia de epurare 

a apei, 100 case de locuit, 100 Ha. teren arabil; 

- oraşului Năsăud, putând afecta: abatorul, 15 Ha teren, 2 operatori 

economici, staţia trafo de 110 Kv.; 

- oraşului Beclean, putând afecta: 2 poduri C.F., 1 pod rutier, platforma 

industrială, 300 case de locuit, 150 Ha teren arabil, 5 Km D.N.; 

- comunei Rodna, putând afecta: 1 moară, 1 canal aducţiune, 1 gater, 40 case 

de locuit, 20 Ha teren arabil; 






- comunei Maieru, putând afecta: 1 pod, 30 case de locuit, 0,3 km D.N., 30 Ha 

teren arabil; 

- comunei Ilva Mică, putând afecta: 20 case de locuit, 1 km D.N. 20 ha teren 

arabil; 

- comunei Feldru, putând afecta: 2 mori, 150 case de locuit, 100 Ha teren 

arabil; 

- comunei Rebrişoara, putând afecta: 1 Km C.F., 1Km. D.J. 40Ha. teren 

arabil; 

- comunei Salva, putând afecta staţia C.F., 8 case de locuit, 50 Ha. teren arabil; 

- comunei Chiuza, putând afecta: 300 Ha teren arabil, 1 staţie sortare balast; 

- comunei Uriu, putând afecta: 100 Ha. teren arabil, 1 staţie sortare balast; 

- comunei Braniştea, putând afecta: 470 Ha. teren agricol; 

- comunei Petru Rareş, putând afecta: 1 pod C.F., 12 case de locuit, 120 Ha. 

teren agricol. 

Pe valea pârâului MELEŞ în zona: 

- comunei Matei, putând afecta: 1 pod rutier, 1 Km. D.J. 190 Ha.teren arabil; 

- oraşului Beclean, putând afecta: platforma industrială, 2 poduri C.F. 1 pod 

rutier, 100 case de locuit, 50 Ha. teren arabil. 

Pe valea pârâului SĂLĂUŢA în zona: 

- comunei Romuli, putând afecta: 6 poduri, 11 Km D.J., 30 case de locuit, 

15 Ha teren arabil; 

- comunei Telciu, putând afecta: 1 spital, 1 şcoală, 2 podeţe, 1 moară, 25 

case de locuit, 5 Ha. grădini, 20 Ha teren arabil; 

- comunei Coşbuc, putând afecta: 1 pod, 10 podeţe, 0,5 Km. D.C., 15 case 

de locuit, 15 Ha. teren arabil; 

- comunei Salva, putând afecta: 45 Ha. teren arabil, 5 Km. D.N., 40 case de 

locuit. 

Pe valea râului BISTRIŢA în zona: 

- şantierului Colibiţa, putând afecta: staţia de compresoare, atelierul mecanic, 

postul trafo, colonia muncitorească 

- comunei Bistriţa Bîrgăului, putând afecta: fabrica de cherestea, 6 poduri, 

staţia de tratare a apei, 200 case de locuit, 150 Ha. teren arabil; 

- comunei Prundu Bîrgăului, putând afecta: 3 poduri, staţia C.F.R., 100 

case de locuit, 20 Ha. teren arabil; 






- comunei Josenii Bîrgăului, putând afecta: 2 poduri rutiere, 1 pod C.F., 3 

Km. D.C. 97 case de locuit, 190 Ha. teren arabil, 

- comunei Livezile, putând afecta: 3 poduri, 0,8 Km. D.C., 1 Km. 

terasament C.F., 45 case de locuit, 70 Ha. teren arabil; 

- municipiului Bistriţa, putând afecta: staţia de tratare a apei, 2 poduri, 150 

case de locuit, 100 Ha. teren arabil Unirea, 2 operatori economici, staţia de 

epurare a apei, 200 Ha. teren arabil Viişoara, 250 Ha. teren arabil Sărata. 

Pe valea râului ŞIEU în zona: 

- comunei Şieuţ, putând afecta: 3 poduri, 3,3 Km D.C., 20 case de locuit, 20 

Ha. teren arabil; 

- comunei Şieu, putând afecta: 2 poduri, 0,5 Km. D.J., 1 Km. D.C., 27 case 

de locuit, 20 Ha. teren arabil; 

- comunei Mărişelu, putând afecta: 1 pod C.F., 2 poduri rutiere, 3,5 Km 

terasament C.F. 73 case de locuit, 115 Ha. teren arabil. 

- Comunei Şieu Măgheruş, putând afecta: staţia C.F. , 3 poduri C.F., 1 pod 

rutier, 119 case de locuit, 440 Ha.teren arabil; 

- Comunei Şieu Odorhei, putând afecta: 1 pod C.F., 4 Km. D.J., 1 Km.D.C., 

190 case de locuit, 515 Ha. teren arabil; 

- Comunei Şintereag, putând afecta: 1 pod C.F., staţia C.F., 167 case de 

locuit, 300 Ha,. teren arabil. 

Pe valea râului DIPŞA în zona: 

- comunei Teaca, putând afecta: 1 pod C.F., 3 poduri rutiere, 130 Ha. teren 

arabil; 

- comunei Galaţii Bistriţei, putând afecta: 3 poduri rutiere, 1 Km. D.J., 54 

case de locuit, 150 Ha. terea agricol. 

Pe valea pârâului LECHINŢA în zona: 

- comunei Miceştii de Cîmpie, putând afecta: 0,1 Km. terasament C.F., halta 

C.F., 270 Ha. teren agricol; 

- comunei Sînmihaiu de Cîmpie, putând afecta: 2 Km. terasament C.F., 0,5 

Km. D.C., 40 Ha. teren agricol, 

- comunei Lechinţa, putând afecta: staţia C.F., 10 Km D.J. 170 Ha. teren 

agricol, 270 case de locuit. 

Pe valea pârâului BUDAC în zona: 

- comunei Budacu de Jos, putând afecta: 1 moară, 40 Ha. grădini, 320 Ha. 

teren agricol, 20 case de locuit; 

- comunei Cetate, putând afecta 






Inundaţiile se pot produce şi pe cursurile de apă secundare datorită ploilor 

abundente de lungă durată, topirii rapide a stratului de zăpadă, blocării cursurilor de 

apă cu gheţuri sau crearea unor baraje prin alunecări de teren. 

Fenomenul meteorologic cu intensitatea şi amploarea cea mai mare s-a 

produs în judeţul Bistriţa-Năsăud în zona munţilor Ţibleş, pe Valea Ilişua şi pe 

Valea Ţibleşului în data de 20.06.2006. 

Situaţia victimelor şi a dispăruţilor – 10 morţi şi 3 dispăruţi 

Evoluţia fenomenelor hidrometeorologice în raport cu mărimile caracteristice 

de apărare 

In cursul dupa amiezii zilei de 20 iunie 2006, vremea a intrat intr-un proces de 

instabilitate, datorat in mare parte existentei unui camp anticiclonic cu valori termice 

ridicate destramat cu presiuni de 1015-1016 mb. 

La nord de tara noastra era pozitionat un nucleu depresionar cu doua izohipse 

inchise avand suprapus un nucleu de aer rece de - 15 0 C., care in dupa amiaza zilei 

de 20.06.2006 a atins tangential nord-vestul judetului Bistrita-Nasaud. 

Contactul dintre cele doua mase de aer diferit a dus la o instabilitate atmosferica 

pronuntata fapt ce a declansat producerea de fenomene meteorologice periculoase. 

Aceste fenomene s-au caracterizat in primul rand prin averse puternice de ploaie intrun 

interval scurt de timp ( in mai putin de o ora), mai ales in bazinul superior al 

raului Ilisua. 

Cantitatea de precipitatii inregistrata pe cursul inferior al raului Ilisua a fost de 60 

l/m 2 la postul pluviometric Cristestii-Ciceului. Postul pluviometric Agries-com. 

Tarlisua a fost distrus de scurgerile de pe versanti si cantitatea masurata a fost de 60 

l/m 2 pana in momentul distrugerii. In anexa 2 prezentam situatia precipitatiilor cazute 

in zona. 

Conform analizei preliminare a imaginilor radar precum si a datelor furnizate de 

catre posturile pluviometrice, cantitatile de precipitatii au depasit izolat valoarea de 

110 l/m 2 . in bazinul superior al raului Ilisua rezultand un strat mediu cazut de 110 

l/m 2 si un strat mediu scurs de 50 l/m 2 . Intensitatea mare a precipitatiilor a generat 

umectarea rapida a solului rezultand o scurgere superficiala bogata ce a dus la 

decopertari si antrenarea aluviunilor inclusiv a arborilor de pe versanti. Pe versanti sa 

produs o scurgere laminara. 

Din cauza caracteristicilor geomorfologice cu versanti abrupti, a structurii solului 

cu strat vegetal subtire de pana la 20 cm pe un orizont de argila prafoasa urmat de un 

strat de pietris si bolovanis asezat pe pachete de gresii si marna, saturarea cu apa a 

solului s-a realizat rapid urmand decopertarea acestor formatiuni pana la roca de 

baza. 






Zona din punct de vedere fizico-geografic face parte din Munceii Tiblesului si este 

o continuare a Muntilor de origine vulcanica Tibles. 

Munceii Tiblesului sunt reprezentati de formatiuni de varsta oligocena respectiv 

rupelian-lattorfian adica flis marno-grezos ( strate de Valea Carelor) si formatiuni tot 

de varsta oligocena respectiv helvetian adica conglomerate, gresii, marno-argile 

(strate de Hida). 

Din punct de vedere hidrografic in acest sistem isi are obarsia cursul de apa Ilisua 

si afluentii acestuia: Valea Stramba, Valea Lunga, Valea Izvorului, Valea Sendroaia, 

Valea Ivaneasa, Valea Racatesu. Reteaua hidrografica in bazinul superior al raului 

Ilisua este de forma rectangulara. 

Versantii vailor sunt partial acoperiti cu padure tanara de foioase si mai rar 

conifere. Gradul de impadurire al bazinului superior al raului Ilisua este de 34%. 

Raul Ilisua cod cadastral II-1.27 este afluent de dreapta a Somesului Mare si are 

urmatoarele caracteristici: 

-lungime 52 km. 

-suprafata bazin 350 km 2 . 

-altititudinea medie este 493 m, in zona de izvor 1.020 m si la confluenta 242 m. 

-panta medie 15 %o. 

-coeficient sinuozitate -1,41. 

Cursul de apa Ilisua nu este amenajat, pe cursul mijlociu si inferior al acestuia 

exista meandre cu eroziuni active din loc in loc ale malului concav si cu depuneri 

aluvionare pe cel convex. Pe ambele maluri ale acestui curs atat in intravilan cat si in 

extravilan se remarca existenta arborilor ajunsi la un stadiu de varsta inaintata. 

Uneori acesti arbori au inclinare spre albie si in regim de viitura s-au de trecere in 

timpul iernii a formatiunilor de gheturi influenteaza in mod negativ regimul de 

scurgere. 

Viitura exceptionala produsa pe acest curs de apa isi are originile in cantitatile 

imense de precipitatii cazute intr-o unitate de timp relativ scurt, in caracteristicile 

geomorfologice ale versantilor, in debitul solid reprezentat de aluviuni, in cantitatea 

imensa de masa lemnoasa antrenata. Facem mentiunea ca masa lemnoasa antrenata 

provine in cea mai mare parte din alunecari de pe versanti si de pe torenti. O mare 

parte a masei lemnoase antrenate a fost pe picior in momentul declansarii 

fenomenelor. O parte din masa lemnoasa antrenata in special de torenti provine din 

fostele parchete de exploatare fiind de fapt o neglijenta a unitatilor de exploatare si a 

autoritatii in domeniu. 

Avand in vedere toti factorii mentionati s-a produs o concentrare rapida a viiturii 

pe afluentii raului Ilisua. Datorita acestui fapt in combinatie cu un volum imens de 

aluviuni ( pietris, fragmente de roca, mal) si cu un volum considerabil de masa 

lemnoasa la confluenta s-au format blocaje si in zonele amonte unde de barare. Pe 

zonele de contact ale vailor si raului Ilisua cu torentii s-au format conuri de dejectie 

continand aluviuni si masa lemnoasa, fapt ce a dus la obturarea cursurilor. O mare 

parte a acestor blocaje exista ramanand un real pericol. Prezentam acestui material un 

CD cu imagini din timpul dezastrului si dupa dezastru. 






Actiunea torentilor a fost majora prin faptul ca sa tranzitat din bazinul de receptie 

a acestora prin intermediul canalelor de scurgere un volum mare de apa, aluviuni si 

masa lemnoasa. In urma acestor fenomene canalele de scurgere a torentilor s-au 

adancit atingand roca de baza si avand acum un profil in U. 

Prin cedarea blocajelor si propagarea in aval a undelor de barare s-a compus o 

unda de viitura avand valoarea debitului in sectiunea Tarlisua de 249 m 3 /s. Serviciul 

hidrologic din cadrul DAST Cluj-Napoca si Statia hidrologica Bistrita-Nasaud au 

executat masuratori si calcule privind reconstituirea debitelor de viitura in diferite 

sectiuni pe raul Ilisua si afluentii acestuia. Situatia o prezentam in anexa Schema 

sinoptica –puncte de reconstituire debite si anexam hidrograful undei de viitura la 

Statia hidrometrica Cristestii-Ciceului. 

Unda de viitura pe raul Ilisua a avut o inaltime de 4-5 m fata de nivelul talvegului, 

fapt ce a dus la fenomenul de inundare pana la versantii vaii. Unda de viitura a ajuns 

in sectiunea Tarlisua in 10 minute de la formarea ei avand un caracter catastrofal si 

rezultand in zona un dezastru major cu consecinte greu de evaluat si cu posibilitati 

extrem de reduse de refacere. 

Unda de viitura a parcurs distanta de 35 km din sectiunea Tarlisua pana la Statia 

hidrometrica Cristestii-Ciceului ( situata pe cursul inferior al raului Ilisua) fiind 

inregistrat un debit de 212 m 3 /s. Din analiza debitelor produse rezulta faptul ca 

debitul de pe cursul inferior are valoarea mai mica datorita fenomenului de atenuare 

datorat parcurgerii unei distante relativ mari. 

Pe teritoriul localitatii Tarlisua conform celor relatate de oficialitatile locale 

fenomenul a inceput la orele 16,15 avand ca durata o jumatate de ora in care a plouat 

linistit. De la ora 16,45 pana la ora 17,15 a plouat torential. La ora 17 s-au observat 

cresteri semnificative ale cursurilor de apa. Unda de inundatie a ajuns in sectiunea 

Tarlisua la ora 17,15, dupa 10 minute de la formarea ei. 

Dezastrul produs este identic cu situatia de accident hidrotehnic la o acumulare 

care este distrusa si in aval se propaga cu repeziciune unda de viitura. Practic 

locuitorii din comuna Tarlisua nu au avut nici o sansa in fata amplorii si a violentei 

cu care s-au produs fenomenele. 

Din surse locale in urma cu cca. 150 ani s-a produs un dezastru asemanator cu cel 

din 20 iunie ramanand in localitatea Tarlisua doar trei gospodarii. 

Pe cursul de apa Tibles (afluent de dreapta al Somesului Mare) cod cadastral II- 

1.20 cu obarsie in zona Muntilor Tibles tot in cursul serii de 20 iunie 2006 in aceleasi 

conditii meteorologice s-a produs o viitura pe teritoriul comunei Zagra, care a produs 

prin efectele ei izolarea zonei. Viitura produsa pe acest curs a fost de o mai mica 

amploare. Pe cursul inferior la statia hidrometrica Mocod s-a depasit cota de 

inundatie locala cu 70 cm rezultand un debit de 122 m 3 /s. 

Caracteristicile cursului de apa Tibles sunt: 

-lungime 32 km. 

-suprafata bazin 98 km 2 . 

-altititudinea medie este 727 m, in zona de izvor 1.500 m si la confluenta 283 m. 

-panta medie 38 %o. 






-coeficient sinuozitate -1,49. 

Pe cursul de apa Valea Mare cod cadastral II-1.28 tot in seara zilei de 20 iunie 

2006 s-a produs o viitura de mai mica amploare, afectand obiective din zona comunei 

Ciceu-Giurgesti 

Pe teritoriul comunei Braniste ( pe malul stang al Somesului Mare) in localitatile 

Braniste si Malut tot in seara zilei de 20 iunie 2006 din cauza unor averse de ploaie 

s-au revarsat o serie de paraie ( cursuri nepermanente) acestea fiind afluenti de stanga 

ai Somesului Mare. 

Organizarea si desfasurarea actiunilor operative de aparare. 

In data de 20.06.2006 serviciul regional de prognoza a vremii a emis urmatoarele 

avertizari de fenomene meteorologice periculoase imediate: 

o Ora 13,25 Avertizare nr. 161: 

- Perioada de referinta 2-3 ore; 

- Localizare nord vestul judetului Bistrita-Nasaud; 

- Locatii: Tarlisua, Suplai, Cosbuc, Salva ,Chiuza; 

- Fenomene prognozate: precipitatii, grindina, vant oraje. 

- Destinatari: MMGA, DAST, IJSU B-ta, Prefectura B-ta. 



- Localizare nord vestul judetului Bistrita-Nasaud; 

- Locatii: Tarlisua, Sieu-Odorhei, Sintereag, Sieu-Magherus. 

- Fenomene prognozate: precipitatii 15-35 l/mp.. 




- Localizare nord estul si centrul judetului Bistrita-Nasaud; 

- Locatii: nord estul si centrul judetului Bistrita-Nasaud; 

- Fenomene prognozate: precipitatii 15-35 l/mp. grindina, oraje, vant; 

- Destinatari: MMGA, DAST, IJSU B-ta, Prefectura B-ta; 

o Ora 21 Atentionare hidrologica nr. 19/20.06.2006. Emitent CNPH : 


- Locatii:Somesul superior; 

- Fenomene prognozate: scurgeri de pe versanti, torenti paraie; 


La primirea avertizarii nr. 161 Centrul operational din cadrul IJSU Bistrita- 

Nasaud a transmis mesajul de avertizare comitetelor locale pentru situatii de urgenta : 

Tarlisua, Spermezeu, Caian , Zagra, Nimigea de Jos, Cosbuc, Salva si Chiuza. 






Comitetele locale pentru situatii de urgenta au declansat starea de urgenta si s-a 

inceput avertizarea inclusiv a localitatilor apartinatoare centrului de comuna. La 

Tarlisua s-a folosit solutia de avertizare prin tragerea clopotelor la biserici. 

Dupa ora 17,20 s-au primit la Centrul operational din cadrul IJSU prin sistemul 

112 primele informatii despre dezastru si solicitare de ajutor. Dupa acest moment 

toate retelele telefonice si electrice din zona au cazut. Pe Valea Ilisua nu a existat 

retea de telefonie mobila. 

S-au deplasat in zona afectata de pe raul Ilisua forte disponibile la nivel de 

Comitet judetean pentru situatii de urgenta din cadrul IJSU Bistrita. La actiunea de 

evaluare a situatiei au participat echipaje de la politie si SGA Bistrita. La iesirea din 

localitatea Spermezeu drumul judetean a fost rupt, practic nu a fost posibila trecerea 

cu mijloace auto. S-au deplasat la Tarlisua pe jos fortele de interventie din cadrul 

IJSU Bistrita, dupa retragerea apelor in matca. Dupa miezul noptii s-a ajuns la 

Tarlisua unde s-a constatat dezastrul produs. 

In dimineata zilei de 21 iunie la dispozitia data de catre Presedintele Comitetului 

pentru Situatii de urgenta s-au deplasat spre Tarlisua forte si mijloace de interventie. 

Au avut loc actiuni de interventie dupa cum urmeaza: 

● LDP Bistrita a executat pe drumurile judetene DJ 171 si DJ 170 A lucrari de 

curatare a acostamentului drumului, de refacere a terasamentului drumului distrus, 

despotmolire sectiune podete pe teritoriul localitatilor Caian-Spermezeu-Tarlisua- 

Borleasa. Materiale folosite au fost balast si piatra sparta. Utilaje folosite : 

autogreder, autoincarcator frontal, excavator si placa vibratoare. A actionat o echipa 

de interventie de la UP Beclean. LDP a executat si lucrari de refacere a drumului 

judetean DJ 172 pe teritoriul com. Zagra. Utilaje folosite excavator, autogreder, 

incarcator frontal, placa vibratoare si mijloace de transport. 

● SC COMLORELA SRL Beclean a executat lucrari de decolmatare pod pe V. 

Zambrita km 26+000, pod V. Racates km 27+ 216 , curatare spatii de drum judetean 

in Tarlisua, refacere drum pe Valea Ivaneasa, executarea unui podet tubular Ø1500 

pe DC 38 D la Moliset, curatarea blocajului de la podul din Tarlisua. Utilaje folosite : 

autogreder, excavator senile, excavator greifer, buldoexcavator, excavator pe pneuri, 

buldozer, macara si mijloace de transport. 

● SC TRAMECO SA ORADEA a executat lucrari de curatare a drumurilor de pe 

teritoriul comunei Tarlisua de sedimente provenite din inundare si alunecari de 

teren precum si terasamente la corpul drumurilor DC 38 C si DC 38 B pe o 

lungime de 21,5 km Utilaje folosite: 2 buldozere, 4 excavatoare , 3 compactoare, 2 

incarcatoare frontale, 1 buldoexcavator, 6 autobasculante de 16 tone si 4 

autobasculante de 28 tone. 

● SC NORD CONFOREST SA Bistrita a executat lucrari de terasamente la 

drumuri in comuna Tarlisua. Utilaje folosite buldozer. 

● SC DIMEX 2000 COMPANY SRL Rebra a executat lucrari de reparatii la 

drumuri de pe teritoriul comunei Zagra pe DC 40. Utilaje folosite: buldozer si 

incarcator frontal, autogreder si compactor. 






● IJSU Bistrita-Nasaud si IJSU Cluj in perioada 21.06-7.07. 2006 au executat 

actiuni de transport a apei, stropitul drumului, pomparea apei din fantani si din 

pivnite. S-au executat si lucrari de curatare a cailor de acces de aluviuni si material 

lemnos. Au participat la actiunile de interventie 27 ofiteri, 39 maistri militari si 

subofiteri, 5 militari angajati pe baza de contract, 256 militari in termen. Utilaje 

folosite : 17 autospeciale cu apa, 28 autocamioane pentru transport, 15 autoturisme 

de teren, 12 turisme, 41 motopompe si 8 motofierastraie. 

● SC ELECTRICA TRANSILVANIA NORD SA SUCURSALA Bistrita a executat 

urmatoarele interventii in mod special pe teritoriul comunei Tarlisua.: 

- Consolidare mal stalp nr. 105 la LEA 110 kV Dej-Nasaud 

- Reparare retele joasa tensiune Tarlisua-Izvor. 

- Reparare LEA 0,4 kV Lunca Sateasca. 

- Reparare LEA joasa tensiune Racates. 

- Reparare retele joasa tensiune Spermezeu, Sesuri, Borleasa si Tarlisua. 

- Reconstructie LEA 20 kV Beclean Agriesel. 

- Reparare PTA –uri. 

- Reconstructie LEA 20 kV Poienile Zagrii. 

- Reconstructie retele joasa tensiune in zonele Spermezeu, Sesuri, Borleasa, 

Lunca Borlesei, Tarlisua, Agries, Agriesel. 

- Reabilitare retele joasa tensiune Lunca Sateasca. 

- Reabilitare retele joasa tensiune Tarlisua Valea Izvorului. 

- Reabilitare retele joasa tensiune Racates. 

Au executat aceste lucrari echipe specializate din cadrul Sucursalei Bistrita. 

● DIRECTIA SILVICA Bistrita a executat lucrari de interventii la drumurile 

forestiere afectate de viitura si anume Zambrita, Racates, Uleasa, Oarzina si 

Sendroaia. Au fost folosite utilaje specifice de interventie TAF-uri si incarcator de tip 

IFRON. 

● DIRECTIA AGRICOLA Bistrita a executat in zonele afectate actiuni de evaluare a 

terenurilor agricole si a culturilor. 

● INSPECTORATUL DE POLITIE AL JUDETULUI Bistrita-Nasaud pe teritoriile 

comunelor Tarlisua, Zagra si Spermezeu a executat urmatoarele actiuni: 

- interventie evacuare. 

- cercetare criminalistica. 

- investigatie criminala. 

- transport. 

- asigurarea ordinii si linistii publice. 

- dirijarea circulatiei. 

- paza obiectivelor de interes local. 

- supravegherea activitatii de distribuire a ajutoarelor. 

- insotiri coloane oficiale. 

Aceste operatiuni au fost asigurate in intervalul 21-27 iunie de 50 politisti/zi si in 

intervalul 28 iunie-6 iulie de 15 politisti /zi. 






● DIRECTIA DE SANATATE PUBLICA a judetului Bistrita-Nasaud a asigurat in 

zona calamitata Tarlisua urmatoarele actiuni: 

- infiintarea unui punct sanitar de urgenta cu 3 medici si 2 asistente. 

- prezenta unei ambulante in permanenta. 

- procurarea de medicamente, materiale sanitare si vaccinuri. 

- s-a asigurat vaccinarea antitetanica si antihepatica A. 

- curatarea fantanilor si dezinfectarea lor. 

- monitorizarea calitatii apei din fantani. 

- dezinfectia si dezinsectia gospodariilor si a cladirilor publice afectate de 

inundatie. 

