Sfatul popular al raionului Bistrita 2 1950-1968 - Arhivele Naţionale ...

Sfatul popular al raionului Bistrita 2 1950-1968 - Arhivele Naţionale ... Sfatul popular al raionului Bistrita 2 1950-1968 - Arhivele Naţionale ...

arhivelenationale.ro
from arhivelenationale.ro More from this publisher
05.06.2013 Views

2. Fabrica de Cherestea Bistriţa Bârgăului Fabrica a fost construită în anul 1890, şi s-a constituit în societate pe acţiuni. Printre firmele cu cel mai mare capital, a fost firma „Neuberger”. În 1918, fabrica a fost incendiată, iar activitatea şi-o reia abia în 1939. În 1944 fabrica a fost din nou incendiată, pentru ca în 1946 să-şi reia activitatea. 3. Fabrica de cherestea Susenii Bârgăului Fabrica a fost pusă în funcţiune în 1918. Era proprietatea comunităţilor grănicereşti. Din 1939, până în 1946, activitatea îi este întreruptă, o parte a personalului fiind detaşat la fabrica din Bistriţa Bârgăului. În 1946, întreprinderea îşi reia activitatea ca unitate a societăţii „Regna”, iar în 1948, prin naţionalizarea e transformată în fabrică de interes republican. 4. Fabrica de sobe ceramice Nucleul fabricii l-a constituit atelierul meşterului sas Schuster Walter. Acesta i-a vândut lui Biss Cornel. În anul 1948 fabrica a fost naţionalizată. 5. Întreprinderea de colectare şi Industrializare a laptelui Bistriţa În anul 1948, s-a constituit o fabrică mică, Romlacta; apoi Aprolacta, care îşi schimbă denumirea în ISPL (1952), aceasta funcţiona într-un sedu pe str. Molotov, nr.33 Între anii 1951-1952, s-a construit fabrica din str. Filimon Sârbu, nr.17, care i-a denumirea de ICIL Bistriţa. (23 august 1952). În anul 1952, s-a construit o filială anexă a I.C.I.L.-ului, la Prundul- Bârgăului, care se pune în funcţie în 1953. Acum se constituie şi centrele de colectare şi prelucrare a laptelui. 6. Fabrica de mezeluri Nucleul fabricii îl constituie fabrica de mezeluri condusă de fraţii Braedt. În 1944, fabrica îşi încetează activitatea. În 1946, fabrica îşi reia activitatea ca întreprinderea particulară a inginerului Globanu. În 1948, fabrica se naţionalizează. După naţionalizare, aceasta depindea de IRIC- Cluj (Întreprinderea Regională de Industrializare a cărnii). 7. Întreprinderea Regională Forestieră Prundul-Bârgăului Fabrica a fost construită de Helinger în 1925, care a vândut-o fraţilor Nirenfeld. După deportarea acestora, fabrica a fost condusă de o societate maghiară, care o administrează până în 1944. După cel de-al II-lea război, fabrica şi-a stagnat activitatea până în 1948. IC Frimu a administrat-o până în 1953, când se desfiinţează secţia forestieră de la IC Frimu, fabrica a trecut la IRF Cluj (Întreprinderea Regională Forestieră). © Arhivele Naţionale ale României Întreprinderea Regională Prundul-Bârgăului exploatează şi prelucrează produsele secundare lemnoase din pădurile Ocolului Silvic Prundul-Bârgăului. - 8 -

8. Cooperativa „Tâmplarul” A luat fiinţă în anul 1912. În timpul războiului (1944) atelierele sunt părăsite, iar cooperativa intră în proprietatea statului ca bun absenteist. În 1946, un tâmplar Şomfelean, înfiinţează un atelier cooperatist. Dar în 1947, din cauza lipsei capitalului, atelierul e preluat de o comisie de lichidare. Maşinile au fost preluate de Întreprinderea CFR- LST Bistriţa şi apoi de L.S. Telciu, care construiau linia Sărăţel-Deda şi Salva-Vişeu. A fost naţionalizată prin decretul 92/1950. După naţionalizare organul tutelar al cooperativei a fost „UCECOMUL”. 9. Întreprinderea raională „I.C.Frimu” Bistriţa În 1 octombrie 1950, Gospodăria Chibzuită Năsăud, în care intrau următoarele fabrici şi gospodării: Fabrica de Marmeladă, Gospodăria 7 Noiembrie, Gospodăria 1 Mai Bârgău, Gospodăria 1 Mai Şieu , Gospodărie 9 Mai Rodna, Gospodăria 6 Martie Lechinţa, Gospodăria 23 August Bistriţa, Gospodăria G. Coşbuc Năsăud, se transformă în Întreprinderea Mixtă I.C. Frimu, cu sediul în Bistriţa. Activitatea acestei întreprinderi se extindea pe raza a trei raioane : Bistriţa, Năsăud, Beclean, forul tutelar fiind Comitetul Executiv al Sfatul popular al regiunii Rodna. Tot în octombrie, în IC Frimu intră şi sectorul Beclean şi Manic – Teaca, Fabrica de Săpun Bistriţa, Gaterul Prundul- Bârgăului , Fabrica de Sifoane Bistriţa. La sfârşitul lui octombrie 1950, se desprind din IC Frimu, următoarele întreprinderi: „Hebe”- Sângeorz Băi, Moara Monor, iar Gospodăria „ G. Coşbuc” devine autonomă. În 1952, Întreprinderea Agrozootehnică Bistriţa , devine autonomă, iar întreprinderea „ Mica” s-a predat IMC Cluj. În 1.01.1953, sectorul forestier trece la IRF Cluj. La 12.01.1955, în IC Frimu, intră o poligrafie şi trei abatoare. Avea următoarele ramuri de producţie: 1. metalurgică - atelierul de reparaţii auto; - atelierul de tipărit; - atelier reparaţii maşini electrice. 2. industria lemnului; 3. materiale de construcţie – fabrica de cărămizi Şieu-Odorhei; 4. piei şi cauciuc – fostă fabrica lui Hatchi Alwin, care în 1951 devine întreprinderea „Cometa”; 5. textilă, cu trei dărace: unul în Şieu şi două în Beclean; 6. poligrafică; 7. alimentară şi produse chimice: - Fabrica de marmeladă şi uscătoria de fructe; - Fabrica de oţet; - Fabrica de ape gazoase; - Fabrica de săpun. © Arhivele Naţionale ale României - 9 -

2. Fabrica de Cherestea Bistriţa Bârgăului<br />

Fabrica a fost construită în anul 1890, şi s-a constituit în societate pe<br />

acţiuni. Printre firmele cu cel mai mare capit<strong>al</strong>, a fost firma „Neuberger”. În<br />

1918, fabrica a fost incendiată, iar activitatea şi-o reia abia în 1939. În 1944<br />

fabrica a fost din nou incendiată, pentru ca în 1946 să-şi reia activitatea.<br />

3. Fabrica de cherestea Susenii Bârgăului<br />

Fabrica a fost pusă în funcţiune în 1918. Era proprietatea comunităţilor<br />

grănicereşti. Din 1939, până în 1946, activitatea îi este întreruptă, o parte a<br />

person<strong>al</strong>ului fiind detaşat la fabrica din Bistriţa Bârgăului. În 1946,<br />

întreprinderea îşi reia activitatea ca