- asigurarea materialului dezinfectant pentru vesela. 

● DIRECTIA SANITAR VETERINARA si PENTRU SIGURANTA 

ALIMENTELOR Bistrita-Nasaud a organizat actiunea de colectare a cadavrelor de 

animale moarte si transportarea lor la PROTAN Dej unde au fost incinerate. 

● O formatie de voluntari 30 persoane din com. Ilva Mica cu motofierastraie. 

● O formatie de voluntari din cadrul SVSU Rodna. 

● O formatie de 6 voluntari din Municipiul Bistrita. 

● O formatie de 10 voluntari din cadrul SVSU Sant cu 1 tractor si cu motofierastraie. 

● INSPECTORATUL DE JANDARMI judetean Bistrita-Nasaud a asigurat 

urmatoarele actiuni: 

- deblocarea cailor de acces in localitate. 

- distribuirea ajutoarelor pentru populatie. 

In intervalul 21 .06.2006-3 07. 2006 s-a actionat cu echipe constituite din 55 

jandarmi /zi. In intervalul 3-7 iulie au actionat echipe de 18 jandarmi/zi. In actiunile 

intreprinse au fost folosite autovehicule specifice :autospeciale, autoturisme si masini 

de teren. 

● UM 01331 a asigurat urmatoarele operatiuni in comuna Tarlisua: 

- deblocarea cailor de acces in localitate. 

- distribuirea ajutoarelor catre populatie . 

- transport apa minerala si produse alimentare. 

- transportul cu autocamioanele din dotare a elevilor din zonele afectate la 

locul de desfasurare a examenului de capacitate. 

Transporturile au fost efectuate cu autocamioanele din dotare. 

● ROMTELECOM SA Centrul de telecomunicatii Bistrita a executat urmatoarele 

actiuni in vederea refacerii liniilor telefonice din zonele afectate: 

- montarea a 2.150 km cablu si 11.000 km de bransamente. 

- montarea de echipamente de alimentare si telecomunicatii in centrale telef. 

Au executat aceste lucrari echipe specializate din cadrul Sucursalei Bistrita. 

● INSPECTORATUL JUDETEAN IN CONSTRUCTII Bistrita-Nasaud a executatat 

in localitatile afectate de inundatii evaluarea pagubelor la case si anexe gospodaresti. 

● CONSILIUL JUDETEAN Bistrita-Nasaud-Serviciul administrare drumuri judetene 

a executat actiunea de evaluare a pagubelor la drumuri judetene, comunale, retele 

stradale, poduri si podete. 






● SISTEMUL DE GOSPODARIRE A APELOR Bistrita a efectuat urmatoarele 

actiuni : 

- cartarea zonei inundabile. 

- masuratori topo si reconstituirea debitelor de viitura prin serv. hidrologic 

DAST si al statiei hidrologice Bistrita-Nasaud. 

- defrisari manuale si cu motofierastraul. 

- degajarea incintelor de material lemnos si aluviuni. 

- deblocarea sectiunilor podetelor. 

- a pus la dispozitia Comitetului local pentru situatii de urgenta Tarlisua roabe 

si unelte genistice. 

- a asigurat colectarea tuturor datelor necesare si a intocmit acest raport. 

- a participat la actiunile de evaluare si a acordat asistenta tehnica in vederea 

intocmirii rapoartelor de sinteza din partea Comitetelor locale pentru situatii de 

urgenta. 

● COMITETUL JUDETEAN PENTRU SITUATII DE URGENTA Bistrita-Nasaud 

a coordonat urmatoarele actiuni: 

- stabilirea comisiilor de evaluare a pagubelor cu reprezentanti ai unitatilor 

judetene. 

- curatarea drumurilor, a retelelor stradale, a curtilor de sedimente si material 

lemnos. 

- refacerea drumurilor afectate, decolmatarea podurilor si podetelor,curatarea 

fantanilor, supravegherea ordinii publice a starii de sanatate a populatiei sinstrate. 

- refacerea retelelor electrice si telefonice, instalarea in zona a unei retele de 

telefonie mobila ORANGE. 

- distribuirea populatiei din comuna Tarlisua a apei minerale, a unor 

alimente de baza ( zahar 8.000 kg, ulei 8.000 kg, conserve pateu 8.000 kg, conserve 

din carne 8.000 kg, orez 8.000 kg) a unor produse de stricta necesitate ( sapun 8.000 

buc., detergenti 8.000 kg., hartie igienica 10.000 buc.), 4 tone lapte praf pentru copii 

de varsta 0-4 ani din rezerva de stat. 

- asigurarea cantitatii de 20 tone motorina pentru inerventia utilajelor din 

zona. 

Efectele fenomenelor hidrometeorologice. 

In primul rand au fost victime omenesti 10 persoane si trei disparute 

nominalizate in anexa. 

Au fost afectate o diversitate de obiective: case si anexe gospodaresti, retea 

stradala, drumuri, poduri si podete, terenuri agricole, fantani, retele electrice, retele 

telefonice, obiective social culturale. si constructii hidrotehnice. S-au inregistrat 

mortalitati la animalele aflate in gospodariile locuitorilor. 

La actiunea de evaluare a pagubelor a participat un delegat din partea 

Sistemului de gospodarire a apelor. 






Efectele dezastrului produs in comuna Tarlisua sunt de lunga durata. Revenirea 

la o viata normala este de lunga durata. Practic acesti oameni au pierdut absolut totul, 

bunurile din gospodarie au fost luate de ape de asemenea si produsele agricole 

necesare hranei zilnice sau dupa caz materialele de constructie depozitate in 

gospodarii. Pentru populatia ramasa dupa dezastru din cauza distrugerii suprafetelor 

agricole va fi o problema majora asigurarea traiului zilnic. 

Pe langa efectele directe produse asupra locuitorilor raman probleme deosebite 

de mediu avand si acestea un impact negativ. 

● PROBLEMA ALIMENTARII CU APA 

Inainte de dezastru alimentarea cu apa a populatiei se facea din doua surse si 

anume: 

- din fantani individuale si publice alimentate din panza freatica cu adancimi 

de 10-12 m. 

- din izvoare captate de o familie sau de un grup de familii. 

In urma dezastrului majoritatea fantanilor sunt deteriorate, colmatate. Apa din 

ele este necorespunzatoare din punct de vedere organoleptic, chimic si 

microbiologic. 

S-au modificat proprietatile solului, aerul teluric a fost inlocuit cu apa poluata 

ducand la modificarea permeabilitatii solului. Prin fenomenul de aluvionare textura 

solului este modificata. S-a modificat chimia solului prin procesul de poluare 

organica data de spalarea grajdurilor a latrinelor a cadavrelor de animale. In absenta 

aerului teluric ce ar fi asigurat o degradare aeroba pana la produsii finali, are loc un 

proces predominant anaerob de unde rezulta multi produsi intermediari de degradare 

a materiei organice pe care-i gasim in analize: amoniac, nitriti, hidrogen sulfurat. 

In timp procesele anaerobe vor fi inlocuite cu cele aerobe si solul isi va recapata 

capacitatea de autopurificare. 

Exista o poluare biologica masiva a solului , fiind in pericol sanatatea umana. 

Este pe deplin justificata masura de vaccinare antitetanica, antitifoidica si 

antihepatica tip A. 

In viitor dupa ce apa subterana va avea calitatile necesare este absolut necesara 

amenajarea unor fantani noi din tuburi de beton care sa aiba la exterior un strat din 

pietris si nisip. 

● PROBLEMA MODIFICARII MORFOLOGIEI ALBIILOR CURSURILOR DE 

APA SI A TORENTILOR. 

Este si ramane o problema de mare importanta prin faptul ca viitura a modificat 

morfologia albiilor, fenomenele erozionale fiind de o intensitate deosebita asupra 

albiilor. Pe tronsoanele de curs superior a fost antrenat materialul aluvionar si a fost 

depus ulterior pe tronsoanele medii si inferioare, avand ca efect colmatarea albiilor, 

acestea avand o capacitate redusa de tranzitare a apelor mari. Semnalam prezenta in 

albii la contactul cu torentii a materialului aluvionar sub forma conurilor de dejectie, 






care de asemenea are un efect negativ in ceea ce priveste capacitatea de transport a 

albiei. 

Avand in vedere aceste considerente consideram ca este absolut necesar a se lua 

in calcul problema amenajarii bazinului raului Ilisua, cuprinsa in anexa 6 a 

prezentului material. 

In aceasta zona semnalam pericolul pe care il reprezinta torentii prin stadiul de 

dezvoltare pe care l-au atins. Si in acest caz este absolut necesara rezolvarea 

amenajarii acestora. 

● PROBLEMA ELIMINARII PUNCTELOR CRITICE PE CURSURILE DE APA 

1. Pe Valea Racatesu in localitatea Tarlisua in bazinul superior s-au format doua 

blocaje dintre care: 

-cel din amonte rezultat din alunecarea versantilor si a arborilor este bine stabilizat 

are un luciu de apa cu lungime de 400 m. Materialul din care este constituit este 

predominant argilos, fiind etans. La o posibila ploaie cu cantitati mari de precipitatii 

datorita cresterii in volum a undei barate si deversarea ulterioara in zona aval se poate 

repeta fenomenul. 

-cel din zona imediat aval la cca 400 m realizat prin bararea albiei cu aluviuni si 

material lemnos in amonte de un podet de pe drum, apa se scurge prin el. Pericolul pe 

care il reprezinta este acela ca la baza lui albia se adanceste rezultand o cadere relativ 

mare de cca. 10 m. 

2. In zonele de confluenta ale raului Ilisua cu afluentii acestuia in amonte de Tarlisua 

exista blocaje constituite din aluviuni si predominant din material lemnos care 

reprezinta un pericol major existand pericolul ca in situatii cu precipitatii mari sa se 

repete fenomenul. 

3. In zona aval Caian pe o lungime de 500 m sectiunea albiei este blocata 

predominant cu material lemnos si alte materiale aduse de viitura. Datorita faptului ca 

aici a existat o sectiune extrem de mica de scurgere puternic mendrata, viitura a 

schimbat profund morfologia albiei raului Ilisua pe un tronson de curs a fost creat pe 

langa bratul vechi un brat nou si intre cele doua brate un lac cu diametrul de cca. 50 

m. ESTE ABSOLUT NECESARA REZOLVAREA ELIBERARII SECTIUNII 

RAULUI ILISUA PE ACEST TRONSON, DEOARECE LA O POSIBILA 

VIITURA POT FI INUNDATE IN TOTALITATE LOCALITATILE CAIANU MIC 

si CAIANU MARE. 

Comportarea lucrarilor de gospodarire a apelor cu rol de aparare impotriva 

inundatiilor. 

Pe cursurile de apa pe care s-au produs viituri Ilisua, Tibles, Valea Mare nu au 

existat lucrari hidrotennice cu rol de aparare impotriva inundatiilor. 






Singurele lucrari hidrotehnice existente pe cursurile de apa mentionate sunt cu 

specific de aparare de mal in apropierea unui anumit obiectiv de exemplu drum. 

Situatia lucrarilor hidrotehnice calamitate din administrarea ANAR este 

prezentata in anexa 5, iar situatia lucrarilor aflate in administrarea altor detinatori este 

evidentiata pe comune in anexa 4. 

Concluzii. 

In urma producerii dezastrului de pe raul Ilisua cu accent pe comuna Tarlisua s-au 

mobilizat toate fortele disponibile la nivel de judet in vederea inlaturarii efectelor 

generate de inundatii. 

Au avut loc ample actiuni de refacere si curatare a cailor de acces ( drumuri, retele 

stradale), de refacere a liniilor telefonice si electrice, de ajutorare a populatiei 

sinistrate cu alimente si produse de stricta necesitate, actiuni cu caracter antiepidemic. 

Propunem factorilor decizionali de la nivel superior sa ia in considerare toate 

aspectele negative mentionate si nominalizate in propuneri in proiectul Hotarare de 

Guvern privind alocarea de sume pentru inlaturarea efectelor produse de inundatii. 






Distrugere 

zăpoare 

Distrugere 

zăpoare 

Distrugere 

zăpoare 

Distrugere 

zăpoare 

Perioada 

21.01. 

2008 

22.01. 

2008 

23.01. 

2008 

07.02. 

2008 


SINTEZA EVENIMENTELOR PE LINIE DE DEZASTRE NATURALE ÎN ANUL 2008 


Ilva mică, 

Poiana Ilvei, 

Măgura Ilvei 

Coşbuc, Leşu, 

Măgura Ilvei 

Măgura Ilvei 

Măgura Ilvei 

Persoane afectate 


Răniţi 

Evacuaţi 


case 

Gospodării 

anexe 

Fântâni 

2 2 2 

Obiective social economice 

DN 

km 


DJ 

km 





DC 

km 

Străzi 

km 

Localitati fara linii telefonice 







Posturi trafo 



căi ferate 


Observaţii

Inundaţie 

Inundaţie 

şi 

alunecare 

de teren 

Alunecare 


Alunecare 


Alunecare 


Alunecare 


Inundaţie 

Inundaţie 

şi 

alunecare 


Inundaţie 

01.03. 

2008 

02.03. 

2008 

01.03. 

2008 

02.03. 

2008 

01.03. 

2008 

02.03. 

2008 

01.03. 

2008 

02.03. 

2008 

01.03. 

2008 

02.03. 

2008 

01.03. 

2008 

02.03. 

2008 

01.03. 

2008 

02.03. 

2008 

01.03. 

2008 

02.03. 

2008 

01.03. 

2008 

02.03. 

2008 


Leşu 4 

Sângeorz Băi 1 0,2 0,08 

Măgura Ilvei 0,3 

Ilva mică 2 

Şant 0,1 0,05 

Rodna 0,42 0,84 





0, 

2 

0, 

3 

0, 

0 

1 

0, 

1 

4 

1 3 

Spermezeu 6 

Poiana Ilvei 

Şieu 

Măgheruş 

2 

11 

,6 

10

Inundaţie 

şi 

alunecare 


Pod 

afectat 

Inundaţie 

si 

alunecari 


Alunecare 


Inundaţie 

Inundaţie 

Alunecare 


Alunecare 


Inundaţie 

Alunecare 


Inundaţie 

şi 

alunecare 


01.03. 

2008 

02.03. 

2008 

08.03. 

2008 

09.03. 

2008 

08.03. 

2008 

09.03. 

2008 

08.03. 

2008 

09.03. 

2008 

08.03. 

2008 

09.03. 

2008 

13.03. 

2008 

14.04. 

2008 

17.04. 

2008 

01.05. 

2008 

05.05. 

2008 

19.05. 

2008 

20.05. 

2008 

Telciu Fiad 5 3 


0,1 

5 

Şieu 1 

Şieuţ 2 2 1 

Năsăud 0,01 0,02 

Bistriţa 1 1 

Năsăud 1 

Parva 0,2 

Parva 0,2 

Năsăud 1 

Milas 0,3 

Ciceu 

Giurgeşti 





2 

0, 

4 

8 5 

2 0,2 9

Inundaţie 

Alunecare 


Inundaţie 

Inundaţie 

Inundaţie 

Inundaţie 

şi 

alunecare 


Inundaţie 

Inundaţie 

Inundaţie 

Inundaţie 

Alunecare 


Inundaţie 

Inundaţie 

22.05. 

2008 

23.05. 

2008 

23.05. 

2008 

23.05. 

2008 

24.05. 

2008 

04.06. 

2008 

18.06. 

2008 

19.06. 

2008 

19.06. 

2008 

19.06. 

2008 

21.06. 

2008 

23.06. 

2008 

23.06. 

2008 

24.06. 

2008 

23.06. 

2008 

24.06. 

2008 

23.06. 

2008 


Năsăud 1 1,5 

Salva 0,3 

Bistriţa 1 1 

Năsăud 1 

Bistriţa 1 

Negrileşti 

Breaza 

6 4 

Rebrişoara 7 0,5 0,04 

Bistriţa 1 

Zagra Aluniş 20 10 0,5 4 

Căianu Mic 

Căianu Mare 

Dobric 

10 1 1,7 

Negrileşti 3 2 

Cristeşti 2 1 

Rebra 1 





0, 

3 

0, 

9 

6 

9 

0, 

1 

0, 

12 

1 2

Inundaţie 

Inundaţie 

Inundaţie 

Inundaţie 

Inundaţie 

Inundaţie 

şi 

alunecare 


Inundaţie 

şi 

alunecare 


Inundaţie 

şi 

alunecare 


Inundaţie 

şi 

alunecare 


Inundaţie 

Inundaţie 

Inundaţie 

24.06. 

2008 

27.06. 

2008 

05.07. 

2008 

09.07. 

2008 

22.07. 

2008 

23.07. 

2008 

23.07. 

2008 

24.07. 

2008 

25.07. 

2008 

25.07. 

2008 

25.07. 

2008 

25.07. 

2008 

25.07. 

2008 

Bistriţa 1 


Salva 5 

Năsăud 0,1 

Bistriţa 1 

Salva 1 

Căianu Mic 

Căianu Mare 

Dobric 

Negrileşti 

Breaza 

Căianu Mic 

Căianu Mare 

Dobric Ciceu- 

Poieni 

Spermezeu 

Sita 

Dumbrăviţa 

Dobricel 

Hălmăsau 

Şesuri 

Satu Nou 

Bistriţa 1 

Nimigea 2 4 

10 1 1,7 1 

11 3 





1, 

5 

50 50 50 1 2,3 47 

35 3,2 5,6 

5, 

4 

0, 

3 

1, 

3 

1 

6 

50 

5 

1, 

5

Inundaţie 

Inundaţie 

Inundaţie 

Inundaţie 

şi 

alunecare 


Inundaţie 

Inundaţie 

şi 

alunecare 


Defecţiuni 

linie 

medie 

tensiune 

Inundaţie 

Inundaţie 

Inundaţie 

Inundaţie 

Inundaţie 

Inundaţie 

25.07. 

2008 

25.07. 

2008 

25.07. 

2008 

21.08. 

2008 

27.08. 

2008 

25.08. 

2008 

12.11. 

2008 

24.11. 

2008 

02.12. 

2008 

07.12. 

2008 

07.12. 

2008 

07.12. 

2008 

08.12. 

2008 

07.12. 

2008 


Bistriţa 1 

Bistriţa 1 

Piatra 4 

Ciceu 

Giurgeşti 

Dumbraveni 

Năsăud 1 

Zagra 

Ciosa 1 1 

Viile Teci 1 

Bistriţa 2 

Bistriţa 1 

Bistriţa 1 

Beclean 1 

Lechinţa 

Brăteni 

Sîngeorzul 

Nou Chiraleş, 

Ţigău 

0,10 

5 

0,1 





1, 

1 

5 

0, 

0 

7 

4 

38 

0

Inundaţie 

Inundaţie 

Nr. crt. 


1 Inundaţii 

2 

3 

08.12. 

2008 

09.12. 

2008 

Distrugere 

de zăpoare 

Distrugere 


Matei. 

Corvineşti, 

Bidiu, 

Enciu 

Herina, 

Tonciu 

Perioada 

17-18. 

01. 

2009 

22.01. 

2009 

23.01. 

2009 

Localităţi 

afectate 


8 0,2 

SINTEZA EVENIMENTELOR PE LINIE DE DEZASTRE NATURALE - 2009 


Persoane 

afectate 

răniţi 

evacuaţi 


Gospodării 

case 

anexe 

Spermezeu 1 

Salva/Zagra 

Şieu 

Măgheruş/Salv 

a/Rebrişoara 

fântâni 



DN DJ DC Străzi 

km km km km 

0,2 20 












Posturi trafo 



căi ferate 


Observaţii 

12 

0

4 

5 

6 

7 

Distrugere 


Distrugere 


Inundaţii/ 

Distrugere 

Zăîpoare 

Alunecări 


8 Inundaţii 

9 

Alunecări 


10 Vânt 

puternic 

11 

Inundaţii/ 

Alunecări 


12 Inundaţii 

13 Inundaţii 

14 

Inundaţii/ 

Alunecări 


24.01 

2009 

25.01.2 

009 

27.01. 

2009 

29.01. 

2009 

13.02.2 

009 

17.03.2 

009 

25.03. 

2009 

09-13 

04. 

2009 

14.04 

2009 

29.05 - 

02.06. 

2009 

11-12 

06. 

2009 

Zagra/Salva 

Leşu 

Uriu/Feldru 1 


Ilva Mică 0,23 

Uriu/Cristeşti 2 

Sîngeorz Băi 

Teaca 1 

Şieuţ 2 1 2 

Parva 1 

Cetate 1 

Spermezeu 

Ciceu Mihăeşti 

1 0,7 1 





0, 

5

15 

Inundaţii/ 

Alunecări 


16 Vânt 

puternic 

17 Inundaţii 

18 Inundaţii 

19 Grindină/ 

Inundaţii 

20 Inundaţii 

21 Inundaţii 

22 Inundaţii 

23 Inundaţii 

24 

Inundaţii 

Alunecări 


23-27. 

06. 

2009 

02.07. 

2009 

03.07. 

2009 

07.07. 

2009 

08.07.2 

009 

08-09. 

07. 

2009 

11.07. 

2009 

01.07- 

15.07. 

2009 

16.07. 

2009 

06.08. 

2009 

Poiana Ilvei 

Leşu 


Bistriţa 0,2 

Beclean 0,4 

Beclean 1 

Matei 

Chiochiş 

20 

1 3,5 2,5 9 6 

2 

6 

Şieuţ 2 2 3 3 

Ilva Mică 

Feldru 

Sânmihaiu de 

Câmpie 

Feldru 3 1 

Maieru 


4 0,2 0,5 

1 3 





8 

1 

2 

0, 

1 

4 

9 

5 

3 

3 

0

25 Inundaţii 

26 Inundaţii 

27 Inundaţii 

07.08. 

2009 

13.09. 

2009 

26.12. 

2009 


Parva 6 

Beclean 1 

Cart. Viişoara 1 





Nr. crt. 


Perioada 

1 Inundaţii 30.12.2009 - 

01.01.2010 

2 Inundaţii 30.12.2009 - 

31.01.2010 

3 Inundaţii 31.12.2009 - 

01.01.2010 

4 Inundaţii 31.12.2009 - 

02.01.2010 



SINTEZA EVENIMENTELOR PE LINIE DE DEZASTRE NATURALE - 2010 


Persoane 

afectate 

răniţi 

evacuaţi 


case 

Gospodării 

anexe 

fântâni 



DN 

DJ 





DC 

Străzi 

km km km km 

Negrileşti 2 0,45 0,3 

Căianu Mic 1 27 1,7 40 

Ilva Mică 0,02 0,5 4 

Leşu 2 0,6 








Posturi trafo 



căi ferate 


Observaţii

5 Inundaţii 02.01.2010 - 

03.01.2010 


Măgura Ilvei 0,3 0,0 

45 

6 Inundaţii 31.12.2009 Nimigea 1 8 1 

0 

7 Inundaţii 31.12.2009 - 

01.01.2010 

Petru Rareş 3 

8 Inundaţii 04.01.2010 Telciu 0,15 1 

9 Blocare 

circulaţie 

10 Alunacar 

e teren / 

inundaţii 

06.01.2010 Teaca 

04.01.2010 Feldru 3 

11 Inundaţii 31.12.2010 Rebra 0,06 0, 

01 

12 Alunecar 

e teren 

13 Inundaţii 26.12.2010 - 

01.01.2010 

14 Alunecar 

e teren 

07.01.2010 Ilva Mică 1 1 

1 

Telciu 0,01 2 

26.01.2010 Nuşeni 2 1 





0, 

75

15 Precipitaţ 

ii 

abundent 

e 


ii 


e 


ii 


e 


ii 


e 


ii 


e 


03.02.2010 Monor 1 

21.02.2010 Căianu Mic 1 14 1 

4 

21.02.2010 DN17C km 

49-50 

01.03.2010 Şieuţ 1 2 1 

03.03.2010 Budacu de 

Jos 

20 Inundaţii 11.04.2010 Petru Rareş 3 

0,0 

7 

1,3 25 

21 Inundaţii 12.04.2010 Teaca 2 35 


ii 


e 


ii 


e 


ii 


e 

12.05.2010 Josenii 

Bîrgăului 

17.05.2010 Chiochiş 0,8 1 

17.05.2010 Braniştea 0,03 





1

25 Inundaţii 17.05.2010 Căianu Mic 4 

1 


ii 


e 


47 4 

0 

2,5 19 

6 

17.05.2010 Parva 1 1 0,05 0, 

5 

27 Inundaţii 17.05.2010 Zagra 4 15 0,1 0,6 20 

28 Inundaţii 17.05.2010 Telciu 3 1 2 1 

29 Inundaţii 15-16.06.2010 Spermezeu 10 1 

0 

30 Alunecăr 

i de teren 


ii 


e 


ii 


e 

33 Averse, 

tornadă 

34 Averse, 

tornadă 


ii 


e 

10.04.2010 Nuşeni 1 

0,25 0,4 

25.05.2010 Negrileşti 8 6 12 4 4 

25.05.2010 Căianu Mic 2 4 2 0,2 0,2 10 

27.05.2010 Urmeniş 5 20 

27.05.2010 Silivaşu de 

Cîmpie 

02.06.2010 Şieu 

Odorhei 

1 

5 

28 0,3 1 1 3 1 1, 

5 





0,1


36 furtună 14.06.2010 Bistriţa 6 3 18 2 3 8 

37 furtună 16.06.2010 Bistriţa 2 

7 

38 furtună 16.06.2010 Chiochiş 2 

5 

16 4 23 2 20 1 

40 3 

0 

39 furtună 16.06.2010 Livezile 0,0 

5 

40 trăsnet 16.06.2010 Sîntioana 1 

41 furtună 16.06.2010 Sărăţel 0,0 

1 

42 furtună 16.06.2010 Corvineşti 1 0,01 

43 furtună 16.06.2010 Budacu de 

Jos 

44 furtună 16.06.2010 Arcalia 4 1 

0 

0,2 5 15 75 

0,2 1 1 

45 furtună 16.06.2010 Domneşti 1 1 

46 furtună 16.06.2010 Şieu 

Măgheruş 

4 1 

47 furtună 16.06.2010 Sărăţel 5 4 

48 furtună 16.06.2010 Crainimăt 4 1 0,4 1 





1 

4 

1

49 furtună 16.06.2010 Chintelnic 8 1 

50 inundaţii 27.06.2010 Agrişul de 

Jos 


2 5 

5 

51 inundaţii 22-23.06.2010 Tăure 5 21 

,5 

52 inundaţii 31.05.2010 Ciceu 

Mihaiesti 

53 inundaţii 22-23.06.2010 Spermezeu 0,5 

54 inundaţii 03.07.2010 Matei 1 1 

6 

55 inundaţii 11.07.2010 Ciceu 

Giurgeşti 

(Dumbrăven 

i) 

1 

1 

4 

1 30 

3 10 11 

19 14 29 

56 inundaţii 12.07.2010 Nimigea 11 2 8 

57 inundaţii 12.07.2010 Căianu Mic 3 15 1 

5 

0,3 2 20 

58 inundaţii 12.07.2010 Năsăud 10 2 2 

59 inundaţii 12.07.2010 Parva 0,02 

60 inundaţii 12.07.2010 Chiuza 9 





61 inundaţii 12.07.2010 Piatra 3 


62 inundaţii 12.07.2010 Tăure 10 0,5 

63 inundaţii 12.07.2010 Moruţ 20 1 

0 

64 inundaţii 13.07.2010 Zagra 

65 inundaţii 14.07.2010 Dumbrăviţa 0,25 

66 inundaţii 14.07.2010 Sita 0,5 

67 inundaţii 16.07.2010 Telciu 15 0,15 

68 inundaţii 16.07.2010 Telcişor 15 11 3 20 

69 inundaţii 16.07.2010 Josenii 

Bîrgăului 

70 inundaţii 16.07.2010 Mijlocenii 

Bârgăului 

71 Inundaţii 29.07.2010 Şieu 

Odorhei 

16 30 

1 0,7 0, 

5 

6 

0 

1,5 3 2 

72 Inundaţii 07.07.2010 Ilva Mare 15 0,5 3 

73 Inundaţii 22.07.2010 Bistriţa- 

Bîrgăului 

2 1,2 2 38 





10


74 Inundaţii 22.07.2010 Rodna 4 4 1 4,47 1 1 1 11 

76 Inundaţii 26.07.2010 Lunca Ilvei 0,9 

2 

77 Inundaţii 30.07.2010 Chiuza 5 1 

0 

2 2 

78 Inundaţii 30.07.2010 Năsăud 2,2 2 

79 Inundaţii 30.07.2010 Chiochiş 2 

5 

40 3 

0 

75 Inundaţii 09.08.2010 Ilva Mare 3 0,08 

0,2 5 19 75 

80 Inundaţii 06.12.2010 Chiochiş 3 

total 

0 

0 

2 

1 

204 

454 

319 

6 

1,13 

18 





42,3 

15,47 

1 

43 

7,5 

0 

3 

4 

2,01 

11 

42 

142 

1 

682 

0


I. Principalele activităţi preventive efectuate în anul 2010 

In cursul lunii martie o comisie mixtă, formată din reprezentanţi ai Ministerului 

Mediului, Instituţiei Prefectului, Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, ANIF 

Unitatea de Administrare 02.4 Bistriţa-Năsăud, au desfăşurat o acţiune de verificare a 

modului de desfăşurare a salubrizării cursurilor de apă din judeţ. La sfârşitul lunii aprilie a 

fost efectuată o reverificare la primăriile la care au fost constatate nereguli, de data aceasta 

verificarea scoţând în evidenţă înlăturarea deficienţelor constatate. 

În perioada 20-21 octombrie 2010 o comisie mixtă compusă din reprezentanţi ai 

Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă “Bistriţa” al judeţului Bistriţa-Năsăud, 

Sistemului de Gospodărire a Apelor Bistriţa-Năsăud, Agenţiei pentru Protecţia Mediului 

Bistriţa-Năsăud, Comisariatului judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu şi Instituţiei 

Prefectului judeţul Bistriţa-Năsăud a desfăşurat o acţiune de verificare a iazurilor de 

decantare din zona de competenta, pentru verificarea respectării măsurilor de securitate, 

protecţie şi intervenţie, stabilite de operatorii economici care deţin obiective ce constituie 

surse de risc pentru populaţia din zonă. 

II. Succesiunea celor mai importante evenimente 

Multiplele tipuri de risc care au generat situaţii de urgenţă în anul 2010 au evidenţiat 

trecerea bruscă de la fenomene meteorologice extreme caracterizate prin precipitaţii 

abundente şi intensificări ale vântului, la caniculă, secetă hidrologică şi meteorologică. 

Pe parcursul anului 2010, transmiterea avertizărilor şi atenţionărilor către membrii 

comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă şi preşedinţii comitetelor locale pentru 

situaţii de urgenţă a fost făcută prin sistemul SMS, de către Centrul Operaţional Judeţean 

din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă “Bistriţa”,al judeţului Bistriţa- 

Năsăud. S-au primit şi transmis un număr de 60 atenţionări/avertizări meteorologice şi 34 

atenţionări/avertizări hidrologice. Majoritatea acestora (43) au fost efectuate în lunile 

iunie-iulie, când au fost înregistrate fenomene meteorologice periculoase extreme. 

În anul 2010 au fost executate următoarele activităţi de evaluare şi control a 

efectelor generate de situaţiile de urgenţă produse pe teritoriul judeţului: 

- 29 misiuni de evaluare a efectelor unor inundaţii şi alunecări de teren din 

care: 

- 20 evaluări în teren la solicitarea Comitetelor Locale pentru Situaţii de 

Urgenţă; 

- 9 petiţii adresate Instituţiei Prefectului judeţul Bistriţa-Năsăud de către 

persoane fizice. 

Principalele măsuri stabilite de către comisiile de evaluare au fost următoarele: 

Deblocare podeţ pe DJ 171 la intrare în loc. Căianu Mic. Deblocare podeţ pe DJ 

171 în centrul localităţii Căianu Mic; 

Realizare prag fund râul Ilişua, protecţie mal pe DJ171 la km 23+400. Refacere 

pod-raul Ilisua in Lunca Borlesei; 






Stoparea efectelor erozionale produse de pârâul Dobric asupra DC 37 si 

terenurilor riverane; 

Reabilitare pod şi zona de protecţie pe DJ 154B, km 14+000, la intrare în sat 

Gledin, comuna Monor; 

Decolmatarea şi recalibrarea albiei canalului Bratoşa; 

Reabilitare podeţ şi refacere platforma DJ 172 C km 6+710 - 9+050; 

Refacere protecţie mal la DJ 172 C pe tronsonul Strâmba –Ilva Mică; 

Construire prag de fund şi refacere pod pe DJ 173 la km 25+951 în localitatea 

Şieu; 

Regularizare albie şi consolidare platformă drum DJ 173 KM 37+882-39+842, 

între localităţile Teaca şi Pintic; 

Consolidare şi refacere platformă DJ 173 km 50+490-50+790, între localităţile 

Ocniţa şi Milaş; 

Asanare, consolidare şi refacere platformă DJ 172 A km 5+600 - 5+700, între 

localităţile Rusu de Jos şi Rusu de Sus; 

Realizat protecţie mal şi consolidare platformă drum judeţean (com. Negrileşti): 

o -DJ 170 km11+880-12+100 

o -DJ 170 km13+500-16+200 

Cilindrarea şi pregătirea platformei drumului DJ 172 A, tronson Chiochiş-limită 

jud. Cluj si Dj 172 I, tronson Viţa-DJ 172 A; 

Repararea sau reconstrucţia podeţului amplasat pe Valea Ştiubei în loc. Uriu; 

Reanalizarea amplasării canalului colector betonat aferent DN 17, la km 14+800, 

loc. Uriu, în vederea creşterii capacităţii de preluare şi transport a apelor 

pluviale; 

Schimbarea soluţiei de racordare a unui drum lateral cu drumul naţional DN 17, 

la km 19+000, in loc. Cristeştii Ciceului 

III. Principalele situaţii de urgenţă produse în anul 2010 

o În primele zile ale anului 2010, ca urmare a ploilor torenţiale şi a topirii zăpezii, 

s-au înregistrat creşteri importante ale cursurilor de apă Sălăuţa, Bichigiu, Fiezel, Fiad, 

Rebra Mare, Telcişor, Guşetu, fapt care a dus la erodarea drumurilor comunale şi 

forestiere precum şi la inundarea a 22 de gospodări. 

o În data de 21.02.2010 echipa pirotehnică din cadrul Detaşamentului de Pompieri 

Bistriţa a intervenit pentru distrugerea unui zăpor de gheaţă de aproximativ 250 metri 

lungime, format pe râul Ilva, pe raza localităţii Măgura Ilvei, fiind inundate curţile şi 

trenurile a 7 gospodării riverane. 

o În urma precipitaţiilor abundente din perioada 20 – 21 februarie 2010, în comuna 

Căianu Mic au fost afectate: o casă de locuit, 14 gospodării inundate, 1,3 km drum 

comunal, 25 ha teren agricol inundat; 14 fântâni inundate. 

o La data de 12.04.2010 în comuna Teaca precipitaţiile căzute într-o perioadă 

scurtă de timp au produs o alunecare de teren care afectează drumul judeţean DJ 173 

Teaca – Pintic totodată fiind distruse 2 podeţe şi inundate 35 ha teren agricol. 






o În perioada 15.05.2010-17.05.2010 fenomenele meteorologice periculoase au 

afectat un număr de 12 comune din judeţ: Zagra, Căianu Mic, Spermezeu, Negrileşti, 

Coşbuc, Chiochiş, Braniştea, Uriu, Telciu, Romuli, Parva, Josenii Bîrgăului fiind afectate: 

49 case, 63 anexe gospodăreşti, 40 fântâni, 1 km drum naţional, 0,93 km drum judeţean, 

5,15 km drum comunal, 3 poduri şi podeţe, 216,5 hectare teren agricol. 

o Un fenomen meteorologic rara întâlnit la noi în judeţ tip tornadă, s-a produs în 

data de 26.05.2010, când în comunele Silivaşu de Câmpie şi Urmeniş au fost afectate: 15 

case, 33 anexe gospodăreşti, o linie de telecomunicaţii şi 3 linii de energie electrica de 

medie tensiune. 

o În data de 12.06.2010 o furtună de mare intensitate a afectat municipiul Bistriţa 

şi comunele învecinate acestuia, înregistrându-se următoarele: distrugerea sau avarierea 

grava a 33 acoperişuri de bloc, afectarea a 43 case, 41 gospodării, 2 obiective social 

economice, 0,06 km drum naţional, 0,24 km drum judeţean, 12,6 km drum comunal şi 

stradal, 41 obiective au rămas fără energie electrică, 2 linii de medie tensiune avariate, 3 

posturi de transformare avariate, 4 linii electrice de cale ferate au fost rupte, 15 podeţe 

afectate şi 75 hectare teren agricol inundat; 

o În perioada 11-12.07.2010, ca urmare a ploilor însemnate cantitativ oraşul 

Năsăud şi un număr de 11 comune au fost afectate: 14 case, 97 anexe gospodăreşti , 2 

obiective social economice, 1,07 km drum judeţean, 4,5 drum comunal şi stradal, 67 ha 

teren agricol. 

o În data de 22.07.2010, ca urmare a precipitaţiilor însemnate cantitativ căzute 

într-o perioadă scurtă de timp s-au produs două viituri pe raza comunelor Rodna şi 

Bistriţa-Bîrgăului, înregistrându-se următoarele: 

- În localitatea Valea Vinului: 

DJ 172 J a fost blocat cu aluviuni şi material lemnos pe o lungime de 

aproximativ 250 m, comunicaţia între loc. Valea Vinului şi loc. Rodna s-a putut 

face doar pietonal prin pădure, au fost izolate 73 de gospodării; 

8 gospodări afectate – inundate cu aluviuni şi material lemnos; 

3 locuinţe inundate şi blocate de aluviuni şi material lemnos; 

1 cabana”Valea Secii” –inundata si izolată; 

1 drum forestier distrus in 3 porţiuni şi blocat de aluviuni, afectat pe o 

lungime de aprox. 2 km; 

1 gospodărie distrusă - cuprinsă de viitura formată pe râul Valea Băilor ( casă 

de vară nelocuită permanent); 

cursul râului Valea Băilor a fost modificat pe o lungime de 200-300 m, pe 

drumul din localitate; 

73 de abonaţi ai SC ELECTRICA au rămas fără energie electrică. 

- În Comuna Bistriţa Bîrgăului: 

DJ 173 A afectat pe o lungime de 70m (rupt şi acoperit de aluviuni); 

Un pod de pe comunicaţia DJ 173 A colmatat; 

Drumul forestier (Valea Stegii) a fost distrus pe o lungime de aproximativ 

3km. 






oDatorită precipitaţiilor scăzute precum şi a temperaturilor scăzute ce au determinat 

ruperea alimentării cu energie electrică aferentă căii ferate şi căderea de arbori pe calea 

ferată, în data de 02.12.2010 trei garnituri de tren au fost oprite pe raza comunei Lunca 

Ilvei. Circulaţia a fost reluată după îndepărtarea copacilor căzuţi pe calea ferată şi 

refacerea linie de alimentare cu energie electrică. 

Trebuie subliniat că în perioada manifestării tuturor situaţiilor de urgenţă s-a 

constatat o bună comunicare cu mass-media locală. Astfel s-a asigurat deopotrivă 

informarea opiniei publice şi transmiterea unor informaţii cu caracter general şi 

autoprotecţie către populaţie. 

De asemenea trebuie să fim conştienţi de faptul că suntem permanent ameninţaţi de 

producerea unor fenomene ce pot provoca pierderi de vieţi omeneşti şi distrugeri materiale 

care pot afecta bunul mers al vieţii. 






INCENDII DE PADURE 

Pădurea a ocupat si ocupă mari spaţii în aria judeţului Bistriţa – Năsăud. Mai 

bine reprezentată în partea de nord, nord – est si est, situată pe masivele muntoase 

Ţibleş, Rodna, Suhard, Bârgău şi Călimani, scade ca suprafaţă în zonele locuite si 

propice agriculturii din amfiteatrul văii Someşului Mare si a Câmpiei Transilvaniei, 

la sud si sud – vest, spre Teaca, Lechinţa si Beclean. 

Repartiţia actuală a suprafeţei fondului forestier din cuprinsul judeţului nostru 

pe forme de proprietate, urmare a aplicarii Legii 18/1991 si a Legii 1/2000, in 

conformitate cu raportările statistice de la sfârşitul anului 2003, este urmatoarea : 

Total fond forestier …………………………….…………….. 191.104ha 

din care : 

Fond forestier proprietate publica a statului…..……..………35.294 ha 

Fond forestier proprietate publica a unitatilor administrativ – teritoriale 

(municipii, orase, comune)……………………………………...……… 

137.149 ha 

Fond forestier proprietate privata a persoanelor juridice (composesorate, 

asociatii de proprietari, unitati de cult si unitati de 

invatamant)……………………………..………..…………... 2.924 ha 

Fond forestier proprietate privata a persoanelor fizice…….....15.737 ha 

Direcţia Silvică Bistriţa-Năsăud administrează 44,1 mii ha păduri, din care 27,2 

mii ha sunt proprietatea Statului Roman, iar diferenta 16,9 mii ha este reprezentată de 

proprietăţi publice ale comunelor, oraşelor, asociaţii de proprietari – care au încheiat 

contracte de administrare cu Regia Naţională a Pădurilor. In componenţa Direcţiei 

Silvice sunt 4 Ocoale silvice (Bistriţa, Beclean, Rodna şi Lechinţa), Administraţia 

Parcului Naţional Munţii Rodnei, Centrul de Fructe Bistrita (care include si Atelierul 

de Confecţionat Trăsuri si Sănii), Secţia de exploatare, întreţinere reparaţii utilaje 

Bistriţa (S.E.I.R.U. Bistriţa) şi Herghelia Beclean. 

Parcul Naţional Munţii Rodnei este cea mai întinsa arie protejata din nordul 

Carpaţilor Orientali, având o suprafaţa de 46.399 ha, din care 3.300 hectare au fost 

declarate rezervaţie a biosferei în anul 1979. Ministerul Mediului si Dezvoltării 

Durabile, responsabil de buna gospodărire a ariilor protejate din România, a 

incredintat pe baza de contract pentru 10 ani administrarea Parcului Naţional Munţii 

Rodnei, Regiei Naţionale a Pădurilor-ROMSILVA prin Direcţia Silvică Bistriţa. Ca 

urmare a semnării contractului de administrare nr. 734/22.05.2004, Administraţia 

Parcului Naţional Munţii Rodnei funcţionează începând cu data de 24 mai 2004 fiind 

stabilită la Rodna, judeţul Bistrita – Năsăud. 






De asemenea sunt autorizate şi 15 structuri silvice proprii (ocoale silvice 

private), care administrează o buna parte din suprafaţa de fond forestier proprietate 

publica a comunelor (cca 130.000 ha, ceea ce reprezintă aproape 75% din suprafaţa 

aflată în administrarea D. S. Bistrita si ICAS înainte de aplicarea legilor fondului 

funciar = 175000 ha) 

Acestea sunt: 

- O.S. al Municipiului Bistrita cu o suprafaţă de 4982 ha, predominând 

foioasele; 

- O.S.Valea Ilvei cu o suprafaţă de 10694 ha, predominând rasinoasele ; 

- O.S. Tihuta- Colibita cu o suprafaţă de 19759 ha, predominând 

rasinoasele; 

- O.S. Plaiurile Heniului cu o suprafaţă de 9578 ha, predominând 

rasinoasele; 

- O.S. Feldru cu o suprafaţă de 4454 ha, predominând foioasele ; 

- O.S. Izvorul Somesului cu o suprafaţă de 11762 ha, predominând 

rasinoasele; 

- O.S. Telciu cu o suprafaţă de 17680 ha, predominând foioasele; 

- O. S. Bistrita- Birgaului cu o suprafaţă de 8256 ha, predominând 

rasinoasele; 

- O.S. Romuli cu o suprafaţă de ha, 7811 predominând rasinoasele ; 

- O.S. Somes-Tibles cu o suprafaţă de 17574 ha, predominând foioasele ; 

- O.S. Dealu Negru cu o suprafaţă de 9619 ha, predominând rasinoasele; 

- O. S. Valea Şieului cu o suprafaţă de 5281 ha, predominând foioasele; 

- O. S. Josenii Birgaului cu o suprafaţă de 6639 ha, predominând 

rasinoasele; 

- O.S. Cormaia-Anies cu o suprafaţă de 6915 ha, predominând rasinoasele; 

- O. S. Maieru cu o suprafaţă de 8175 ha, predominând rasinoasele. 

Suprafaţa fondului forestier pe grupe de specii se prezintă astfel: 

- răşinoase - 42% 

- foioase - 58% 

Pădurile administrate de catre structurile silvice in judetul Bistrita-Nasaud se 

caracterizează prin vârsta medie a arborilor - 60 ani; înălţimea medie -20 m; diametrul 

mediu -25 cm; altitudinea max. =1700 m, min. =300m; plantaţii - 0.4% 

Zone greu accesibile: zona muntoasa si drumurile forestiere din partea de nord a 

judetului. 

Obiectivele cu risc mare de incendiu care îşi desfăşoară activitatea pe raza 

ocoalelor silvice sunt următoarele: 

- in cadrul Directiei Silvice Bistrita-Nasaud: Herghelia Beclean, Păstrăvăria Fiad, 

Pepinierele Sarata si Heniu, cabanele Coldau, StarSilva-Fiad, Valea Secii -Rodna, 

Dealu Negru, Colibita, 

- in cadrul O.S. Valea Ilvei: Pepiniera Silhoasa; 

- in cadrul O.S. Bistrita-Birgaului: Pepiniera Stegea; 






- in cadrul O.S. Telciu: Cabana Izvoarele Rebrei; 

- in cadrul O.S. Feldru: Cabana Anies- Intre Izvoare; 

- in cadrul O.S. Cormaia –Anies: Sera-pepiniera Singiorz-Bai, Cabana Cormaia; 

- societatile comerciale de prelucrare primara a lemnului de pe valea Somesului, 

Salautei, Ilvei si Birgaului 

Zonele cele mai vulnerabile la incendiu din fondul forestier administrat de 

ocoalele silvice din judetul Bistrita-Nasaud sunt: 

- zona limitrofă drumului ce face legatura cu judetul Maramures (Salva – Viseu de 

jos pe Valea Salautei si prin pasul Setref) 

- zona limitrofă drumului ce face legatura cu judetul Suceava (Bistrita-Vatra Dornei 

pe Valea Birgaului si prin Pasul Tihuta) 

- zonele si traseele turistice din muntii Rodnei (Parcul Naţional Munţii Rodnei, 

Rotunda-Preluci, Valea Vinului, Valea Stramba si Repedea), muntii Suhard, 

muntii Birgaului (Heniu, Pasul Tihuta), muntii Calimani (Valea şi cheile Bistriţei, 

Valea Repedea), muntii Tibles (Valea Fiadului); 

- liziera pădurii care se invecinează cu păşunea şi terenul agricol arabil sau fâneaţă. 

a) Metode şi procedee pentru identificarea riscului de incendiu în fondul 

forestier 

Condiţii de izbucnire şi primul stadiu al dezvoltării incendiilor de 

pădure 

Vom analiza în ce raport proprietăţile specifice ale tipurilor de pădure, 

condiţiile de vegetaţie şi condiţiile meteorologice influenţează capacitatea de ardere a 

pădurii. 

Cea mai mare capacitate de ardere o au pădurile de răşinoase: pin, conice, brad 

etc. 

Capacitatea cea mai mică de ardere o posedă pădurile de foioase: stejar, 

mesteacăn, plop, fag etc. 

Capacitatea mare de ardere o au pădurile de răşinoase în special pin se explică 

prin faptul că frunzişul conţine multă răşină şi de asemenea din capacitatea mare de 

ardere a pădurii care acoperă solul. 

În pădurile de brad, incendiile apar mai rar decât în cele de pin. 

Marea capacitate de ardere a bradului alb (Arbres alba) este provocată de 

existenţa unei mari cantităţi de uleiuri eterice în cetina şi scoarţa acestuia. 

La capacitatea de ardere a loricelului ca şi la capacitatea de ardere a bradului 

contribuie în mare măsură lichenii uscaţi ce se întâlnesc frecvent în pădurile compuse 

din aceste specii. 

Forma de plantare are o mare importanţă pentru capacitatea de ardere, astfel 

dacă pădurea este mai puţin densă, pătura de pe sol se usucă mai mult şi 






combustibilitatea ei la sol se măreşte. Când pădurea este mai deasă viteza de 

dezvoltare a incendiului este mai mare, sus pe vârfurile arborilor. 

Vârsta arborilor are o mare influenţă asupra dezvoltării incendiilor. În pădurile de 

răşinoase tinere, incendiile de literă trec în majoritatea cazurilor, în incendii de 

coronament, iar la pădurile mai bătrâne în urma răririi lor şi curăţirii trunchiurilor de 

ramuri uscate, această trecere este mai grea. 

Vechimea resturilor lemnoase din pădure are o mare importanţă: materialele 

mai proaspete ard mai slab, cele uscate mai repede; descompunerea materialelor duce 

la micşorarea combustibilităţii acestora. 

Umiditatea solului exercită de asemenea o influenţă asupra dezvoltării 

incendiilor; în pădurile situate pe terenurile uscate, incendiile apar mai des şi se 

dezvoltă puternic iar în pădurile situate pe soluri umede, incendiile apar şi se dezvoltă 

mai slab. 

Relieful, de asemenea, exercită o influenţă asupra dezvoltării incendiilor pe 

pantă incendiul se îndreaptă în sus mai repede şi cu viteză mai mare, cu cât această 

pantă este mai abruptă, de poziţia pantei, funcţie de punctele cardinale, depinde 

încălzirea şi uscarea vegetaţiei de pe sol şi a solului. 

În cazul când relieful pădurii prezintă văi şi vântul este puternic, incendiul urcă 

pe culmile dealurilor sau munţilor, dacă vântul este slab, incendiul staţionează în văi. 

Viteza de propagare a incendiilor de pădure 

1. Viteza de dezvoltare a incendiilor de pădure 

Este necesară cunoaşterea vitezei de dezvoltarea incendiilor de pădure pentru a 

putea calcula în care moment şi în ce număr şi cantitate, este necesar a concentra 

personalul, mijloacele tehnice şi materiale pentru stingerea incendiului. 

a. Viteza de dezvoltarea a incendiilor poate fi exprimată în următoarele mărimi: 

- unitatea de drum străbătută de foc în unitate de timp (m/min, km/oră); 

- în unitate de creştere a perimetrului într-o unitate de timp (km/oră); 

- în unitate de creştere a suprafeţei într-o unitate de timp (hectare/oră); 

b. Viteza de propagare: 

- viteza iniţială = 0,1 – 0,7 m/min; 

- viteza ulterioară: creşte la 10 – 15 m/min sau la mai mult. 

c. Viteza de propagarea a incendiilor de pădure depinde de: 

- viteza vântului; 

- timpul incendiului; 

- natura şi vechimea pădurii; 

- gradul de umiditate; 

- densitatea pădurii; 

- obstacole din teren. 






2. Viteza de răspândire a incendiilor de pădure: 

Incendiile de pădure nu se dezvoltă numai liniar pe direcţia vântului, ci îşi 

lărgesc continuu frontul de atac, suprafaţa aprinsă creşte progresiv odată cu viteza de 

înaintare. 

Viteza cu care creşte suprafaţa incendiată în unitatea de timp este definită ca 

viteză de răspândire a incendiului. 

Viteza de răspândirea a incendiului depinde de: 

- ora de izbucnire; 

- temperatura exterioară; 

- gradul de umiditate; 

- intensitatea şi direcţia vântului 

Propagarea, temperatura şi înălţimea flăcării incendiului de pădure 

Sunt determinate de felul păturii de pe sol şi de gradul de îngrămădire a 

lemnului mort de pe solul pădurii. 

Înălţimea flăcării atinge, în diferite condiţii aproximativ următoarele mărimi: 

- pe pături de licheni, muşchi verzi, muşchi de pădure moartă, în lipsa lemnului 

mort, până la 0,5 m; 

- pe pături de afine şi iarbă neagră, în lipsa lemnului mort, flacăra se ridică 

până la 1 - 1,5 m; 

- în prezenţa arbuştilor şi puieţilor de răşinoase şi în prezenţa lemnului mort, 

până la aproximativ 3 m şi mai mult. 

Temperatura flăcării depinde de: 

- puterea calorifică a pădurii vii şi moarte precum şi a lemnului; 






- umiditatea materialelor combustibile aprinse; 

- cantitatea de răşină pe care o conţin. 

Temperatura flăcării păturii de pe sol este, de regulă, între 300 C - 500 C, 

în timp ce temperatura lemnului mort, a copacilor căzuţi şi a cioturilor, atinge 

700 C - 900C. 

Cauze de incendiu la fondul forestier : 

Din studierea incendiilor produse la fondul forestier rezultă un segment larg de 

cauze de incendiu cuprinzând: 

folosirea iresponsabilă a focului deschis 

aruncarea la întâmplare a resturilor de ţigări aprinse 

jocul copiilor cu focul 

arderea resturilor de exploatare 

arderea vegetaţiei erbacee şi arbuştive rezultate din curăţirea unor suprafeţe de 

teren 

trăsnetul 

autoaprinderea păturii organice de pe sol 

razele solare care trec prin cioburi de sticlă aruncate la întâmplare (efectul de 

luptă) 

incendierea premeditară 

scânteile provenite de la maşinile şi utilajele cu care se lucrează în pădure 

focul deschis ( nesupravegheat, pe timp de vânt, ori lăsat să ardă peste noapte) ; 

Identificarea riscului de incendiu în fondul forestier 

Pentru identificarea riscului de incendiu in fondul forestier este necesar a fi 

utilizate citeva nopţiuni specifice: 

RMA - risc mediu anual 

RMD - risc mediu diurn (zilnic) 

RMA este factorul de baza in calcularea riscului de incendiu şi se traduce prin 

probabilitatea in % ca o suprafaţă de pădure să fie incendiata intr-un an. (Ex.: RMA 

= 1% înseamna ca o suprafaja data - parcela, unitate de producpe sau o padure sa fie 

incendiata la 100 ani sau o unitate din acestea din 100 să ardă o data pe an). 

RMD se traduce prin aceeaşi posibilitate, dar luata intr-o zi data la nivelul 

unei parcele sau subparcele şi depinde de condiţiile meteorologice estimate in 

fiecare zi. Este util la nivelul sectorului de intervenţie a unei unitaţi de lupta in 






vederea declanşării alertei preventive şi punerii mijloacelor de intervenţie 

proportionale cu gradul de periculozitate. 

Elementele componente ale incendiului în pădure sunt: 

(a) combustibilul care consta din vegetaţia forestiera; 

(b) carburantul care este oxigenul din atmosfera şi care susţine focul; 

(c) fluxul de caldura degajat de materialul ce arde la o temperatura suficient 

de ridicata. 

Importanţa acestor elemente este capitală când se întrunesc alte trei 

condiţii propice: 

perioada secetoasa din timpul anului; 

un grad ridicat de combustibilitate; 

un grad ridicat de inflamabilitate al suportului vegetal; 

frecvenţa mare a furtunilor însoţite de descărcări electrice atmosferice; 

afluenţa mare de persoane în anumite perioade ale anului; 

a) Combustibilul este repartizat in pădure pe 4 straturi: 

stratul lemnos înalt (peste 2 m); crângul şi codrul de foioase şi răşinoase; 

stratul lemnos de talie mica ( 2-3 m), subarboretul şi macinişurile; 

stratul ierbaceu ce constituie pătura moartă foarte inflamabilă la sfârşitul 

perioadei de vegetaţie; 

litiera, adesea densă, uscata si continua, adesea subţire şi 

discontinua. Pentru a alimenta un incendiu, combustibilul trebuie să fie sărac 

in apa. Conţinutul in apa a litierei şi a vegetaţiei moarte depinde numai de cele 

doua fenomene fizice din zona: 

schimbul prin capilaritate cu solul; 

echilibrul cu vaporii de apa din atmosfera. 

b) Carburantul : pentru ca flacările să producă un incendiu este necesar ca 

indicele de oxigen (procentul de oxigen ramas in aer) sa fie superior lui 15,75%. 

Pentru ca tăciunii (jarul) să se consume, acest indice trebuie sa depaşeasca 10,50%. 

Vântul activeaza focul accelerând uscarea, (evaporarea apei) combustibilului in 

faţa frontului de foc. 

Efectul vântului este important intr-un incendiu de padure, el putând activa sau 

dezactiva incendiul în viteza lui de propagare, aici influenţand şi relieful. 

În practica, viteza maxima de avansare a frontului de foc în padure este de 1,5 

la 3,0 km/oră. 

c)Fluxul de caldura realizat prin caloriile produse intr-un punct dat prin reactja 

chimica de combustie şi care poate si fie transportat prin trei procese: 

conductibilitate; 





adiaţie; 

convecţie. 


Forme şi metode de control al riscului. 

Nivelul riscului de incendiu se controleaza periodic, prin: 

verificarea respectarii normelor generale de apărare împotriva incendiilor şi a 

regulilor specifice fiecarui loc de munca; 

cercetarea cauzelor de incendiu produse 

asigurarea bunurilor la o societate de asigurare. 

cunoaşterea tuturor zonelor vulnerabile, cu afluenţă mare de persoane şi expuse 

descărcărilor electrice atmosferice, stabilirea unor măsuri concrete de prevenire 

a incendiilor pentru aceste zone; 

executarea de observări şi patrulări , în zilele de sărbătoare , în zilele caniculare 

şi secetă excesivă de durată; 

organizarea unui sistem informaţional, operativ privind culegerea de date din 

zona de competenţă, cât şi transmiterea lor la eşalonul superior ; 

întocmirea hărţii cu organizarea intervenţiei şi a celorlalte documente operative 

privind intervenţia în caz de incendiu ,conform normei departamentale a 

Ministerului Apelor, Pădurilor şi Mediului Înconjurător ; 

instruirea periodică a personalului silvic, a culegătorilor fructelor de pădure, 

muncitorilor de la exploatările forestiere, cetăţenilor privind respectarea 

regulilor specifice de prevenire şi stingere a incendiilor, în conformitate cu 

norma departamentală şi O.M.A.I. nr. 712 / 2005 pe timpul desfăşurării 

activităţilor în pădure ( exploatarea masei lemnoase, împădurire, igienizare şi 

culegerea fructelor de pădure ) ; 

verificarea şi întreţinerea căilor de acces pentru maşinile şi utilajele destinate 

stingerii incendiilor, a surselor de alimentare cu apă ; 

amenajarea unor surse de alimentare cu apă pentru autospecialele de 

intervenţie la incendiu prin construirea de baraje şi rampe în zone accesibile ; 

asigurarea din timp a forţelor şi mijloacelor necesare intervenţiei şi a unui 

sistem operativ de mobilizare ; 

limitarea accesului persoanelor neautorizate în zonele împădurite prin 

montarea de bariere, executarea de şanţuri, etc; 

amenajarea şi marcarea locurilor de popas pentru turişti ,a spaţiilor de parcare a 

autovehiculelor şi a unor vetre pentru foc din zonele frecventate de aceştia ; 

instalarea de panouri de avertizare, interdicţie ori pentru informarea publică pe 

linia apararii impotriva incendiilor a cetăţenilor ; 

asigurarea ocoalelor şi cantoanelor silvice cu mijloace de primă intervenţie la 

incendiu, verificarea şi menţinerea acestora în stare de utilizare; 

c) Incendiile în masă 






Prin incendiu în masă se înţelege acel incendiu de mari proporţii care poate 

genera consecinţe negative majore asupra desfăşurării normale a activităţilor socialeconomice, 

precum şi asupra mediului înconjurător, şi care nu poate fi controlat şi 

lichidat numai prin intervenţia serviciilor de pompieri constituite conform legii 

Parametrii principali şi nivelurile minime de gravitate*) ce caracterizează 

situaţia de urgenţă publică generată de incendii în masă sunt prezentate în anexa 1 la 

Hotărârea Guvernului nr. 1088/2000 pentru aprobarea Regulamentului de apărare 

împotriva incendiilor în masă. 

km2; 

1. Consecinţe produse sau iminente ale incendiilor în masă: 

a) persoane decedate - 20; 

b) persoane traumatizate**) - 200; 

c) persoane periclitate - 1.000; 

d) animale moarte - 50 tone; ameninţate - 250 tone; 

e) locuinţe individuale sau apartamente distruse - 100; ameninţate - 500; 

f) suprafaţa cvartal de locuinţe afectată - mai mare de 5 km2; ameninţata - 50 

g) suprafaţa fond forestier afectată - 100 ha; ameninţată - 1.000 ha sau 

front continuu de propagare a flăcării - 2 km; 

h) suprafaţa culturi afectată - 200 ha; ameninţată - 2.000 ha sau front 

continuu de propagare a flăcării - 4 km. 

2. Riscul aprinderii sau producerii exploziei unor concentrări (sarcini termice 

de incendiu) ridicate de substanţe sau materiale combustibile periculoase 

3. Forte de intervenţie concentrate - 200 persoane, din care cel puţin 100 

specializate. 

_______________ 

*)Când s-a ajuns la unul dintre nivelurile de gravitate precizate sau exista 

pericolul atingerii acestuia se activează comisia de apărare împotriva dezastrelor de la 

autoritatea publica locala pe raza căreia s-a produs incendiul in masa si se pune in 

aplicare planul de apărare specific. Daca posibilităţile acestei comisii pentru 

gestionarea situaţiei create sunt depăşite, se activează comisia judeţeana de apărare 

împotriva dezastrelor. 

Comisia centrala pentru incendii in masa se activează când posibilităţile 

comisiei judeţene de apărare împotriva dezastrelor au fost depăşite ori exista 

premisele sa fie depăşite sau când sunt afectate cel puţin doua judeţe. 

**)Prin persoane traumatizate, in sensul prezentului regulament, se înţelege 

acele persoane care au suferit un traumatism fizic sau psihic. 





Avalanşe de zăpadă 


Avalansele sunt fenomene nedorite, reprezentate de deplasarea prin alunecarea 

sau curgerea pe pantele muntilor a unor mase de zapada, care antreneaza uneori in 

miscare si pietre, stanci, arbusti etc. Ele sunt temute, caci fac uneori victime 

omenesti. In muntii nostri, victimele avalanselor sunt mai ales turistii, schiorii, 

alpinistii. Ele pot produce însă şi dezastre, acoperind drumuri şi blocând accesul în 

unele localităţi. 

A. Factorii care contribuie la declansarea avalanselor. 

Acestia sunt factori naturali, multipli, fiecare dintre ei avand, de la caz la caz, o 

contributie mai mare sau mai mica, cumulandu-se progresiv, pana la declansarea 

avalansei. Dupa cum se va vedea, omul poate da "bobarnacul" final. Acesti 

factori, numiti de unii "conditii" sau "cauze", pot fi incadrati in trei grupe mari: 

1.1 Relieful: Este cel care reprezinta "patul" pe care se asterne patura de zapada. 

Deplasarea zapezii, prin alunecare sau rostogolire, pe acest pat, deci ruperea 

stabilitatii / aderentei la sol, a echilibrului, depinde de zapada, de unele conditii 

meteo, dar bineinteles si de relief. 

1.1.1.Inclinarea pantei: Avalansele se declanseaza pe pante cu inclinatia intre 

(aproximativ) 20 si 55 o . Pe pantele cu inclinatie mai mare, zapada nu se aseaza 

dar, dupa caz, acestea pot fi "maturate" de avalanse venite de mai sus (plecarea 

"caciulii"de pe varf sau ruperea corniselor). Pantele mai mici de 20 o pot fi si ele 

periculoase cand sunt continuarea unor pante mai inclinate, sau la baza unor 

valcele / culoare inclinate. In functie de forta unei avalanse (cantitatea zapezii, 

viteza de deplasare), chiar si zone plate, nu prea apropiate de panta respectiva, 

sau chiar contrapantele ei pot fi periclitate. Asadar pe ele nu se declanseaza 

avalanse, dar pot fi acoperite sau "maturate" de acestea. 

Firul vailor inguste, sub forma de "V", vaile "de abrupt" e mai periclitat de 

avalansele spontane venite de pe versant, decat fundul/firul vailor largi, in forma 

de "U". Relieful este insa doar un aspect al problemei. 

1.1.2 Morfologia suprafetei solului. Pantele lungi, plane, convexe sau concave, 

sunt mai periculoase ca cele in trepte. Placile stancoase si fetele inierbate sunt 

mai favorabile avalanselor. Chiar si o patura de ienupar pitic, afinis, smardar etc. 

poate deveni un pat propice glisarii zapezii. Pantele cu copaci, jnepenisuri, 

tufisuri, blocuri de stanca, denivelari, sunt mai putin periculoase, "retinand" 

zapada. Dar uneori ele sunt acoperite, "netezite" de zapada mai veche, care poate 

deveni ea insasi (vom vedea cand si cum) un pat de avalansa pentru noul strat de 





zapada. 


1.2 Zapada: Este desigur principala conditie pentru declansarea avalanselor. 

1.2.1. Grosimea stratului: Se considera ca, in medie, grosimea de peste 30 de 

cm este periculoasa pentru montaniarzi. Depunerile uniforme (ninsori calme) 

permit o corecta apreciere a straturilor pe o sectiune realizata in acest scop, cum 

vom arata, pe cand ninsorile cu vant produc depuneri neuniforme, extrem de 

periculoase. Acestea din urma produc cele mai multe victime. 

1.2.2 Densitatea: Pe langa grosimea stratului, conteaza mult si densitatea, caci 

variatia ei e foarte mare: 1 metru cub de zapada "pulver" are sub 50 kg, in schimb 1 

metru cub de gheata are peste 900 kg. Prin urmare, un strat de zapada "firn" 

echivaleaza ca si masa cu un strat de "pulver" de peste 10 ori mai gros! 

1.2.3. Structura microscopica (forma cristalelor, procentul de apa in stare lichida si 

gazoasa, variatia lor in cadrul aceleasi paturi de zapada) are rol determinant. Ea 

variaza in functie de conditiile meteo din timpul ninsorii si in plus sufera 

transformari importante in timp. Periculoase sunt ninsorile abundente cu zapada 

uscata ("pulver"), cand stratul nou nu s-a tasat si nu s-a "sudat" de baza. Periculoasa 

e zapada uscata granuloasa, aparuta prin transformarea in timp, in anumite conditii, 

a celei "pulver". Uneori insa, mai ales primavara, ninge direct cu zapada "uscata" 

granuloasa. La ninsorile cu zapada umeda, grea, cazute pe o suprafata inghetata, 

zapada proaspata se solidarizeaza cu aceasta. Cazuta insa pe o suprafata cu solul 

neinghetat, umed, desi ramane compacta, zapada proaspata nu adera, riscand "sa 

plece". Periculoasa e si zapada devenita umeda, grea, prin incalzirea brusca a vremii. 

1.3 Conditiile meteo: Ele influenteaza structura intima a zapezii, a fiecarui strat, 

relatia dintre straturi si adeziunea zapada-sol. 

1.3.1. Temperatura. Frigul sub 0 o C nu permite realizarea unei coeziuni intre fulgii 

de zapada (cristale) si nici cu stratul anterior sau cu solul. Zapada e "uscata", 

"prafoasa" sau "pudroasa",("Pulverschnee" in germana, "neige poudreuse" in 

franceza, "powder snow" in engleza, dar nu "prafuita", cum gresit au tradus-o unii, 

caci nu e murdarita cu praf!). E caracteristica avalanselor "tip pulver" din plina 

iarna. Incalzirea vremii, cand se produce moderat, progresiv, favorizeaza tasarea 

stratului nou de zapada si marirea coeziunii interne a lui (dintre cristale) precum si 

"sudarea" cu stratul mai vechi, reducandu-se riscul de avalansa pe interfetze. Cand 

incalzirea se produce brusc si puternic, cu vant, front cald ("foehn","chinook") sau 

cu ploaie, zapada se inmoaie, devine apoasa, "grea", putand usor aluneca pe 

straturile mai vechi sau pe "pat" (stanca, iarba). Aceasta este si cauza avalanselor 

"de primavara" din zilele insorite, cand montaniarzii cu experienta pot aprecia 

pericolul in functie de insolatia pantei (ora, orientarea fata de soare 






1.3.2 Vantul - asociat ninsorii - produce depuneri inegale, dar deseori continua 

transportul zapezii de la suprafata si dupa oprirea ninsorii. Valcelele, culoarele, vor 

fi umplute cu zapada, iar crestele / muchiile vor ramane de obicei libere sau doar cu 

stratul vechi. In plus, vantul depune zapada si in alte locuri decat adanciturile 

reliefului, sub forma de "placi de vant" (germ. "Windbrett"; fr. "plaque a vent", en: 

"wind slab"). Acumularea de zapada astfel adusa si depozitata in valcele sau sub 

forma de placi de vant este foarte periculoasa (vom reveni), fiind de obicei mai 

instabila decat cea depusa obisnuit, prin ninsoare linistita si de asemenea fiind mai 

greu de recunoscut. 

Vantul actioneaza si prin faptul ca formeaza cornise pe creste care, prin rupere, pot 

declansa avalanse, prin "spargerea" placii de vant de sub cornisa. 

2. Mecanismul de declansare a avalanselor. 

Stratul de zapada adera la sol sau la stratul depus anterior mai mult sau mai 

putin, in functie de factorii descrisi anterior. Consolidarea dintre stratul nou si cel 

vechi se produce lent, in 2-3 zile sau chiar mai multe, reducand progresiv riscul de 

declansare spontana, care este foarte mare imediat dupa ninsoare. Dar riscul nu 

dispare de tot! Aderenta mentine patura de zapada; greutatea (mai exact componenta 

paralela cu panta a greutatii zapezii) tinde sa invinga aderenta la sol sau coeziunea 

dintre straturi.Avalanşa se declanseaza cand se rupe echilibrul fortelor. Aceasta se 

poate produce prin doua mecanisme: 

a. scaderea aderentei (= forta de frecare, intr-o modelare mecanica a cazului) Are 

loc prin metamorfoza destructiva, aparitie de cristale granuloase ("zahar") sau prin 

cresterea temperaturii (topire), care diminueaza forta de atractie/contact intre 

cristale. 

b. cresterea greutatii masei de zapada dincolo de limita in care o poate compensa 

aderenta. Cresterea greutatii poate fi o crestere propru-zisa de greutate a stratului de 

zapada (de regula prin noi depuneri), cand se autodeclanseaza (avalanse spontane). 

Sau prin adaugarea altor forte (cauzate de caderi de cornise, trecerea unor turisti, 

schiori, capre negre, strigate, zgomote, explozii, vant puternic etc.) - cand pornesc 

avalanse provocate. 

Locul/planul de alunecare nu e intotdeauna o interfata dintre straturi, ci uneori poate 

fi chiar in interiorul unui strat devenit fragil. De asemenea, nu intotdeauna fractura 

paturii de zapada se produce la locul de trecere a turistilor, schiorilor. Se poate 






produce si la distanta, dar nu mare, zeci de metri, in zone unde intervine si "patul" 

avalansei (de ex. la racord al pantelor, mai ales in zonele convexe). Greutatea 

suplimentara reprezentata de oameni mareste tensiunile interne, "stresul" din patura 

de zapada data de metamorfoza interna, stratul superficial actionand ca un resort. 

Pe pantele cu inclinatie mare - in jur de 45 grade - autodeclansarea se produce la 

cantitati mai mici de zapada si prin urmare se "descarca" mai des. Pe pantele mai 

line e necesara o cantitate mai mare pentru a rupe echilibrul, dar potentialul 

distructiv este mai mare din cauza energiei potentiale mai mari. 

Avalansa pornita, evolueaza nu numai in functie de inclinarea pantei si masa de 

zapada, ci si de morfologia pantei, de tipul zapezii si de multi alti factori. Evolutia 

depinde si de procesele interne ce se petrec in masa de zapada in alunecare. 

Cristalele de zapada se modifica, devenind in majoritatea tipurilor de avalanse o 

pudra fina, cu forta de frecare redusa intre particule si deci cu o mare "fluiditate", ce 

duce la o mare viteza de curgere a avalansei. Dar detalii despre fiecare tip de 

avalansa afla intr-un capitol viitor. 

De retinut 3 situatii cand pericolul de avalanse e maxim: 

1. Dupa ninsori recente in cantitate mare 

2. Dupa incalzirea brusca a vremii 

3. Dupa ninsori mici, dar cu vant! 

In situatiile 1 si 2 curg avalanse spontane, dar desigur ca e foarte usor de a fi produse 

de imprudenti, caci raportul greutate-aderenta e la limita echilibrului. Aceste doua 

situatii sunt in general cunoscute de catre montaniarzi si evitate, caci sunt mai usor 

de recunoscut. 

Despre prima situatie, se spune ca: "Pericolul avalanselor persista cat timp crengile 

copacilor sunt incarcate" 

In a doua situatie, cand in satele de munte curg stresinile, in munti curg avalansele 

de primavara. 

In situatia a 3-a, se produc foarte rar avalanse spontane, dar se produc cele provocate 

şi care fac cele mai multe victime. 

B: Comportarea celui prins in avalansa 

Daca, in ciuda masurilor preventive, am fost prinsi intr-o avalansa, sansele de 






supravietuire depind semnificativ si de atitudinea noastra. Evenimentele se 

desfasoara foarte rapid, dar cei cu experienta si sange rece pot insa actiona lucid, 

fara a se lasa paralizati de spaima. 

1.1 Atitudinea in momentul declansarii / surprinderii de catre avalansa si a 

curgerii ei 

Se trage de manerul care declanseaza umplerea cu aer a Balonului ABS sau a 

balonului Holder - daca le avem. 

Ne debarasam imediat de rucsac, bete, piolet. 

Se "descalta" rapid schiurile, cu exceptia cazurilor cand speram intr-o iesire rapida 

cu ele spre lateral. Posibila este aceasta fuga, cand avalansa e spontana, vine de sus, 

mai ales daca e umeda, care stim ca e mai lenta. Daca am declansat-o noi, sunt mici 

sansele de a ne mentine la suprafata ei in pozitie verticala pe schiuri si de a iesi "la 

mal". 

In timp ce avalansa curge, se recomanda miscari energice de inot, pentru a ne 

mentine la suprafata zapezii. 

1.2 Atitudinea in si dupa momentul opririi avalansei 

Cand avalansa se opreste, daca suntem sub zapada, ne ghemuim pentru ca din 

aceasta pozitie - numai din aceasta spun specialistii ca e posibil - sa facem o detenta 

brusca pentru a crea cu bratele un spatiu cat mai mare de rezerva de aer in jurul 

capului ca sa respire prin el. 

Antrenarea in avalansa perturba simturile prin factori mecanici (rostogolirea), 

psihologici (stressul) etc., incat unii nu-si dau seama in ce pozitie sunt si unde e 

"susul" si "josul". Ca sa aflam incotro e "suprafata", unii autori recomanda sa.... 

scuipam sau chiar....sa urinam 

Zapada e destul de fonoizolanta. Dar gradul in care "absoarbe sunetele" e diferit si 

merita sa incercam a ne face auziti de salvatori. Pentru aceasta ni se recomanda sa 

strigam scurt si pe ton inalt sau - daca putem - sa utilizam un fluier! 

2 Consecintele antrenarii in / acoperirii de catre avalansa 

A fi tarat/acoperit de o avalansa este de regula un accident foarte grav, doarece in 

acest tip de eveniment procentul de morti este foarte mare. 

2.1 Sanse de supravietuire in avalansa si factorii care o determina 






Din cei antrenati in avalansa, o parte sunt ingropati.(Se considera ingropati/acoperiti, 

cei care au capul sub zapada!) Pentru ei, sansele de supravietuire - daca nu au murit 

prin tarumatisme- depind de mai multi factori: 

- rapiditatea degajarii 

- profunzimea acoperirii 

-calitatea zapezii acoperitoare si punga de aer pastrata 

-alti factori 

2.1.1 Timpul scurs 

O statistica elvetiana (1950-1974) indica 250 de degajati vii din 481, una franceza 

(1971- 1980) ne indica 202 degajati vii din 409 acoperiti de avalansa. Probabilitatea 

de supravietuire descreste rapid cu trecerea timpului. Afirmatia se refera la cei care 

in momentul opririi avalansei nu sunt deja morti prin traumatisme. La fiecare ora, 

sansele se reduc cu 50%. In momentul opririi avalansei, marea majoritate a celor 

acoperiti sunt vii. O statistica franceza arata ca, din cei degajati in primele minute, 

au fost scosi vii 9 din 10. Dupa o jumatate de ora sansele scad la 50%, iar dupa 4 ore 

din cei dezgropati mai traiesc numai 5 - 10 %. 

O statistica franceza arata ca 71% (112 din 156) dintre cei vii, au fost gasiti de 

coechipieri/martori ai avalansei, si abia 13% (20 din 156) prin "ajutor extern". Asta 

arata importanta cautarii imediate dar si rolul spatierii intre coechipieri in zonele 

periculoase si al dotarii fiecaruia cu cele necesare cautarii/degajarii, pentru a 

interveni rapid. 

2.1.2 Profunzimea acoperirii 

Mai mult de jumatate (56% dupa o statistica franceza) din cei ingropati au fost gasiti 

la mai putin de 1 m sub zapada (33% sub 50 cm!) 1/3 din cei ingropati erau la 

adancime mai mare de 1,50 m si doar 18% la mai mult de 2 m. 

Profunzimea influenteaza sansele de supravietuire: Din cei acoperiti de mai putin de 

1 m de zapada, 75 erau inca vii la o ora dupa accident, ceea ce arata importanta 

actiunii rapide de cautare - degajare de catre cei scapati teferi din avalansa sau 

ramasi in afara ei (rolul spatierii!). 

2.1.3 Calitatea zapezii acoperitoare 

Zapada contine mai mult sau mai putin aer (si este mai mult sau mai putin 

permeabila pentru aerul de deasupra) in functie de structura ei (cristale, granule, 

etc.) si de densitate. Zapada pudroasa si cea granuloasa e mai bogata in aer si mai 

permeabila decat cea umeda, grea, care se si "betoneaza" rapid dupa oprire, astfel ca 

cea "usoara" duce mult mai lent la asfixie. 






2.1.4 Punga de aer pastrata de cel in cauza in momentul opririi avalansei permite 

desigur "impingerea" mai departe in timp a momentului asfixiei lente posibile (chiar 

daca zapada e putin permeabila pentru aer) si, in plus, ii cresc sansele de a se degaja 

singur sau de a fi gasit viu. 

2.1.5 Alti factori: imbracamintea, incaltamintea (daca sunt uscate, riscul de a muri 

prin hipotermie e mai mic), starea de sanatate, antrenamentul fizic si psihic, starea 

de constienta sau inconstienta in momentul opririi avalansei, rapiditatea 

transportului la spital (nu toti cei dezgropati vii sunt salvati!) etc. 

2.2 Cauzele decesului in avalansa 

Este adevarat ca "lipsa de aer" este cauza cea mai frecventa, dar nu este singura, cum 

cred multi din cei neavizati. 

2.2.1 Traumatismele Se produc prin mai multe mecanisme. 

- Traumatisme mecanice. Avalansa poate lovi victima de stanci, de copaci etc. De 

asemenea, in avalansele cu placi de zapada inghetata, acestea pot produce 

traumatisme mortale. 

- Barotraume. Si in lipsa lovirii cu / de corpuri dure, pot aparea traume grave, prin 

presiune. In functie de configuratia terenului, unele avalanse se desfac si se opresc 

sub forma de evantai, dar in cele care sunt "stranse" intre doi versanti apropiati, ca 

intr-un gat de palnie, apare o presiune imensa, ce poate fi mortala. Avalansele 

"umede" pot provoca traume grave fara a fi "stranse" de configuratia terenului, prin 

greutatea mare a maselor de zapada, ce au astfel o mare forta de izbire/presiune 

chiar si la viteza mica. Chiar oprite pe loc, avalansele cu zapada uda, grea, pot 

"zdrobi" victimele ingropate, prin greutatea zapezii ce le acopera (aproape 1 tona / 

metru cub la zapada umeda tasata!). 

Si avalansele cu zapada uscata pudroasa ("cu nor") pot produce barotraume, prin 

"efectul de suflu", putand provoca leziuni dinspre exterior, dar si dinspre interiorul 

organismului ("explozia plamanilor"). 

2.2.2 Asfixia imediata - se poate produce prin mai multe mecanisme. 

- Poate aparea obstructia cailor respiratorii superioare cu zapada sau continut gastric 

(multi din cei luati de avalansa vomeaza). 

- Avalansele "grele" pot si ele produce asfixie imediata prin compresia toracelui si / 

sau abdomenului, impiedicand miscarile respiratorii si amorsand alte reactii nedorite 

in organism. 






-Asfixie imediata pot produce si avalansele pudroase cu nor. "Aerosolii" 

(microparticule de zapada) inspirati pot produce fie o blocare a miscarilor 

respiratorii (oprirea respiratiei) prin bronhospasm reflex, fie un fel de inec la nivelul 

alveolelor pulmonare. 

2.2.3. Asfixia lenta - este cea mai frecventa cauza de deces in avalanse, prin 

insuficienta oxigenului din aerul inspirat, care nu se reimprospateaza suficient si 

deci se viciaza treptat, in functie de rata de consum si mai ales si de factorii anterior 

amintiti (distanta fata de suprafata, "punga de aer" creata la oprire, continutul de aer 

al zapezii, permeabilitatea stratului de zapada acoperitor etc.). 

2.2.4 Hipotermia. Moartea celui ingropat de avalansa se produce rar prin acest 

mecanism. Apare la cei ce nu sunt grav afectati de celelalte mecanisme (asfixie, 

traumatisme) dar nu sunt degajati rapid, mai ales daca au imbracamintea de pe piele 

umeda. Zapada izoleaza de frig iar cei in cauza sunt de obicei bine echipati. Asa ca 

putini ajung sa moara in acest fel (in apa rece, hipotermia se produce mult mai 

rapid!) 

Hipotermia in avalansa se produce lent. Se reduc functiile vitale, nevoile 

organismului in oxigen si energie similar cu... hibernarea. Aceasta este explicatia 

oferita de multi medici si pentru rezistenta incredibil de lunga a multor victime la 

lipsa de aer/oxigen din zapada avalansei. 

Dar e nevoie de atentie dupa degajarea acestor victime din zapada protectoare de 

frig: in functie de temperatura atmosferica si de vant, viteza de scadere a 

temperaturii corporale ajunde la 6-9 grade/ora si era/ poate fi cauza unor decese post 

salvare din avalansa, alaturi de alte cauze: sindromul de strivire (rinichi blocati). 

2.2.5 Socul psihic. Constientizarea perspectivei iminente a mortii in momentul 

antrenarii de catre o avalansa poate produce o reactie psihica atat de puternica incat 

se ajunge la deces. Este insa o cauza foarte rara de moarte in avalansa (2%). 

C. Măsuri de prevenire a avalanşelor 

Si in domeniul avalanselor, ca si in medicina, e mult mai eficient a preveni 

decat a trata 

În muntii nostri, nu avalansele iau cel mai mare tribut de vieti omenesti, altele sunt 

cauze mai frecvente. 

Măsuri de prevenire: 

- Stabilirea cat mai exacta a zonelor periculoase; 






- Interzicerea constructiilor si activitatilor in zonele expuse; 

- educative, de constientizare riscurilor avalanşelor; 

Masuri speciale de protectie a unor cai de comunicatie si a constructiilor in zone cu 

grad inalt de risc, si anume: 

Masuri temporare de protectie: 

- reglementari (interdictii de acces si circulatie, evacuare cand exista risc 

iminent). 

- declansari artificiale a avalanselor, cu metode specializate, de obicei cu 

mijloace explozive (tir de artilerie militara sau cu lansatoare speciale, lansare 

de explozibil din elicopter, din teleferice speciale sau cu saniute speciale etc.) 

Masuri permanente de protectie: 

Aparare pasiva prin: lucrari genistice de deviere, franare sau oprire a 

avalanselor. 

- Deviere: - copertine - care deviaza avalansele pe deasupra soselelor sau 

liniilor ferate 

- etrave (ziduri) de deviere intr-o parte sau bilateral 

- Franare - colti din beton armat (borne) de 5-6 m., pentru a disipa, pentru a 

"ucide" avalansa. 

- Oprire - ziduri, unul sau in serie - perpendiculare pe directia avalansei. Uneori 

sunt colmatate de zapada ninsa in cantitati mari si avalansele pot trece peste 

ele. 

Apararea activa: - consta in masuri de fixare a zapezii in zona "de plecare", 

prin modificarea terenului: drenaje, mici ziduri, parapete, imbinate cu 

impadurire eficienta si…ecologica. francezi, in 1983 ele costau 1,7 milioane de 

franci la hectar. 

Protectia individuala – echipament adecvat 

Acţiunile preventive şi de intervenţie sunt asigurate de către Serviciul 

Salvamont din cadrul Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud. 






Cutremurele de pământ 

Caracteristica generalã a cutremurelor din România, este aceea cã, în general, 

sunt cutremure de adâncime medie, cel mai adesea cu epicentrul în zona de curburã a 

Carpaţilor, la confluenţa plãcii geologice est-europene şi respectiv a stratului subgeologic 

Moerian şi Inter-Alpin. 

Profunzimea medie a epicentrelor se situeazã la 100-150 km adîncime, cu 

magnitudinea de pânã la M = 7pe scara Richter, intensitãţi de pânã la VII - VIII pe 

scara M.S.K. (Medvedev - Spoheuer - Karnik). 

Datele statistice aratã cã periodicitatea cutremurelor de mare amploare în 

Vrancea, este de circa 100 de ani, cu circa 3 perioade de activitate seismicã intensã. 

ANEXA NR.6 prezintă harta cu riscurile seismice în România. 

Judeţul Bistriţa-Năsăud este situat într-o zonă muntoasă şi depresionară care 

nu este supusă fenomenului seismic. De aceea analizăm cutremurul ca un dezastru 

cu caracter general şi nu specific judeţului nostru. Judeţul nostru este situat în zona de 

intensitate de gradul VI- pe scara MERCALII. 

Grad 

Richter Mercalli 

CARACTERISTICI ALE SCÃRILOR DE INTENSITATE 

Efecte aproximative la suprafaţa terenului 

Raza de 

propagare 

Energie 

eliberatã 

(ergi) 

1 2 3 4 5 

I 

Cutremure imperceptibile, 

numai de seismografe 

înregistrate 

2-3 

10 13 - 

10 14 

II 

Cutremure foarte slabe, simţite de oameni 

foarte sensibili, în stare de repaus sau 

locuind la etajele superioare ale clãdirilor. 

3 - 3,5 III 

Cutremure slabe percepute de oameni 

aflaţi în repaus în interiorul clãdirilor 

Cutremure moderate, simţite de 

3,5 -4 IV 

majoritatea persoanelor, chiar în mers sau 

la serviciu. Vibraţiile seamãnã cu cele 

produse de trecerea unu vehicul greu. 

Uşile şi geamurile vibreazã, obiectele 

30 km 

suspendate se clatinã uşor, mobila 

trosneşte. Pot apare fisuri mici la tencuialã. 

9,5x10 15 

4x10 17 






1 2 3 4 5 

4-4,5 V 

4,5-5 VI 

5-5,9 VII 

6-6,9 VIII 

7-7,5 IX 

Cutremure destul de puternice, simţite de 

toate persoanele din locuinţã şi majoritatea 

din exterior. Obiectele suspendate 

oscileazã, cele mici nefixate se rãstoarnã, 

uşile şi ferestrele deschise se închid şi se 

deschid, geamurile vibreazã şi se pot 

sparge. Se produc mici crãpãturi în 

tencuialã. 

Cutremure puternice. Oamenii se trezesc 

din somn. Obiectele se rãstoarnã iar cele 

grele se deplaseazã. Se produce panicã, 

unii oameni pãrãsesc locuinţa. Degradãri 

moderate în elementele nestructurale ale 

construcţiilor 

Cutremure foarte puternice. Cad obiecte, 

clopotele bisericilor sunã. Panicã, 

majoritatea oamenilor pãrãsesc locuinţa. 

La clãdirile slab executate se produc avarii 

sau distrugeri. Coşurile de fum se dislocã 

sau se prãbuşesc. La clãdirile proiectate 

antiseismic, avarii moderate. 

Cutremure extrem de puternice, 

distrugãtoare. Mobilierul se deplaseazã sau 

se rãstoarnã.Arborii se pot rupe. Toate 

construcţiile sunt avariate. Avarii majore şi 

distrugeri la clãdirile obişnuite, fãrã 

asigurare antiseismicã sau defectuos 

executate. Structurile antiseismice suferã 

avarii moderate. Zidurile de umpluturã se 

dãrâmã. Coşurile fabricilor suferã avarii 

sau se pot prãbuşi. Monumentele se 

rãsucesc sau chiar se prãbuşesc. Apele se 

tulburã. Se instaleazã panica. 

Cutremure dezastruoase. Clãdirile cu 

asigurare antiseismicã moderatã - în mare 

numãr - se dãrâmã parţial sau se 

prãbuşesc. Avarii însemnate la structurile 

de rezistenţã proiectate antiseismic, se 

distruge zidãria de umpluturã. 

Ornamentele şi acoperişurile se deplaseazã 

şi cad. Apar falii şi se produc alunecãri de 

teren. Se pot produce accidente 

tehnologice. 

45 km 

80 km 

150 km 

270 km 

350 km 

6x10 17 - 

8,8x10 18 

9,5x10 18 

4x10 20 

6x10 20 

8,8x10 21 

9,5x1022 

4x1023 






1 2 3 

Cutremur pustiitor. Cea mai mare parte a 

4 5 

clãdirilor proiectate antiseismic se 

7,5-7,9 X 

prãbuşesc parţial sau în totalitate ori suferã 

avarii importante. Zidãria de umpluturã este 

azvârlitã şi se produc avarii la capetele 

stâlpilor. Stâlpii metalici se înconvoaie. 

Şinele de cale feratã se deformeazã. 

Degradãri importante la baraje. Apar falii şi 

alunecãri de teren, se surpã malurile şi 

falezele. 

480 km 

Se distrug majoritatea construcţiilor 

8 XI 

proiectate antiseismic (clãdiri, construcţii 

speciale, construcţii industriale, drumuri 570 km 

etc.). 

Cutremur catastrofal. 

6x10 23 

8,8x10 24 

8,1-8,9 XII 

Catastrofã seismicã totalã. Modificare 

radicalã a structurii scoarţei terestre. 

700km 

NOTÃ: Distanţa maximã de propagare se asociazã numai pentru cutremurele 

cu focarul în zona Vrancea şi reprezintã distanţa pânã la care apar pagube materiale 

sau victime umane pe direcţia de propagare a seismului. 






Alunecările de teren 

Reprezintă o deplasare a rocilor care formează versanţii unor munţi sau dealuri, 

pantele unor lucrări de hidroamelioraţii sau a altor lucrări de îmbunătăţiri funciare. 

În evaluarea riscului alunecărilor de teren se urmăresc următoarele: 

caracteristici generale: prezintă mai multe forme de manifestare sau pot 

apare ca efecte secundare ale altor tipuri de dezastre (cutremur, fenomene 

meteorologice periculoase, erupţii vulcanice, etc.), fiind considerat cel mai 

răspândit fenomen geologic. 

predictibilitate: după frecvenţa de apariţie, extinderea fenomenului şi 

consecinţele generate de acesta, pot fi estimate zonele de risc, prin studiul 

zonei geografice. 

factori de vulnerabilitate: clădiri construite pe versanţii dealurilor şi 

munţilor, drumuri şi linii de comunicaţii în zone muntoase, clădiri cu 

fundaţii slabe, conducte aeriene sau îngropate. 

efecte: distrugeri materiale, blocarea drumurilor, distrugerea liniilor de 

comunicaţie sau a cursurilor de apă, reducerea producţiei agricole sau 

forestiere; pierderi umane. 

măsuri de reducere a riscului: realizarea hărţilor cu zone de risc, realizarea 

unei legislaţii în domeniu, asigurarea bunurilor şi persoanelor. 

măsuri de pregătire specifice: educarea comunităţii posibil a fi efectuată, 

realizarea unui sistem de monitorizare, înştiinţare şi evacuare. 

măsuri post-dezastru: căutare-salvare, asistenţă medicală, adăpostirea de 

urgenţă a persoanelor sinistrat. 

instrumente de evaluare a impactului: echipe de experţi. 

În judeţul Bistriţa-Năsăud alunecările de teren se manifestă pe arii restrânse. Zonele 

unde se manifestă alunecări de teren care pun în pericol locuinţe şi anexe 

gospodăreşti sunt: 

- Localitatea Parva – zona „La case”, alunecare de teren inactivă în prezent dar 

care pune în pericol un număr de 12 gospodării, o grădiniţă şi accesul în localitatea 

Parva pe drumul judeţean; 

- Localitatea Feldru, zona „Dealul Cip”, alunecare de teren care a afectat un 

număr de 10 gospodării. 

A mai fost afectată de alunecări de teren infrastructura rutieră pe porţiuni mici, în 

special drumuri judeţene şi comunale. 





Nr. 

crt. 

Localitatea Data 

producerii sau 

a reactivării 

alunecării 



Efectele alunecărilor de teren produse în unele localităţi 

în perioada ianuarie – aprilie 2006 

Infrastructură şi obiective economice şi 

sociale afectate 

Drumuri 

Poduri şi 

podeţe 

Reţele 

alim. apă 

Reţele 

gaze nat. 

Reţele 

electrice 

Obiective 

socio-ec. 

Număr 

total 

locuinţe 

afectate 

Număr 

total 

persoane 

evacuate 

Valoarea 

totală a 

pagubelor 

produse 

Infrastructură 





Din care: 

Km. buc. m. m. m. buc. buc. nr. lei (RON) lei (RON) lei (RON) lei (RON) 

1 Feldru 31.03.2006 - - - - - - 9 - 127000 - 127000 - 

2 Chiochis 27.03.2006 3,65 - - - - - - - 7150000 7150000 - - 

3 Parva Febr.- 

Mart.2006 

0,2 - - - - - - - 130000 130000 - - 

4 Ilva Mica 30.03.2006 0,35 1 - - - - - - 300000 300000 - - 

5 Branistea 02.04.2006 0,40 - - - - - - - 230000 230000 - - 

6 Teaca 26.03.2006 0,06 - - - - - - - 250000 250000 - - 

Locuinţe 

Obiective 

socio-ec.

Nr. crt. 

1 

2 

3 

4 

5 

6 


Alunecări 


Alunecări 


Inundaţii/ 

Alunecări 


Inundaţii/ 

Alunecări 


Inundaţii/ 

Alunecări 


Inundaţii 

Alunecări 


Perioada 

Localităţi 

afectate 

29.01.2009 Ilva Mică 


Persoane 

afectate 


SINTEZA ALUNECĂRILOR DE TEREN PRODUSE ÎN ANUL 2009 

răniţi 

evacuaţi 


Gospodării 

case 

anexe 

fântâni 



DN DJ DC Străzi 

km km km km 

17.03.2009 Sîngeorz-Băi 0,5 

09-13.04. 

2009 

11-12.06. 

2009 

23-27. 

06.2009 

06.08.2009 

Şieuţ 2 1 2 

Spermezeu 

Ciceu 

Mihăeşti 

Poiana Ilvei 

Leşu 

Maieru 






0,23 

1 0,7 1 



1 3,5 2,5 9 6 

1 3 12 






Posturi trafo 



căi ferate 


Observaţii

Nr. crt. 


1 Alunacare 

teren / 

inundaţii 

2 Alunecare 

teren 

3 Alunecare 

teren 

4 Alunecări de 

teren 

Perioada 


SINTEZA ALUNECĂRILOR DE TEREN PRODUSE ÎN ANUL 2010 


Persoane 

afectate 


răniţi 

evacuaţi 


case 

Gospodării 

anexe 

fântâni 



DN 

DJ 





DC 

Străzi 

km km km km 

04.01.2010 Feldru 3 

07.01.2010 Ilva Mică 1 1 

26.01.2010 Nuşeni 2 1 

10.04.2010 Nuşeni 1 








Posturi trafo 



căi ferate 


Observaţii


ANALIZA RISCURILOR TEHNOLOGICE 

Conform H.G.804/2007, sunt stabilite măsurile pentru controlul activităţilor care prezintă 

pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase, în scopul 

prevenirii acestor categorii de accidente şi al limitării consecinţelor lor asupra securităţii şi 

sănătăţii populaţiei, precum şi asupra calităţii mediului. 

În baza clasificării, la nivelul Judeţului Bistriţa – Năsăud, operatorii economici care 

pot provoca accidente tehnologice sunt prevăzuţi în Tabelul de mai jos: 

judet 

BN 

A. Industriale 

Obiectivele SEVESO II din judeţul Bistriţa-Năsăud 

statut 

sevoso 

(RM / 

rm) 

Rm 

- la limita 

inferioară 

cod 

amplas 

am. 

RO- 

001_BN 

denumire 

amplasam. 

SC 

PLASTSISTEM 

SA 

substante 

nominalizate 


substanta 

cantitate 

prezenta 

(kg) 

localitate 

Crainimăt 

DN 15A 

Km.54+500 

categoria de 

substanta 

Periculoase 

pentru 

mediu 

strada 

adresa amplasament 

nr. 


substanta 

cod postal 

latitudine 

(grd/min/sec) 

longit. 

(grd/min/sec 

) 

47/03/35 24/25/10 

substante nenominalizate 

fraze de risc 

domeniu de 

activit. 

Fabricarea de 

panouri 

termoizolante 

cantitate prezenta 

(kg) 

Pentan R12, R65, R66, R67, R51/ R53 21,91 

Izocianat R20, R42/ R43, R36/ R37/R38 74,4 

Poliol R10, R20/ R21/R22, R50/ R53 65,4 

Catalizator R34, R41, R10, R20/ R21/R22 8,49 

Diluant R11, R38, R66, R67, R41 5,5 

Grund R11, R38, R67, R51/ R53 5,5 






.B. De transport şi depozitare produse periculoase: 

Produsele periculoase sau substanţele periculoase ( S.P.) sunt acele produse chimice 

care, pe timpul transportului, cu mijloace auto sau pe calea ferată, datorită unor accidente 

de circulaţie, avarii la mijlocul de transport sau ambalaj, reacţii chimice neprevăzute, 

nerespectări ale normelor tehnice de ambalare şi transport sau altor factori neprevăzuţi, 

pot conduce la apariţia unor explozii, incendii, emisii de gaze, vapori toxici sau răspândiri 

de S.P. pe sol şi în mediul înconjurător. 

Având ca documentaţie de lucru “GHIDUL MĂSURILOR DE URGENŢĂ“ pe 

timpul transportului mărfurilor periculoase, în eventualitatea producerii unui accident / 

incident conducătorul vehiculului, pentru limitarea consecinţelor pericolului prezentat de 

acesta, va proceda la evaluarea situaţiei şi va anunţa imediat organele în drept, pentru a se 

lua măsuri operative de intervenţie. De asemenea, acesta trebuie să identifice: 

- denumirea substanţei sau obiectului periculos, clasa, numărul ONU; 

- descrierea proprităţilor fizice ( cu indicarea culorii, a mirosului, legate de 

aspectul pierderii sau scurgerii ); 

- natura pericolului prezentat de substanţa periculoasă sau obiectul periculos, 

efectele acestuia, inclusiv cele asupra mediului; 

- echipamentul de protecţie; 

- măsuri de securitate pe care trebuie să le aplice; 

- în caz de pierderi de produse sau deversări uşoare, se menţionează dacă 

substanţele transportate reacţionează periculos cu apa; 

- măsuri de prim ajutor. 

Bazându-ne pe datele de identificare a operatorilor economici clasificaţi de la Pct. A 

şi a avizelor solicitate de beneficiari, privind transportul de deşeuri periculoase la nivelul 

judeţului au fost identificaţi următorii agenţi economici surse de risc CHIMIC deţinători 

de substanţe periculoase: 

SC CRISTIRO SA BISTRIŢA 

SC TERAPLAST GP SA BISTRIŢA 

SC ROMBAT SA BISTRIŢA, Str. Drumul Cetăţii, Nr. 6 poducător de 

acumulatori şi generator de acumulatori deşeu valorificaţi la SC REBAT SA 

COPŞA MICĂ Str. Sibiului, Nr. 25, Jud. SIBIU 

Nr. 

crt. 

Localitatea Data 

1 Dumitra 11.03. 

2008 

2 Herina 05.06. 

2008 

Evenimente pe linie de dezastre tehnologice 

Tipul de 

accident 

Accident 

rutier 


rutier 


industrie* 


activitate 

Transport 

de mărfuri 

periculoase 

Transport 

de mărfuri 

periculoase 

Substanţă(e) 

implicată (e) 

Decedaţ 

i 

Victime 

Răniţi/int 

oxicaţi 

Evacuaţi 

motorină 0 0 0 

motorimă 0 0 0 





C. Transporturi 


1. Situaţia accidentelor rutiere cu victime din anul 2010 şi dinamica producerii 

acestora: 

ACCIDENTE GRAVE ACCIDENTE UŞOARE TOTAL 

TOTAL MORŢI R.GRAV R.UŞOR TOTAL LEZIUNI 

2009 129 38 112 40 188 241 317 

2010 123 35 98 50 237 278 360 

DIFERENŢA -6 -3 -14 +10 +49 +37 +17 

2. Cauzele producerii accidentelor cu victime: 

CAUZA GRAVE MORŢI RĂNIŢI 

GRAV 

UŞOARE TOTAL 

Traversare neregulamentară pietoni 20 7 13 26 46 

Neacordare prioritate pietoni 15 3 12 22 37 

Viteza neadaptată la cond. de drum sau excesivă 17 3 15 43 60 

Vina motociclişti şi mopedişti 9 3 6 20 29 

Neacordare prioritate vehicule 10 1 11 23 33 

Rulare contrasens 4 - 4 9 13 

Adormire la volan 5 4 3 3 8 

Conducere sub influenţa alcoolului 5 0 5 11 16 

Nepăstrarea distanţei între vehicule 5 3 4 21 26 

Depăşire neregulamentară 9 4 8 13 22 

Conducere imprudentă 5 1 4 9 14 

Conducere fără permis 3 - 3 4 7 

Experienţă redusă în conducere 2 - 2 1 3 

Imprudenţă copii 7-14 ani 2 - 2 8 10 

Nesupraveghere copii 2 – 6 ani 2 1 1 4 6 

Abateri biciclişti 3 2 1 9 12 

Abateri căruţaşi 3 2 1 4 7 

Alte cauze 4 1 3 7 11 

TOTAL 123 35 98 237 360 






3. Repartiţia accidentelor cu victime după categoriile de drum: 

DRUM GRAVE MOR’I RĂNIŢI G. UŞOARE TOTAL 

DN 17 (E58) 44 16 31 53 97 

DN 17 C 8 2 7 14 22 

DN 17 D 14 5 11 19 33 

DN 15 A 4 5 2 9 13 

DN 16 3 1 2 5 8 

TOTAL DN 73 29 53 96 169 

DJ 10 10 3 7 41 51 

DC 5 - 5 19 24 

STR. 35 3 33 81 116 

TOTAL 123 35 98 237 360 

4. După zilele săptămânii producerii şi intervalul orar: 

GRAVE M RG ORE GRAVE M RG 

Luni 18 4 14 02-06 14 1 13 

Marţi 11 1 9 06-10 17 5 12 

Miercuri 17 4 15 10-14 18 3 16 

Joi 18 5 14 14-18 31 4 28 

Vineri 21 8 15 18-22 35 18 24 

Sâmbătă 20 7 15 22-02 8 4 5 

Duminică 18 6 16 

5. După mediul de producere şi localităţi: 

ACCIDENTE GRAVE 

ACCIDENTE 

UŞOARE 

TOTAL 

TOTAL MORŢI R.G. R.U. TOTAL LEZIUNI 

123 35 98 50 237 278 360 

URBAN 51 10 43 14 90 104 141 

RURAL 72 25 55 36 147 174 219 

BISTRIŢA 37 6 33 10 64 74 98 

BECLEAN 8 2 6 4 12 14 20 

NĂSĂUD 2 - 2 - 3 4 5 

SÎNG.BĂI 4 2 2 0 11 12 15 






ACCIDENTE MEDIUL RURAL: 

grave morţi r.g. r.u. uşoare r.u. total 

BISTRIŢA-BÂRGĂULUI 1 1 1 

BRANISTEA 2 - 2 - 2 2 4 

BUDACU DE JOS 1 - 1 2 5 8 6 

BUDESTI - - - - - - - 

CAIANU MIC - - - - - - - 

CETATE 1 1 - - 1 1 2 

CHIOCHIS 1 - 1 - 1 1 2 

COSBUC 2 1 1 - 1 2 3 

CICEU MIHAIESTI 1 - 1 - 3 5 4 

CHIUZA - - - - 1 1 1 

CICEU GIURGESTI - - - - 2 2 2 

DUMITRA 9 11 1 

DUMITRIŢA 1 1 3 3 4 

FELDRU 4 6 4 1 1 5 

GALAŢII BISTRIŢEI 5 6 5 

JOSENII BÂRGĂULUI 3 3 1 5 5 8 

ILVA MARE 3 3 3 

ILVA MICĂ 5 6 5 

LECHINTA 2 1 1 4 4 6 

LUNCA ILVEI 2 2 2 

LIVEZILE5 2 3 3 3 8 

LESU 

MATEI 

MAIERU 2 1 1 7 7 9 

MĂRIŞELU 3 3 3 

MONOR 

MĂGURA ILVEI 1 1 2 2 3 

MICESTII DE CAMPIE 

NIMIGEA 4 5 4 

NUSENI 

NEGRILESTI 

PARVA 3 3 3 

PRUNDU BARGAULUI 2 2 5 5 7 

POIANA ILVEI 

PETRU RARES 2 1 1 7 9 11 

REBRA 

REBRISOARA 4 1 3 4 3 3 7 

RODNA 2 1 1 1 1 1 3 






ROMULI 1 1 1 

RUNCU SALVEI 1 1 1 

SALVA 1 1 1 1 2 

ŞINTEREAG 6 6 4 10 14 16 

ŞIEU MĂGHERUŞ 5 1 4 3 8 14 13 

SPERMEZEU 2 2 2 

ŞIEU ODORHEI 2 2 2 

ŞIEU 

ŞIEUŢ 

ŞANT 1 1 3 3 4 

SILIVASU DE CAMPIE 3 1 3 3 1 1 4 

SANMIHAIU DE CAMPIE 3 3 3 

TEACA 3 5 1 2 8 12 11 

TIHA BÂRGĂULUI 8 3 6 3 11 15 19 

TELCIU 2 2 1 2 2 4 

TÂRLIŞUA 1 1 1 

URIU 2 2 2 2 4 

URMENIS 1 1 1 1 2 

ZAGRA 1 1 





Muniţie neexplodată 


În conformitate cu prevederile Legii 481/2004 privind protecţia civilă în 

România, asanarea terenului şi neutralizarea muniţiei rămase neexplodate din timpul 

conflictelor armate se execută de către subunitatea specializată şi specialişti 

pirotehnicieni din Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „BISTRIŢA” al judeţului 

Bistriţa-Năsăud potrivit instrucţiunilor privind managementul activităţilor de 

intervenţie pentru asanarea terenurilor de muniţiile rămase neexplodate (OMAI 

707/20.06.2005). 

Muniţiile descoperite neexplodate constituie un pericol deosebit pentru oameni, 

în condiţiile contactului cu acestea. Pentru prevenirea accidentelor în rândurile 

populaţiei, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „BISTRIŢA” al judeţului Bistriţa- 

Năsăud ia următoarele măsuri : 

a) organizează expuneri în şcoli, instituţii publice şi la agenţii economici 

pentru informarea asupra pericolului pe care îl prezintă descoperirea muniţiilor 

rămase neexplodate. Cu acest prilej, se prezintă modul de comportare faţă de aceste 

muniţii, precizându-se în special ceea ce este interzis, respectiv : 

1. atingerea muniţiilor cu mâna sau cu alte obiecte ; 

2. ridicarea, transportul şi introducerea muniţiilor în diferite încăperi sau 

locuinţe; 

3. comercializarea acestora prin agenţii de colectare a deşeurilor feroase şi 

neferoase ; 

4. lovirea sau mişcarea muniţiilor găsite în pământ sau la suprafaţă ; 

5. introducerea muniţiilor în foc; 

6. topirea elementelor metalice de muniţii; 

7. tăierea muniţiilor cu fierăstrăul, scule electrice sau prin sudură; 

8. folosirea muniţiilor pentru improvizarea diferitelor unelte ; 

9. utilizarea pulberilor şi explozivilor provenite din muniţii în scopuri 

artizanale; 

10.demontarea de la muniţii a focoaselor sau a altor elemente componente ; 

11.folosirea pentru joacă, de către copii, a unor muniţii, cum sunt: grenadele, 

proiectilele şi focoasele sau alte elemente ale acestora ; 

b) Explicarea auditoriului şi în special copiilor, ce înseamnă sensibilitatea mare 

la iniţiere a muniţiilor prin contact direct cu acestea, modul de iniţiere, în ce constă 

efectele exploziilor muniţiilor şi consecinţele asupra sănătăţii oamenilor, în scopul 

înţelegerii de a nu se atinge acestea de către persoane neautorizate. 

c) Explicaţii despre responsabilitatea cetăţenească pe care o au, de a anunţa 

imediat autorităţile locale despre descoperirea unor muniţii neexplodate pentru 

prevenirea accidentelor grave ale căror victime pot fi oamenii, animalele sau alte 

bunuri şi să furnizeze orice informaţie privind localizarea acestora. De asemenea, să 






informeze dacă au cunoştinţă de deţinerea de către alte persoane a unor muniţii 

neexplodate. 

d) informarea despre măsurile care se iau pentru prevenirea accidentelor sau 

expunerea la riscuri în zonele în care există sau se presupune existenţa unor muniţii 

rămase neexplodate, avertizând asupra a ceea ce este interzis : 

1. accesul persoanelor şi animalelor ; 

2. executarea de săpături manuale sau cu mijloace mecanice ; 

3. aprinderea focului deschis ; 

4. executarea unor lucrări de îmbunătăţiri funciare ; 

5. circulaţia vehiculelor. 

e) informarea, în mod deosebit pe lucrătorii din agricultură (mecanizatori, 

personalul tehnic-administrativ), despre pericolul pe care îl prezintă continuarea 

lucrărilor în locurile unde există muniţii şi materii explozive neexplodate sau alte 

obiecte suspecte. 

Pentru informarea cetăţenilor despre regulile de siguranţă şi modul de 

comportare faţă de muniţiile rămase neexplodate, se utilizează toate mijloacele mass 

media la dispoziţie precum şi de acordare a asistenţei de specialitate de către 

specialişti. 

Obligaţiile cetăţenilor pentru prevenirea accidentelor în cazul descoperirii de 

muniţii neexplodate : 

a) să anunţe de urgenţă organele de poliţie, autorităţile administraţiei publice 

locale sau inspectoratul pentru situaţii de urgenţă despre descoperirea de 

muniţii neexplodate ; 

b) să nu mişte de pe loc muniţiile descoperite neexplodate ; 

c) să respecte regulile şi măsurile stabilite pentru zonele cu risc la descoperirea de 

muniţii neexplodate ; 

d) să nu desfacă sau să predea la agenţii economici specializaţi muniţii 

neexplodate pentru valorificarea ca deşeuri metalice ; 

e) să nu folosească muniţiile descoperite pentru improvizarea diferitelor scule sau 

ornamente; 

f) să nu lovească, să taie sau să demonteze muniţiile neexplodate ; 

g) să nu aprindă focul deschis în apropierea muniţiilor descoperite neexplodate. 

Muniţiile se distrug în poligonul „Dorolea” 

În anul 2005 au fost executate 19 misiuni de asanare pirotehnică în urma cărora au 

fost identificate, cercetate, ridicate, transportate şi depozitate 1669 elemente de 

muniţie rămase neexplodate din timpul celor două conflagraţii militare in locaţiile 

din judeţ menţionate pe hartă: 

- 647 cartuşe de infanterie cal 7,62 mm, an fabricaţie1912 şi 1915; 

- 1 lovitură de aruncător cal 160 mm; 

- 4 lovitură de aruncător cal 82 mm; 






- 8 grenade defensive; 

- 1 lovitură AG; 

- 1000 capse M2 fabricaţie germană 1918: 

- 1 proiectil exploziv cal 122 mm; 

- 1 proiectil exploziv cal 20 mm. 

- 2 proiectile explozive cal 57 mm; 

- 1 proiectil exploziv cal 82 mm. 

- 2 proiectile perforante cal. 79 mm 

- 1 lovitură de aruncător cal. 120 mm 

În anul 2006 au fost executate 17 misiuni de asanare pirotehnică în urma cărora 

au fost identificate, cercetate, ridicate, transportate şi depozitate elemente de 

muniţie rămase neexplodate din timpul celor două conflagraţii militare in locaţiile 

din judeţ menţionate pe hartă: 

- 305 cartuşe infanterie; 

- 2 proiectil exploziv cal 122 mm 

- 1 proiectil perforant cal 100 mm 



- 1 lovitură aruncător cal 82 mm 



- 5 proiectile explozive cal 20 mm 

- 4 grenade ofensive; 

- 6 grenade defensive; 

În anul 2007 au fost executate 17 misiuni de asanare şi 4 misiuni de distrugere 

- 10 bombă aruncător cal 82 mm 





- 2 proiectile perforante cal 37 mm 


- 1 proiectil antiaerian cal 25 mm 

- 2 grenade defensive 

- 2274 muniţii infanterie 

- TOTAL 2296 Elemente de muniţie 

În anul 2008 au fost executate 23 misiuni de asanarea a muniţiei rămasă 

neexplodată (cercetare, identificare, transport şi depozitare), 

Muniţii asanate: 20 misiuni de asanare, nr. total elemente muniţie asanată 269, 

suprafaţă de teren asanată 2000 mp, elemente de muniţie rămase neexplodate din 

timpul celor două conflagraţii militare in locaţiile din judeţ menţionate pe hartă: 






170 cartuşe infanterie 

5 proiectile perforante cal 100 mm 

1 proiectil cumulativ cal 100 mm 

1 proiectil exploziv cal 100 mm 

1 proiectil exploziv trasor 100 mm 

1 proiectil perforant trasor cal 85 mm 

1proiectil perforant cal 76 mm 

1 proiectile exploziv cal 76 mm 

24 bombă aruncător cal 82 mm 

1 bombă PG 2 inertă 

55 focoase artilerie GPV 2R 

1 lovitură AG 7 

1 grenadă antitanc 

3 grenade defensive 

1 grenadă ofensivă 

2 grenade antitanc cumulative PG 2 

3 misiuni de distrugeri de muniţii neexplodate 

În anul 2009 au fost executate 17 misiuni de asanare a muniţiei rămasă 

neexplodată (cercetare, identificare, transport şi depozitare). 

- Muniţii asanate: numărul total elemente muniţie asanată 41; 

- Suprafaţă de teren asanată: 2500 mp; 

Elementele de muniţie rămase neexplodate din timpul celor două conflagraţii 

militare in locaţiile din judeţ menţionate pe hartă: 

. 

- 2 grenade de mână defensive; 

- 2 proiectile explozive cal.122 mm; 

- 2 bombe explozive cal. 60 mm; 

- 2 proiectile explozive cal. 76 mm; 

- 1 proiectil exploziv cal. 75 mm; 

- 6 proiectile exploziv trasoare cal. 100 mm; 

- 1 proiectil perforant cal. 85 mm; 

- 1 bombă explozivă cal 82 mm; 

- 6 cartuş infanterie 7,62 mm; 

- 1 cartuş cal.7,62 mm. şi 4 gloanţe cal. 14,5 mm; 

- 8 cartuşe cal.7,62 mm; 

- 8 cartuşe cal. 7,65 mm; 

- 1 petardă unică de infanterie. 






1 la distrugeri de muniţii, 

6 la distrugere zăpoare gheaţă: Au fost executate şase misiuni de distrugere a 

zăpoarelor de gheaţă formate pe râul Ţibleş ( localitatea Zagra ), râul Sălăuţa 

( amonte localitatea Salva ), Leşu ( localitatea Leşu ). A fost eliminat 

pericolul inundării la un număr total de 125 de gospodării ( valoare estimată 

12.500.000 ). Au fost folosite 31,7 kg TNT şi 88 capse electrice 

1 misiune care a implicat folosirea explozivilor în data de 05.11.2009 s-a 

executat distrugerea unei pile de pod dezafectată în amonte de podul rutier de 

peste râul Someşul Mare din oraşul Beclean. La această intervenţie au 

participat a fost utilizată o cantitate de 10 kg. TNT şi 4 capse electrice. 

În anul 2010 au fost executate 22 de intervenţii pirotehnice din care: 

- 19 misiuni de asanare a muniţiei rămasă neexplodată; 

- 2 la distrugeri de muniţii; 

- 1 la distrugere zăpoare gheaţă. 

Au fost executate un număr de 19 misiuni de asanare a muniţiei rămasă 

neexplodată (cercetare, identificare, transport şi depozitare) şi au fost asanate un 

număr de 123 elemente de muniţie (data şi locul unde au fost descoperite sunt 

menţionate pe hartă): 

- 2 bombe cal. 82 mm; 

- 7 bombe cal. 60 mm; 

- 5 proiectile cal. 75 mm; 

- 1 proiectil cal. 57 mm; 

- 1 proiectil cal. 45mm; 

- 4 grenade de mână ofensive /defensive; 

- 7 grenade cumulative PG 2; 

- 96 elemente muniţie de infanterie. 

Misiuni de distrugere: 2 

- 1 misiune pirotehnică de distrugere a muniţiilor asanate - în data de 

15.04.2010. Activitatea s-a desfăşurat cu respectarea strictă a prevederilor OMAI 

707/2005; au fost distruse următoarele elemente de muniţie: 

- 2 bombe explozive cal. 82 mm; 

- 2 proiectile explozive cal. 76 mm; 

- 1 proiectil exploziv cal.75 mm; 

- 1 grenadă de mână defensivă; 

- 1 grenadă de mână ofensivă 

- 1 petardă unică de infanterie 

- 26 cartuşe infanterie 7,62 mm; 



- 25 cartuşe infanterie 9 mm; 

- 4 gloanţe infanterie 14,5 mm; 

TOTAL ELEMENTE MUN. - 76 






-1 misiune pirotehnică de distrugere a muniţiilor asanate - în data de 

20.10.2010. 

Au fost distruse următoarele elemente de muniţie: 

Muniţie asanată: 

- 1bombă explozivă cal. 82 mm; 



- 1 grenadă de mână defensivă; 

- 1 grenadă cumulativă PG-2 

- 6 grenadă cumulativă PG-2 - inerte 


- 10 cartuşe infanterie 7,92 mm. 

TOTAL ELEMENTE MUN. - 33 

1 misiune la distrugere zăpoare gheaţă: în localitatea Măgura Ilvei pe Râul 

Ilva. Au fost folosite 4,2 kg TNT şi 7 capse electrice, fiind salvate salvate 

bunuri în valoare de 10 mil. lei. 

Analizând locaţiile unde au fost executate misiuni de asanare se constată că 

zonele predispuse existenţei muniţiilor asanate sunt localităţile urbane şi comunele 

aflate în apropiere, şi localităţile aflate în partea de nord est a judeţului ( în special 

comunele Josenii Bârgăului şi Livezile ) precum şi localităţile situate pe comunicaţia 

feroviară Ilva-Mică – Vatra Dornei. Conform unor documente menţionate în lucrarea 

„Căile de comunicaţie şi transporturile în judeţul Bistriţa-Năsăud”, Editura Mesagerul 

Bistriţa, 1999, - Distrugerile provocate căilor de comunicaţii din judeţ în timpul 

războiului au fost mult mai mari faţă de alte zone ale ţării din cauza faptului că aici 

s-au pregătit temeinic unele operaţiuni militare, teritoriul fiind considerat teatru de 

război…… După 23 august 1944 au urmat masive distrugeri făcute de trupele 

germane şi maghiare în retragere căilor de comunicaţii din judeţ. Pe linia Ilva-Mică 

–Vatra Dornei au fost distruse prin minare toate viaductele mari. Linia Deda-Sărăţel 

a fost în asemenea grad distrusă, încât nu a mai rămas nici o ramificaţie şi nici o 

şină întreagă, fără a mai vorbi de lucrările de artă şi clădiri. Linia a fost distrusă de 

trupele germane şi maghiare cu o sălbăticie rar întâlnită, rămânând aproape 3 ani 

un adevărat muzeu în aer liber al distrugerilor ( pag. 307 ). 

În acest sens enumerăm cele mai semnificative intervenţii: 

anul 1999 în localitatea Ilva Mare a fost descoperită o cantitate de 200 kg TNT 

şi sistemul de dare a focului în piciorul unui pod ce urma a fi modernizat. 

anul 2008 în localitatea Urmeniş au fost descoperite - 21 bombe explozive 

cal. 82 mm, 1 proiectil cumulativ cal. 100mm, 55 focoase artilerie GPV-2R. 

anul 2010 în localitatea Ilva Mică au fost descoperite - 5 bombe explozive 

cal. 60 mm, 3 proiectile exploziv trasoare cal. 75 mm, 1proiectil perforant 

cal. 75 mm şi 1 proiectil perforant cal. 45 mm. 

Sporadic au fost executate misiuni de asanare şi în alte localităţi din judeţ ceea 

ce determină aplicarea unor măsuri preventive la nivel judeţean. 






3.1.3. RISCURILE BIOLOGICE 

Pentru riscurile apariţiei unor epizootii majore, Autoritatea Naţională Sanitară 

Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) elaborează anual Programul 

acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor 

transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, pentru 

anul 2006 acest program este aprobat prin Ordinul Preşedintelui ANSVSA nr. 

148/2005. 

Acţiunile sanitar veterinare de supraveghere şi recoltările de probe pentru 

efectuarea examenelor de laborator în fermele zootehnice se fac de medicii veterinari 

împuterniciţi de Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor 

(DSAVSA) Bistriţa – Năsăud iar în gospodăriile populaţiei de către medici veterinari 

de libera practică în baza contractului de concesiune încheiat cu DSVSA Bistriţa – 

Năsăud. 

Acţiunile de supraveghere sanitară veterinară pentru bolile majore sunt 

obligatorii şi se realizează monitorizarea documentelor, inspecţia şi examenul clinic 

al animalelor domestice şi sălbatice receptive şi prin supraveghere serologică de 

probe de sânge la Laboratorul Sanitar Veterinar şi pentru Siguranţa Alimentelor 

LSVSA şi Institutul pentru Diagnostic şi Sănătate Animală. 

În cazul suspiciuni unei epizootii majore se notifică prin sistemul rapid de 

alertă ANSVSA şi se activează Comandamentul Antiepizootic Central Judeţean şi 

Local. Comandamentul Antiepizootic Judeţean analizează situaţia, stabileşte planul 

de măsuri pentru prevenirea şi combaterea epizootiilor, asigură baza materială şi 

urmăreşte respectarea măsurilor de prevenire, combatere în stingerea epizootiei. 

Pentru gripa aviară şi pesta porcină clasică sursele potenţiale de infecţie sunt păsările 

sălbatice sau porcii mistreţi, supravegherea acestora este obligatorie prin examinarea 

tuturor mistreţilor vânaţi sau morţi şi a păsărilor sălbatice moarte şi prin organizarea 

de acţiuni de vânătoare în extrasezon şi recoltarea a cel puţin 5 probe pe fond de 

vânătoare la mistreţi şi 5 păsări capturate pe fond de vânătoare, lunar. 

Recoltarea probelor, ambalarea şi transportul acestora către LSVSA Bistriţa – 

Năsăud se face cu respectarea condiţiilor de biosecuritate. LSVSA Bistriţa – Năsăud 

este acreditat pentru efectuarea analizelor, dispune de spaţii şi aparatura modernă cu 

respectarea fluxului tehnologic pentru fiecare secţie iar deşeurile rezultate sunt 

incinerate în cadrul incineratorului de la laborator. 

Exploataţiile de animale, în special cele aprobate sanitar veterinar trebuie să 

respecte condiţiile de biosecuritate prin împrejmuirea fermei, amenajarea filtrului 

rutier şi a filtrului sanitar veterinar, asigurarea cu echipament de protecţie, asigurarea 

dezinfectoarelor şi a substanţelor necesare decontaminării atât pentru personal cât şi 

pentru mijloacele de transport. 






În cursul anului 2006 în judeţul Bistriţa Năsăud a evoluat pesta porcină clasică 

în 2 focare în localităţile Livezile şi Uriu, ambele focare fiind stinse. 

Situatia efectivelor de animale pe specii de animale si localitati la 31.12.2005 

Nr. 

crt. 

CSV 

Bovine+ 

Bubaline 

Cabaline 

EFECTIV DE ANIMALE 

Ovine+Caprine Porcine Pasari Carnasiere 

1. Bistrita 889 244 5005 1460 35252 600 

2. Beclean 891 181 2308 1360 14500 1100 

3. Braniste 750 177 3060 850 15000 650 

4. Bistrita-Barg. 1500 450 5400 2000 7000 1500 

5. Budesti 1200 220 2650 2200 15000 550 

6. Budacu de Jos 1332 362 3800 2100 8100 660 

7. Ciceu Giurgesti 574 130 2473 639 9774 332 

8. Caianu Mic 1320 217 3100 2002 15500 660 

9. Chiuza 1090 330 5580 1800 15000 850 

10. Chiochis 1948 348 5449 5119 28615 1391 

11. Cosbuc 358 154 1590 244 2150 182 

12. Dumitra 750 360 4200 900 3500 400 

13. Galatii-Bistritei 950 262 3662 980 25000 715 

14. Feldru 1500 800 11000 650 19500 1200 

15. Ilva-Mica 1080 230 3560 750 3000 241 

16. Ilva-Mare 1592 420 2870 1120 7800 395 

17. Josenii-Bargaului 795 440 4620 850 5200 550 

18. Lechinta 1960 340 3700 1700 13000 1000 

19. Livezile 1047 520 11634 820 46500 600 

20. Lesu 1260 359 3520 680 8500 200 

21. Lunca Ilvei 1150 500 2650 1000 8000 500 

22. Singeorz-Bai 2340 900 23500 1880 18200 1220 

23. Magura Ilvei 1306 391 5553 1307 5872 527 

24. Matei 1391 326 3077 1810 17812 771 

25. Micestii de 

Campie 

850 180 2210 1500 14500 630 

26. Marisel 1266 411 6266 850 3210 540 

27. Monor 1356 283 2415 887 7675 521 

28. Milas 799 233 2563 2475 15486 797 

29. Nasaud 510 230 1715 360 3300 380 

30. Nimigea 1510 420 4650 1780 13000 980 

31. Nuseni 1672 237 3405 2150 19516 962 

32. Prundu-Bargaului 900 400 5300 1000 6000 800 

33. Reteag 785 202 1450 1320 10900 650 

34. Rebra 1700 400 8000 1300 8000 700 

35. Rodna 705 250 4300 600 13500 600 

36. Rebrisoara 1345 435 3760 1800 5300 650 






37. Romuli 1200 482 3590 9400 3600 450 

38. Satu Nou 2180 705 9000 850 10852 1140 

39. Salva 1385 495 6906 1417 6210 653 

40. Sinmihaiu de 

Cimpie 

996 178 2390 1474 16200 730 

41 Silivasu de 580 145 330 1600 9000 430 

Cimpie 

42 Sieu 1780 565 8880 800 5800 700 

43 Sant 686 215 3200 600 8000 450 

44 Spermezeu 3300 380 8200 3000 20000 1100 

45 Sieu Magherus 908 262 2152 3083 10252 802 

46 Sieut 2032 987 19092 1435 7500 610 

47 Sintereag 1120 350 1574 1450 8500 750 

48 Sieu Odorhei 861 238 1540 1304 8451 416 

49 Telciu 1674 320 3618 986 5500 243 

50 Teaca 2270 320 5950 2200 20500 1300 

51 Tiha Bargaului 1800 790 8600 2500 11500 1500 

52 Urmenis 1285 320 5400 1780 17000 1050 

53 Uriu 621 123 2035 610 10500 965 

54 Viisoara 416 131 1531 604 5960 351 

55 Zagra 1050 350 6700 980 8250 850 

56 Negrilesti 586 257 2888 1100 6663 570 

Total 69101 19955 273571 87416 668400 40064 






Nr. 

crt. 

C.S.V.C. 

SITUATIA EFECTIVELOR 

din judeţul Bistriţa – Năsăud la data de 01.03.2008 

EFECTIVE DE ANIMALE 

Bovine Ovine Caprine Porcine Păsări Cabaline Animale 

de blană 





Familii de 

albine 

1 Bistriţa 819 4881 140 1480 28844 242 0 400 780 

2 Dumitra 1050 4500 350 1260 8935 350 0 85 500 

3 Mărişel 1389 6738 60 630 9158 402 0 0 660 

4 Monor 7602 2322 157 1100 7442 258 0 126 511 

5 Şieu Măgheruş 649 1750 119 1200 14002 256 40 80 901 

6 Şieu 2136 8350 250 1500 9522 555 0 200 700 

7 Şieuţ 2107 21714 330 1487 7136 1103 0 120 819 

8 Viişoara 392 1520 68 562 4150 117 0 106 400 

9 Nuşeni 1403 3014 90 2745 32543 252 65 860 1020 

10 Spermezeu 3432 7912 648 2489 18827 371 0 703 1411 

11 Căianu Mic 1165 3126 140 1492 21797 228 0 330 659 

12 Beclean 821 1806 0 1672 68126 195 600 0 1200 

13 Braniştea 800 3200 0 1000 30480 194 0 87 1360 

14 Ciceu Giurgeşti 696 1270 20 1003 8537 127 0 150 443 

15 Chiochiş 1855 5022 210 3710 36737 361 0 1824 1380 

16 Şintereag 1203 1810 82 1278 17500 386 395 252 1125 

17 Şieu Odorhei 892 1180 8 1376 13350 203 280 25 478 

Câini


18 Negrileşti 554 2324 200 1050 9590 247 0 119 520 

19 Uriu 983 2426 39 1363 8600 94 0 300 645 

20 Măgura Ilvei 1727 5764 469 663 5374 312 0 130 480 

21 Rodna 776 4150 500 650 7450 235 0 300 600 

22 Leşu Ilvei 1310 3500 550 1000 7162 330 0 80 800 

23 Lunca Ilvei 1250 2200 150 1200 7988 521 0 200 750 

24 Sîngeorz. Băi 1923 14965 2670 3825 17520 886 0 600 1256 

25 Feldru 2194 13148 1660 2505 14901 834 0 1100 1500 

26 Şanţ 730 4000 300 490 3548 190 0 10 350 

27 Ilva Mică 1100 4109 90 500 8414 280 0 100 410 

28 Ilva Mare 1645 2480 125 1790 4922 412 0 285 540 

29 Rebra 1550 700 150 1400 5244 399 0 32 950 

30 Rebrişoara 1492 4766 199 1548 6000 415 0 35 760 

31 Năsăud 660 1500 110 340 4435 230 0 130 470 

32 Salva 1524 6984 899 1495 8680 528 0 280 1086 

33 Nimigea 1342 3745 299 2019 22109 482 0 320 2130 

34 Chiuza 1080 5200 100 2300 13475 268 0 240 1430 

35 Zagra 1190 6850 910 870 7270 320 0 260 600 

36 Coşbuc 346 1147 283 342 3469 150 0 35 457 

37 Telciu 1675 3100 380 800 4494 320 0 30 630 

38 Romuli 1380 2750 280 1150 4810 515 0 95 900 

39 Budacu de Jos 1240 3820 235 1820 13745 360 0 155 670 

40 Satu Nou 1804 8000 900 950 16768 720 0 350 1600 






41 Livezile 1179 2966 1183 2299 18260 510 0 116 756 

42 Josenii Bîrgăului 1067 4980 151 1000 3270 449 0 80 960 

43 Prundu Bîrgăului 957 5536 268 1007 7981 447 0 150 1730 

44 Tiha Bîrgăului 1870 10560 274 1500 13604 850 0 251 1928 

45 Bistriţa Bîrgăului 1480 4560 350 1140 10337 409 0 220 1870 

46 Teaca 1816 6545 244 1605 13250 370 0 725 1060 

47 Budeşti 1149 1710 0 1780 18517 183 0 250 797 

48 Matei 1273 2185 121 2252 15267 318 0 442 709 

49 Lechinţa 2043 3399 255 1289 15917 366 0 345 1091 

50 Milaş 832 2502 30 2524 8625 219 0 383 797 

51 Miceştii de Cimpie 755 2000 690 937 21467 156 0 80 575 

52 Galaţii Bistriţei 890 3554 0 966 8675 302 0 446 701 

53 Urmeniş 1059 4170 0 1998 27441 353 0 99 963 

54 Sînmihaiul de Cîmpie 994 2408 25 1324 22590 176 0 610 719 

55 Silivaşul de Cîmpie 515 3074 0 864 8545 120 0 120 337 

56 Petru Rares 983 2234 0 322 10280 111 0 628 680 

TOTAL 76658 267070 19068 78794 788381 19984 1380 15759 49448 





EPIDEMIA 


Epidemia se defineşte ca apariţia într-o populaţie a unei boli transmisibile 

intr-un număr mai mare de cazuri decât era de aşteptat sa apară. Se 

consideră ca un eveniment este epidemic dacă incidenţa evenimentului 

sanitar in cauza creşte de cel puţin zece ori, sau dacă reprezintă peste 

50% din totalul îmbolnăvirilor de acelaşi fel, iar tendinţa de evoluţie este 

intensivă si extensivă. Epidemiile de boli infecţioase apar când receptivitatea 

colectivă ( posibilitatea de a face boala) este mai mare de 80%. 

Pentru ca o epidemie să se producă este necesar sa existe un izvor de 

infecţie ( sursa de infecţie), o cale de transmitere ( aer, apa, alimente, obiecte, 

etc…) si organismul receptiv 

(persoanele susceptibile de a face boala). 

Pandemia reprezintă o epidemie cu intensitate deosebita si răspândită pe 

suprafeţe foarte mari ale globului, chiar in toata lumea. Se considera ca o boală 

evoluează pandemic dacă incidenţa ei ( frecventa) creşte de peste 100 de ori faţa 

de o perioada anterioară sau o zonă diferită, afectând cea mai mare parte a 

populaţiei. 

In judeţul Bistriţa - Năsăud nu au existat epidemii in ultimii 10 ani. S-au 

înregistrat doar focare epidemice, cu manifestare sporadică ( boli cu apariţie 

neregulata, întâmplătoare, din când in când), si boli cu manifestare sezoniera ( 

creşterea incidenţei unei boli in cursul unei anumite perioade a anului 

comparative cu restul anului). 

La nivel judeţean, riscul de apariţie a unei epidemii se apreciază prin 

măsurarea pericolului (evenimentul, condiţia sau agentul care are potenţialul de a 

produce o epidemie). Se apreciază 5 trepte de risc: 

Activitatea pericolului 0 = nu exista nici un caz cunoscut 

Activitatea pericolului 1 = pericol crescut pe plan mondial 

Activitatea pericolului 2 = un eveniment confirmat pe plan mondial 

Activitatea pericolului 3= eveniment confirmat pe plan naţional 

Activitatea pericolului 4 = câteva evenimente pe plan naţional si sau 

judeţean 

Activitatea pericolului 5 = incidenţa necontrolată a evenimentelor 

Unităţile aflate la risc de a produce o epidemie: 

sunt unităţile care pot descărca in mediu agenţi infecţioşi care pot 

produce epidemii : unităţile sanitare care prelucrează materiale biologice 

sau lucrează cu agenţi infecţioşi: Spitalul judeţean Bistriţa, spitalul 

orăşenesc Beclean, Spitalul orăşenesc Năsăud, Laboratoarele de analize 

medicale: 






-Laboratorul “Optimus Medica” SRL-Bistriţa, str Gen. Gr. Bălan 

-Laboratorul ”Biolab grup”- Bistriţa, str. 1 Decembrie 

-Laboratorul ”Murivisan” SRL- Bistriţa, str. Ispirescu, bl 2 

-Laboratorul “Alteo” SRL- str. Ghiocelului bl. 2 

-Laboratorul „Clinurolog” SRL Bistriţa, str. Independentei 71 

Unităţi în care se pot produce epidemii datorită aglomerării umane: 

colectivităţile de copii ( creşe, şcoli, grădiniţe, tabere de copii), toate 

instituţiile publice cu număr mare de angajaţi, alte unităţi ( unităţi de 

producţie, unităţi alimentare, etc…) 

Alte situaţii de risc: o serie de epidemii apar intr-un context mai larg 

de evenimente cum ar fi: inundaţii, cutremure, seceta, epizootii, sau intrun 

context mondial, cum ar fi gripa aviară SIDA, ETC… Trebuie luat 

in vedere, in condiţiile liberei circulaţii a persoanelor, posibilitatea 

apariţiei epidemiilor transfrontiere. 

Pericolele biologice necesita, datorita particularităţilor de apariţie, un 

management aparte. 






CLASIFICAREA LOCALITĂŢILOR, INSTITUŢIILOR PUBLICE, 

OPERATORILOR ECONOMICI ŞI OBIECTIVELOR DIN PUNCT DE 

VEDERE AL PROTECŢIEI CIVILE, ÎN FUNCŢIE DE RISCURILE 

SPECIFICE 

Prin Hotarârea Guvernului Românei nr. 642 din 29/06/2005 au fost aprobate 

criteriile de clasificare a unităţilor administrativ-teritoriale, instituţiilor publice şi 

operatorilor economici din punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de tipurile de 

riscuri specifice. În baza acestora, în cadrul centrului operaţional din inspectoratul 

judeţean pentru situaţii de urgenţă a fost întocmit catalogul local cuprinzând clasificarea 

unităţilor administrativ-teritoriale, instituţiilor publice şi operatorilor economici din 

punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de tipurile de riscuri specifice. 

Riscurile care se iau în consideraţie pentru clasificarea unităţilor administrativteritoriale, 

instituţiilor publice şi operatorilor economici din punct de vedere al protecţiei 

civile sunt: 

a) riscuri naturale: 

1. cutremure; 

2. alunecări şi prăbuşiri de teren; 

3. inundaţii; 

4. fenomene meteorologice periculoase; 

5. avalanşe; 

6. incendii de pădure; 

b) riscuri tehnologice: 

1. accidente chimice; 

2. accidente nucleare; 

3. incendii în masă; 

4. accidente grave pe căi de transport; 

5. eşecul utilităţilor publice; 

c) riscuri biologice: 

1. epidemii; 

2. epizootii/zoonoze. 

(2) Elementele expuse riscurilor specifice care se au în vedere sunt: 

1. populaţia; 

2. animalele; 

3. proprietatea; 

4. activităţile social-economice; 

5. mediul înconjurător. 

Prin risc se înţelege nivelul de pierderi preconizat, în sens probabilistic, estimat în 

victime, proprietăţi distruse, activităţi economice întrerupte, impact asupra mediului 

datorită manifestării unui hazard într-o anumită zonă şi cu referire la o anumită perioadă 

de timp. 

Încadrarea unităţilor administrativ-teritoriale, instituţiilor publice şi operatorilor 

economici în clase de risc se face în baza analizei de risc. 






Analiza de risc este metoda de cuantificare a riscurilor pe baza identificării 

riscului, determinării frecvenţei evenimentelor şi consecinţelor asupra elementelor 

expuse ale fiecărui eveniment pentru fiecare tip de risc specific. 

În funcţie de frecvenţa şi de consecinţele situaţiilor de urgenţă generate de 

tipurile de riscuri specifice, riscul poate fi principal sau secundar. 

CATALOGUL LOCAL 

CU CLASIFICAREA UNITĂŢILOR ADMINISTRATIV-TERITORIALE, 

INSTITUŢIILOR PUBLICE ŞI OPERATORILOR ECONOMICI DIN PUNCT 

DE VEDERE AL PROTECŢIEI CIVILE CONFORM HGR. Nr.642/29.06.2005 

Nr. 

crt. Denumirea 

unităţii adm.teritoriale 

A. UNITĂŢI ADMINISTRATIV-TERITORIALE: 

CRITERII DE CLASIFICARE 

( în funcţie de expunerea la riscul de: ) 

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 

Cutremur 

Alunecări/prăbuşir 

i de tgeren 

Inundaţii 

Secetă 

Avalanşe 

Incendii de pădure 

INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „BISTRIŢA” 


Bistriţa, Str. Sigmirului nr. 16 Pag.___ 

Tel. 0263 239404, fax 232128, 236198 

Accident chimic 

Accident nuclear 

Incendii în masă 

Accidente grave pe 

căi de transport 

Eşec al utilităţilor 

publice 

1 Mun. Bistriţa c At/Pt Id S av Ip Ach an Im Atp Eup ed Ez 

2 Or. Beclean c at/pt Id s av Ip ach an Im Atp Eup ed ez 

3 Or. Năsăud c at id s av Ip ach an im Atp Eup ed ez 

4 Or. Sîngeorz-Băi c At id s av Ip ach an im atp Eup ed ez 

5 Com. Branştea c at/pt Id s av ip ach an im atp Eup ed ez 

6 Com. Bistriţa-Bîrgăului c At/Pt Id s Av Ip ach an Im atp eup ed ez 

7 Com. Budacu de Jos c At/Pt Id s Av Ip ach an Im atp eup ed ez 

8 Com. Budeşti c at/pt id S av ip ach an im atp eup ed ez 

9 Com. Căianu Mic c at/pt Id s av Ip ach an Im atp eup ed ez 

10 Com. Cetate c at/pt id s av ip ach an im atp eup ed ez 

11 Com. Ciceu Giurgeşti c At/Pt id s av ip ach an im atp eup ed ez 

12 Com. Ciceu Mihăeşti c At/Pt id s av ip ach an im atp eup ed ez 

13 Com. Chiochiş c at/pt Id s av ip ach an im atp eup ed ez 

14 Com. Chiuza c at/pt Id s av ip ach an im atp eup ed ez 

15 Com. Coşbuc c At/Pt Id s Av Ip ach an Im Atp eup ed ez 

16 Com. Dumitra c At/Pt id s av Ip ach an Im Atp eup ed ez 

17 Com. Dumitriţa c At/Pt id s Av Ip ach an Im atp eup ed ez 

18 Com. Feldru c At/Pt Id s Av Ip ach an Im Atp eup ed ez 

19 Com. Galaţii Bistriţei c at/pt Id s av Ip ach an Im Atp eup ed ez 

20 Com. Ilva Mare c At/Pt id s Av Ip ach an Im atp eup ed ez 

21 Com. Ilva Mică c at/pt Id s Av Ip ach an im atp eup ed ez 

22 Com. Josenii Bîrgăului c at/pt Id s av Ip ach an im Atp eup ed ez 

23 Com. Lechinţa c at/pt id S av ip ach an im atp eup ed ez 

24 Com. Leşu c At/Pt id s Av Ip ach an Im atp eup ed ez 

25 Com. Livezile c at/pt id s av Ip ach an Im Atp eup ed ez 

Epidemiologic 

Epizootic 

Obs.


26 Com. Lunca Ilvei c At/Pt id s Av Ip ach an Im atp eup ed ez 

27 Com. Maieru c At/Pt Id s av Ip ach an Im atp eup ed ez 

28 Com. Matei c at/pt id S av ip ach an im atp eup ed ez 

29 Com. Măgura Ilvei c At/Pt id s Av Ip ach an Im atp eup ed ez 

30 Com. Mărişelu c at/pt Id s av ip ach an im Atp eup ed ez 

31 Com. Miceştii de Cîmpie c at/pt id S av ip ach an im atp eup ed ez 

32 Com. Milaş c at/pt id s av Ip ach an im atp eup ed ez 

33 Com. Monor c at/pt Id s av ip ach an im Atp eup ed ez 

34 Com. Negrileşti c At/Pt id s av ip ach an im atp eup ed ez 

35 Com. Nimigea c at/pt Id s av ip ach an im atp eup ed ez 

36 Com. Nuşeni c at/pt Id s av Ip ach an Im atp eup ed ez 

37 Com. Prundu Bîrgăului c at/pt Id s Av Ip ach an Im Atp eup ed ez 

38 Com. Parva c At/Pt id s Av Ip ach an Im atp eup ed ez 

39 Com. Poiana Ilvei c At/Pt id s Av Ip ach an Im atp eup ed ez 

40 Com. Reteag c at/pt Id s av ip ach an im Atp eup ed ez 

41 Com. Rebra c At/Pt Id s av Ip ach an im atp eup ed ez 

42 Com. Rebrişoara c At/Pt Id s av Ip ach an Im atp eup ed ez 

43 Com. Rodna c At/Pt Id s Av Ip ach an Im atp eup ed ez 

44 Com. Romuli c At/Pt id s Av Ip ach an Im atp eup ed ez 

45 Com. Runcu Salvei c At/Pt id s Av Ip ach an Im atp eup ed ez 

46 Com. Salva c At/Pt Id s av ip ach an im atp eup ed ez 

47 Com. Spermezeu c At/Pt id s Av Ip ach an Im atp eup ed ez 

48 Com. Silivaşu de Cîmpie c at/pt id S av ip ach an im atp eup ed ez 

49 Com. Sînmihaiu de Cîmpie c at/pt id S av ip ach an im atp eup ed ez 

50 Com. Şieuţ c at/pt Id s av Ip ach an im Atp eup ed ez 

51 Com. Şieu c at/pt Id s av ip ach an im Atp eup ed ez 

52 Com. Şanţ c at/pt Id s Av Ip ach an im atp eup ed ez 

53 Com. Şieu Măgheruş c at/pt Id s av ip ach an im atp eup ed ez 

54 Com. Şieu Odorhei c at/pt Id s av ip ach an im atp eup ed ez 

55 Com. Şintereag c at/pt Id s av Ip ach an Im Atp eup ed ez 

56 Com. Teaca c At/Pt id S av ip ach an im Atp eup ed ez 

57 Com Telciu c At/Pt Id s Av Ip ach an Im Atp eup ed ez 

58 Com. Tiha Bîrgăului c At/Pt id s Av Ip ach an Im Atp eup ed ez 

59 Com. Tîrlişua c At/Pt id s Av Ip ach an Im atp eup ed ez 

60 Com. Uriu c at/pt Id s av ip ach an im Atp eup ed ez 

61 Com. Urmeniş c At/Pt id S av ip ach an im atp eup ed ez 

62 Com. Zagra c At/Pt id s Av Ip ach an Im atp eup ed ez 




Tel. 0263 239404, fax 232128, 236198

Nr. 

crt. 


B. INSTITUŢII PUBLICE ŞI OPERATORI ECONOMICI: 

CRITERII DE CLASIFICARE 

Denumirea instituţiei publice sau 

operatorului economic 

( în funcţie de expunerea la riscul de: ) 

1 2 3 4 5 6 7 

Cutremur 

Alunecări/ 

prăbuşiri 

de tgeren 




Tel. 0263 239404, fax 232128, 236198 

Inundaţii 

Secetă 

Incendii 

de pădure 


chimic 


nuclear 

1 Secţia Drumuri Naţionale c At/Pt Id s ip ach an 

2 SC. Lucrări Drumuri Poduri SA c at/pt id s ip ach an 

3 Sistemul de Gospodărire a Apelor c At/Pt Id s ip ach an 

4 Direcţia Gen. Pt. Agricultură şi Dezv.Rurală c at/pt id s ip ach an 

5 Inspectoratul Judetean în Construcţii c at/pt id s ip ach an 

6 Agenţia de Protecţia Mediului c at/pt id s ip ach an 

7 Direcţia Gen. A Finanţelor Publice c at/pt id s ip ach an 

8 Înspectoratul Şcolar Judeţean c at/pt id s ip ach an 

9 Direcţia Sanitar-Veterinară c at/pt id s ip ach an 

10 SC Electrica SA-Suc. de Distribuţie Bistriţa c at/pt id s ip ach an 

11 SC ElectricaSA-Ag.de Întreţ. şi Serv.Electrice c at/pt id s ip ach an 

12 Direcţia Judeţeană de Telecomunicaţii c At/Pt Id s ip ach an 

13 SC Distrigaz Nord-Sucursala Bistriţa c At/Pt Id s ip ach an 

14 RAJA Aquabis c at/pt id s ip ach an 

15 Direcţia de Sănătate Publică c at/pt id s ip ach an 

16 SC Rombat SA c at/pt id s ip ach an 

17 Spitalul Judeţean c at/pt id s ip ach an 

18 SC Comelf SA c at/pt id s ip ach an 

19 SC Iproeb SA c at/pt id s ip ach an 

20 SC Ario SA c at/pt id s ip ach an 

21 SC Mebis SA c at/pt id s ip ach an 

22 SC DAN STEEL SA c at/pt id s ip ach an 

23 SC Leoni SA c at/pt id s ip ach an 

24 SC Somplast SA Năsăud c at/pt id s ip Ach an 

25 Direcţia Silvică c at/pt Id S Ip ach an 

26 SC Prisma Prod SA c at/pt id s ip Ach an 

27 SC RAAL SA c at/pt id s ip ach an 

28 SC Intex SA Năsăud c at/pt id s ip Ach an 

29 Oficiul registrului comertului BN c at/pt id s ip ach an 

30 

31 

Obs.


Unitati din judetul Bistrita Nasaud 

care detin sau utilizeaza instalatii cu surse sau generator de radiatii 

la data de 01.03.2009 

BECLEAN 

1. CMI DR COCOI SORIN VASILE 

Str. Grigore Silasi nr. 5, loc. BECLEAN, jud. 

BISTRITA NASAUD, 

- Lab RDG Dentar Str. Gr. Silasi, nr. 5, loc. BECLEAN, 

jud. BISTRITA NASAUD, tel. 

CIDL09/2008 Valabilitate:6/18/2008-6/17/2018 

Activitatea autorizata: INREGISTRARE 

EMX : RDG DENTAR : ENDOS ACP, seria: 27070390 / 2007 

2. SC MEDALEX SRL 

Str. Parcului nr. 29, loc. BECLEAN, jud. 

BISTRITA NASAUD, tel. 

CIMG03/2008 Valabilitate: 2/26/2008 - 2/25/2018 


EMX : RDG DENTAR : X-MIND AC, seria: 317662 / 2007 

3. SP Orasenesc BECLEAN Str. 1 DECEMBR. 1918 nr. , loc. BECLEAN, 

jud. BISTRITA NASAUD, 

- Lab RDG Str. 1 Dec. 1918, nr. 65, loc. BECLEAN, 


BB033/2007 Valabilitate:3/27/2007-11/2/2009 

Activitatea autorizata: UTILIZAREA 

1990 

/ 2004 

BISTRITA 

EMX : RDG Aparat cu 2 Posturi (S si G) : ELTEX 400, seria: 673 / 

EMX : RDG Aparat cu 1 post (S-G) : MERCURY 332, seria: 04102701 

autorizaţie de deţinere VI 228/2006 

SERIOMETA, tip MRF, seria 070/1977/1978 




Tel. 0263 239404, fax 232128, 236198


4. FUND UM TABITA 96 

Str. SUBCETATE nr. 30, loc. BISTRITA, jud. 


DA046/2004 Valabilitate: 12/13/200 - 12/12/2006 

Activitatea autorizata: DETINEREA 

EMX : RDG DENTAR : ORALIX 65, seria: DA046 / 2004 

EMX : RDG DENTAR : TROPHY 708, seria: DA046 / 2004 

5. PENITENCIARUL BISTRIŢA localitatea BISTRIŢA str. Tărpiului nr. 22 cod 

poştal 420062 

instalaţie radiologică de tipul SABRE 4000, seria 40926, cu sursă de Ni- 

63 – nu necesita 

autorizare 

6. SC BETAK SA Str. Industriei nr. 4, loc. BISTRITA, jud. 

BISTRITA NASAUD, tel. 234312 

- Laborator de Spectrometrie cu raze X Str. Parcului, nr. 7, loc. BISTRITA, jud. 


CC100/2007 Valabilitate:8/27/2007-8/15/2012 


EIX : SPECTROMETRU CU RAZE X : VRA-33, seria: 354538 / 1987 

7. SC COMELF SA Str. INDUSTRIILOR nr. 4, loc. BISTRITA, 


- Lab CND X si Gamma Str. Industriilor, nr. 4, loc. BISTRITA, 


VI164/2006 Valabilitate:7/22/2006-7/21/2011 


1979 

1980 

EISR : GAMADEFECTOSCOP portabil : GDP U5, seria: 6274 / 1989 

EIX : INST PT RADIOGRAFIERE IND : MXR 200, seria: 200181 / 


EIX : INST PT RADIOGRAFIERE IND : MXR 300, seria: 5227 / 1986 

IDR : Avertizor de radiatii cu prag : INR, seria: 304 / 2001 

IDMC : Monitor port. pt. detec. rad. alfa, beta, gama : MABG-83, seria: 




Tel. 0263 239404, fax 232128, 236198

2348 / 1990 

1979 

1980 



Activitatea autorizata: INCHIRIEREA 

EISR : GAMADEFECTOSCOP portabil : GDP U5, seria: 6274 / 1988 

Radionuclid : Radionuclid : Ir-192, seria: xx01 / xxxx 



EIX : INST PT RADIOGRAFIERE IND : MXR 300, seria: 5227 / 1986 

ID : AVERTIZOR RADIATII CU PRAG : INR, seria: 304 / 2001 

8. SC DENTAINVEST MED SRL Str. Rodnei nr. 20, loc. BISTRITA, jud. 


- Lab RDG Dentar Str. Rodnei, nr. 20, loc. BISTRITA, jud. 


CIMG13/2008 Valabilitate:5/27/2008-5/26/2018 



9. SC DIADENT SRL Str. B-dul REPUBLICI nr. 57, loc. 

BISTRITA, jud. BISTRITA NASAUD, 

- Lab RDG Dentar Str. N.TITULESCU, nr. 19, loc. 

BISTRITA, jud. BISTRITA NASAUD, tel. 

2004 



EMX : RDG DENTAR : X 70 S CASTELLINI, seria: 06 KX 01 / 2006 

EMX : RDG DENTAR PANORAMIC : ORTHOPHOS, seria: 14334 / 

10. SC DIADENT M SRL BISTRIŢA str. Calea Moldovei nr. 7, bloc G1, 

Sc. A, ap. 2 

- Lab RDG Dentar Str. Gării, nr. 9-11, Bistriţa jud. 


CIBB02/2005 Valabilitate: 6/1/2005 -5/31/2015 





Tel. 0263 239404, fax 232128, 236198

H411479 / 2005 



EMX : RDG DENTAR PANORAMIC : X-MIND PANO CEPH, seria: 

11. SC IPROEB SA Str. Drumul Cetatii nr. 19, loc. BISTRITA, 


Fabrica de Cabluri Electrice Str. CETATII, nr. 19, loc. BISTRITA, 


- Sectia de Cauciuc Str. CETATII, nr. 19, loc. BISTRITA, 


ST019/2008 Valabilitate: 2/6/2008 -6/19/2011 


EIX : GROSIMETRU : SIKORA X-RAY 8000, seria: xx01 / 1997 

ST020/2005 Valabilitate:4/26/2005-4/25/2006 

Activitatea autorizata: IMPORTUL 

Componenta : Tub radiogen : Tub Radiogen, seria: tip U 850 / 2buc 

12. SC MURIVISAN SRL Str. Petre Ispirescu nr. 14A, loc. BISTRITA, 

jud. BISTRITA NASAUD, 

- Lab.RDG-Clinica Sanovil Str. Viisoara, nr. 263, loc. VISOARA, 


CIDC10/2008 Valabilitate: 7/9/2008 -3/3/2018 


EMX : RDG MAMOGRAF : LILYUM, seria: 1LILHF/065/C0 / 2007 

13. SC REDIVIVUS PRODCOM Str. Closca nr. 13, loc. BISTRITA, jud. 


- Lab Analize Rapide Str. IOAN CAIANU, nr. 4, loc. 


CICC05/2005 Valabilitate:9/29/2005-9/28/2015 


700638 / xxxx 

EIX : Spectrometru portabil cu radiatii X : X MET 3000 TX, seria: 

14. SC ROMBAT SA Str. Valea Castanilo nr. 6, loc. BISTRITA, 


- Lab Difractometrie cu Raze X Str. Valea Castanilo, nr. 6, loc. 






Tel. 0263 239404, fax 232128, 236198

1980 



Debitmetru : Debitmetru portabil : GAMARAD DL-7, seria: 7079 / 

EIX : Instalatie difractie X : URD-63, seria: 142338 / 1987 

15. SC TOP DENT SRL Str. Petre Ispirescu nr. 2, loc. BISTRITA, 


- Lab RDG Dentar Str. Pacii, nr. 13, loc. BISTRITA, jud. 


IO040/2003 Valabilitate:3/20/2003-3/19/2008 


EMX : RDG DENTAR : EXPLOR - X 70, seria: 23020135 / 2003 

EMX : RDG DENTAR PANORAMIC : ROTOGRAPH PLUS CEPH, 

seria: 03017172 / 2003 

16. SP JUD BISTRITA Str. Gen Gr Balan nr. 43, loc. BISTRITA, 


Ambulatoriu de Specialitate Str. Garii, nr. 9-11, loc. BISTRITA, jud. 


- Lab RDG Str. Garii, nr. 9-11, loc. BISTRITA, jud. 


187 / 1985 

01194 / 2001 

MB88/2007 Valabilitate:9/18/2007-4/13/2011 


EMX : RDG Aparat cu 2 Posturi (S si G) : TUR D 800-1, seria: 87901- 

EMX : RDG Aparat cu 1 Post (G) : MULTIX COMPACT K, seria: 

- Lab.RDG-ddR Chest System,Axionos Str. Garii, nr. 9-11, loc. BISTRITA, jud. 




400304 / 2001 

EMX : RDG Aparat cu 1 Post (G) : ddR CHEST SYSTEM, seria: 

FIRAM Str. Gen Gr Balan, nr. 43, loc. 


- 




Tel. 0263 239404, fax 232128, 236198


MN050/2005 Valabilitate: 4/8/2005 -4/7/2010 

Activitatea autorizata: MANIPULAREA 

ID : DOZIMETRU : VAJ 15, seria: 167 / xxxx 

Sectia TBC Str. Ghinzii, nr. 11, loc. BISTRITA, jud. 


- Lab RDG Str. Ghinzii, nr. 11, loc. BISTRITA, jud. 


00.00.335 / 2001 



EMX : RDG Aparat cu 1 post (S-G) : DUO DIAGNOST, seria: 

Spital Str. Independentei, nr. 30, loc. 


- 

DL029/2008 Valabilitate:2/20/2008-2/19/2010 


98M2071 / 1998 

55044 / 2004 

EMX : RDG Microradiografii Pulmonare : ODELCA, seria: BHF- 

EMX : RDG Microradiografii Pulmonare : ELECTRODELCA, seria: 

- Lab RDG Mamografie Str. Gen Gr Balan, nr. 43, loc. 


CIMB02/2004 Valabilitate:10/29/200-10/28/2013 


/ 2001 

EMX : RDG MAMOGRAF : SENOGRAPH DMR+, seria: 349632BU0 

Spital Judetean Str. Gral. Gr. Balan, nr. 117, loc. 

BISTRITA, jud. BISTRITA NASAUD, - 

CC77/2007 Valabilitate: 7/4/2007 -8/24/2011 


171 / 1984 

EMX : RDG Aparat cu 2 Posturi (S si G) : TUR D 800-1, seria: 87301- 

EMX : RDG Aparat cu 2 Posturi (S si G) : SIRESKOP CX, seria: 01045 




Tel. 0263 239404, fax 232128, 236198

1998 


- Lab RDG - Bloc 700 Paturi Str. G-ral Gr. Balan, nr. 117, loc. 

BISTRITA, jud. BISTRITA NASAUD, 



EMX : RDG MOBIL : POLYMOBIL 10, seria: 01252 / 1996 

EMX : RDG MOBIL : POLYMOBIL PLUS, seria: 010480 / 2001 

EMX : RDG MOBIL : SK 7-3, seria: 020-06 / 1982 

- Sectia boli infectioase Str. Alba Iulia, nr. 7, loc. BISTRITA, 


2004 

IO182/2006 Valabilitate:11/24/2006- 11/23/2011 


EMX : RDG Aparat cu 1 post (S-G) : MERCURY 332, seria: xx01 / 

17. Serviciul Roman de Informatii Bistrita 

Generator de radiatii X – este autorizata 

NASAUD 

18. SP OR GEORGE TRIFON Str. GEORGE COSBUC nr. 19, loc. 

NASAUD, jud. BISTRITA NASAUD, 

VI230/2006 Valabilitate:10/26/2006- 10/25/2008 


EMX : RDG Microradiografii Pulmonare : SERIOMETA 5, seria: 

87164 / 1987 

DL113/2008 Valabilitate:9/21/2007-10/29/2013 


EMX : RDG Aparat cu 2 Posturi (S si G) : NEODIAGNOMAX, seria: 

1634-11-10 / 1973 

400322 / 2001 

66201 / 2002 

EMX : RDG Aparat cu 1 Post (G) : ddR CHEST SYSTEM, seria: 

EMX : RDG Aparat cu 1 Post (G) : COMBIGRAPH QUADRO, seria: 




Tel. 0263 239404, fax 232128, 236198

2004 


EMX : RDG Aparat cu 1 post (S-G) : MERCURY 332, seria: 04042609 

- Lab RDG Mobil Str. Tudor Vladimire, nr. 1, loc. 

NASAUD, jud. BISTRITA NASAUD, tel. 

IO007/2006 Valabilitate:1/17/2006-1/16/2011 


EMX : RDG MOBIL : SIREMOBIL COMPACT, seria: 03627 / 2001 

19. Centru de Sanatate Rodna Str. Principala, nr. , loc. RODNA, jud. 


EMX: MRS PHILIPS - in curs de autorizare 

20. SC RADIODENT SRL Nasaud 

Lab. RTG , Str. V. Naşcu, nr. 34, etaj 1, NĂSĂUD, Jud Bistriţa Năsăud 

CIAP 03/2008 valabilitate: până la data de 21.08.2018. 


- IMAGE X 70, seria 21311/2001, instalaţie intraorală 

- X-MIND PANO CEPH, seria 411478/2004, instalaţie panoramică. 

SINGEORZ BAI 

21. SC HEBE SA Str. Trandafirilor nr. 10, loc. SINGEORZ 

BAI, jud. BISTRITA NASAUD, 

OG010/2008 Valabilitate:5/28/2008-5/27/2010 


EMX : RDG Aparat cu 2 Posturi (S si G) : NEODIAGNOMAX, seria: 

1634-13-40 / 1973 

22. SC RADIODENT SRL 

Lab. RTG , Str. Stejarului, Bl. B2, Sc C. Ap. 2, Sîngeorz Băi, Jud Bistriţa 

Năsăud 

CIDL 06/2008 valabilitate: până la data de 14.10.2017 


instalaţie radiologică cu geneatori de radiaţii X de tipul X-MIND AC seria 

315224 




Tel. 0263 239404, fax 232128, 236198


SUSENII BIRGAULUI 

23. UNIT MED SOC SUSENII BIRG Str. Principala nr. 394, loc. SUSENII 

BIRGAULUI, jud. BISTRITA 

AE083/2008 Valabilitate:7/14/2008-7/13/2010 


EMX : RDG Aparat cu 1 Post (G) : MULTI-RADIOGRAPHY 

SYSTEM MRS, seria: 986/010 / 1997 

Unitati care detin detectori de fum cu surse de Am – 241 radiactiv: 

24. ARHIVELE NAŢIONALE – DIRECŢIA JUDEŢEANĂ BISTRIŢA NĂSĂUD 

25. DIRECŢIA GENERALĂ A FINANŢELOR PUBLICE BISTRIŢA NĂSĂUD 

Unitatti in curs de autorizare : 

26. CENT SAN TEACA Str. P-ta Purbach, nr. 153 

tel. 

EMX : RDG Aparat cu 1 Post (G) : MULTI-RADIOGRAPHY 

SYSTEM MRS, 

27. SC CAB STOM BOL SRL Bistrita Str. Piata Morii, nr. 2 tel. 

28. SC CAB STOM SAVA SRL Bistrita Str. Pietrosu, nr. 2B tel. 

29. SC ALMO EGLO TRADING SRL Bistrita Str. Imparat Traian, nr. tel. 

30. SC ALEXDENT SRL Bistrita 




Tel. 0263 239404, fax 232128, 236198


A. Depozite / staţii distribuţie carburanţi 

1. Benzine - motorine 

Nr. 

crt. 

Denumire operator economic Adresa Telefon 

1 SC ORIZONTEX SRL Tiha Bîrgăului, nr. 501 

2 SC OZANA SRL, staţia 1 Bistriţa, Calea 

Moldovei, nr. 17 

3 SC OZANA SRL, staţia 2 Susenii Bîrgăului 

4 SC OZANA SRL, staţia 3 Mititei, com. Nimigea, 

DN 17D, km 19+3 GO 

5 SC LUKOIL ROMANIA SRL Unirea Bistriţa, cart. Unirea, 

nr. 468 

6 SC LUKOIL ROMANIA SRL Crainimăt 1 Crainimăt, DN 17, km 

52 

7 SC LUKOIL ROMANIA SRL Crainimăt 2 Crainimăt, DN 17, km 

52 

8 SC MOL ROMANIA COM PP SRL Bistriţa, Calea 

Moldovei 

9 SC OMV ROMANIA MINERAL OEL Bistriţa, Calea 

SRL 

Moldovei 

10 SC PETROM SA STAŢIA 3 Bistriţa, str. Arţarilor, 

nr. 3 

11 SC ALEX DORA-LUX COM SRL Bistriţa, str. 

Sigmirului, nr. 15 

12 SC ROMPETROL DOWNSTREAM SA Bistriţa, str. Cetăţii, 

FN 

13 SC PETROM SA STAŢIA NR. 1 Bistriţa, str. Libertăţii, 

nr. 1 

14 SC PETROM SA STAŢIA NR. 2 Bistriţa, cart. Viişoara, 

nr. 301 

15 SC ALTAI PROD SRL Com. Teaca, sat Viile 

Tecii 

16 SC ALTAI PROD SRL Năsăud, str. 

Grănicerilor, nr. 61 

17 AGROMEC ŞIEU Şieu 

18 SC COM PRODUCT SRL Galaţii Bistriţei, sat 

Herina, DN 15A, km 

38+800 

19 PETROM SA TEACA (transportabilă) Teaca, str. Viilor, nr. 

551 

20 SC LECPETROVAM SRL Lechinţa, nr. 220 

21 SC MULTILEVEL EXIM SRL Urmeniş, nr. ¾ 

22 SC PETROM SA Sînmihai Sînmihaiul de Cîmpie 

23 SC PURCSA PROD SRL Şintereag 

24 SC PETROM SA STAŢIA 6 Beclean, str. Parcului 

25 SC GAD PETROL SRL Coldău, nr. 13B 

26 SC PURCSA PROD SRL Uriu, DN 17, km 13, 

nr. 1B 






27 SC PETROM SA Năsăud, str. 

Grănicerilor, nr. 59A 

28 SC CICSA ACS SRL Feldru, DN 17D 

29 SC MIDIVOX SRL Sîngeorz Băi, DN 17D 

30 SC BLUM IMPEX SRL Telciu 

31 SC FOREST GOSEN SRL Sîngeorz Băi, str. 

Republicii, nr. 1/C 

32 SC PETROM SA Sîngeorz Băi, str. 

Carpaţi, nr. 8 

33 SC DORIS AGROCOM SRL Rodna, str. Principală, 

nr. 1449 

34 SC SOBUUS IMPEX SRL Măgura Ilvei, nr. 194 

2. Gaz petrolier lichefiat (GPL) 

SC TRASNEVEREST COM SRL Bistriţa, Dr. de 

Centură, nr. 333/B 

SC MARIGAZ TRADE SRL Cranimăt 

SC MEFINA IND SRL Bistriţa, str. Drumul 

Dumitrei Vechi, nr. 23 

MONOROM IMPEX SRL Bistriţa, G-ral Grigore 

Bălan, 40/47/B 

SC HAMICOM DISTRIBUŢIE SRL Bistriţa, str. Nicolae 

Titulescu, nr. 9 

SC TANK-OILL IMPEX SRL Bistriţa, str. Şoimilor, 

3/2/C 

SC GRUP PETROCHIM SRL Bistriţa, Valea 

Căstăilor, nr. 8 

SC EUROTRANS-OIL SRL Bistriţa, cart. Unirea, 

DN 17 

B. Agenţi economici cu risc mare şi foarte mare de incendiu (industrie) 

Nr. 

crt. 


1 AC ARIO SA Bistriţa. Str. Industriei, 

nr. 10 

0263/234160 

2 SC IPROEB SA Bistriţa, str. Cetăţii, nr. 

19 

0263/238164 

3 SC ROMBAT SA Bistriţa, str. Cetăţii, nr. 

6 

0263/238160 

C. Comercial 

Nr. 

crt. 


2 Complex Comercial KAUFLAND Bistriţa, str. Libertăţii 

3 Complex Comercial PLUS DISCOUNT Bistriţa, str. Parcului 

4 Complex Comercial CASA AMBIENT Bistriţa, Calea 

Moldovei, 

5 Complex Comercial WINMARKT Bistriţa, str. Gării 





INUNDAŢII 

SURSE DE RISC 

INUNDAŢII

INUNDAŢII 

ZĂPOARE DE GHEAŢĂ 

SURSE DE RISC 

INUNDAŢII ŞI ZĂPOARE DE GHEAŢĂ

HARTA 

CU RISCURILE DE PRODUCERE A ZĂPOARELOR DE GHEAŢĂ PE CURSURILE DE APĂ DIN JUDEŢ 

INTERVENŢII PIROTEHNICE LA ZĂPOARE DE GHEAŢĂ ÎN ANUL 

2008 2009 2010 

6 intervenţii pirotehnice la zăpoare de gheaţă: 

6 intervenţii pirotehnice la zăpoare de gheaţă: 

- 21.01.2008 – râul Ilva, com. Ilva Mică şi Măgura - Râul Ţibleş ( localitatea Zagra ); 

Ilvei: 

- Râul Sălăuţa ( amonte localitatea Salva ); 

- 22.01.2008 - râul Sălăuţa, loc. Coşbuc: 

- Leşu ( localitatea Leşu ); 

- 22.01.2008 – râul Leşu, localitatea Leşu: 

- Pârâul Gersa, (localitatea Gersa). 

- 22.01.2008 – râul Ilva, localitatea Măgura Ilvei: 1 intervenţie pirotehnică la zăpoare de gheaţă: 

- 23.01.2008 - râul Ilva, localitatea Măgura Ilvei: 

- 07.02.2008 – râul Ilva localitatea Măgura Ilvei: 

- 21.02.2010 Râul Ilva ( localitatea Măgura Ilvei); 

Zone cu risc de producere a zăpoarelor de gheaţă unde nu au fost desfăşurate acţiuni de intervenţie în ultimii 2 ani 

( Răurile Ilişua,zona loc. Căianu Mic, Someşul Mare cu localităţile Rodna, Feldru, Nimigea de Sus, Telcişor cu localitatea Telciu, 

Sălăuţa cu localitatea Salva.

ALUNECĂRI DE TEREN 

SURSE DE RISC 

ALUNECĂRI DE TEREN

AVALANŞE 

SURSE DE RISC 

AVALANŞE

INCENDII ÎN MASĂ 

SURSE DE RISC 

INCENDII ÎN MASĂ

TRANSPORT RUTIER 

SURSE DE RISC 

TRANSPORT RUTIER

SURSE DE RISC 

ACCIDENTE MAJORE PE CĂILE DE COMUNICAŢII - TRANSPORT RUTIER ŞI FEROVIAR 

TRANSPORT RUTIER 

TRANSPORT FEROVIAR

HARTA 

CU SITUAŢIA ACTIVITĂŢII DE ASANARE DIN JUDEŢ 

INTERVENŢII PIROTEHNICE LA MUNIŢIE RAMASĂ NEEXPLODATĂ 

2009 2010 

17 intervenţii pirotehnice la muniţia rămasă neexplodată 

31.01.2009 – Bistriţa - 1(una) grenadă de mână defensivă. 

02.02.2009 – Bistriţa - În urma asanării nu au fost descoperite elem. de muniţie. 

23.03.2009 – Bistriţa - 1(unu) proiectil exploziv cal. 122 mm. 

09.04.2009 – Bistriţa - 1(unu) cartuş cal. 7,62 mm. 

14.04.2009 – Bistriţa - 1(una) bombă explozivă cal. 60 mm. 

16.04.2009 – Miceştii de Cîmpie - 1(una) grenadă de mână defensivă. 


28.04.2009 – Năsăud - 1(unu) proiectil exploziv cal. 75 mm. 

04.05.2009 – Josenii Bîrgăului – 6 (şase) proiectie explozive trasor cal. 100 mm., 

1(unu) proiectil exploziv cal. 122 mm., 1(unu) proiectil perforant cal. 85 mm. 

16.05.2009 – Şieu Măgheruş (Chintelnic) - 5(cinci) cartuşe cal. 7,62 mm. 

22.06.2009 – Lunca Ilvei - 1(unu) cartuş cal. 7,62 mm., 5 (cinci) gloanţe cal. 14,5 mm. 

26.06.2009 – Sîngeorz-Băi - 8 (opt) cartuşe cal. 7,62 mm. 

03.07.2009 – Teaca (Pintic) - 4 (patru) cartuşe cal. 7,62 mm. 

03.08.2009 – Bistriţa - 1(unu) proiectil exploziv cal. 76 mm. 


06.09.2009 – Şanţ (Pasul Rotunda) - 1(unu) proiectil exploziv cal. 76 mm. 

09.09.2009 – Braniştea - 1(una) petardă unică de infanterie. 

TOTAL ELEMENTE MUNIŢIE 41 123 

MISIUNI DISTRUGERE 1 2 

9 

8 

19 intervenţii pirotehnice la muniţia rămasă neexplodată 

12.01.2010 – Teaca - 1(unu) proiectil exploziv cal. 75 mm. 

08.02.2010 – Bistriţa (Str. Ghinzii, nr. 116) - 1(una) bombă explozivă cal. 82 mm. 

23.02.2010 – Reteag - 1(una) grenadă de mână ofensivă. 

23.03.2010 – Căianu Mic - 1(una) grenadă de mână defensivă. 

31.03.2010 – Bistriţa (Str. Ioan Căianu, nr.4) - 9(nouă) cartuşe cal. 7,63 mm. 

02.04.2010 – Bistriţa (BASP) - 12 cartuşe cal. 7,62 mm, 25 cartuşe cal. 9 mm. 

20.04.2010 – Budacu de Jos (Simioneşti) - 7(şapte) cartuşe cal. 7,62 mm. 

02.06.2010 – Beclean (Str.Codrului nr.31, Remat) - 1(una) grenadă de mână defensivă. 

10.06.2010 – Bistriţa (Str. Zimbrului,Grădiniţa nr.15) - 10(zece) cartuşe cal. 7,92 mm. 

06.07.2010 – Mărişelu - 1(una) grenadă cumulativă. 

20.08.2010 – Bistriţa (Unirea, nr. 94) - 1(una) bombă explozivă cal. 60 mm. 

09.09.2010 – Bistriţa (Str. Ioan Căianu, nr.4) – 6 (şase) grenade PG-2 inerte. 

12.09.2010 – Lunca Ilvei (Teşna) - 1(una) bombă explozivă cal. 60 mm. 

21.09.2010 – Sărăţel (Pădurea Sărăţel) - 1(una) bombă explozivă cal. 82 mm. 

11.10.2010 – Bistriţa (Viişoara, nr.192) - 5(cinci) cartuşe cal. 7,62 mm. 

19.10.2010 – Bistriţa (Str. Dobrogeanu Gherea, nr.10) - 1(una) grenadă de mână ofensivă, 

8 (opt) tub. cartuş cal. 7,62 mm şi 5 (cinci) tub. cartuş cal. 14,5mm. 

04.11.2010 – Bistriţa (BASP) – 13 buc. cartuş cal. 7,62 mm, 2 buc. tub cartuş cal. 7,62 mm. 

06.12.2010 – Ilva Mică - 5 (cinci) bombe explozive cal. 60 mm, 3 (trei) proiectile exploziv 

trasoare cal. 75 mm, 1(unu) proiectil perforant cal. 75 mm şi 1(unu) proiectil 

perforant cal. 45 mm. 

07.12.2010 – Rusu Bîrgăului - 1 (unu) proiectil exploziv trasor cal. 75 mm.

SCHEMA - Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta \"Bistrita\"

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?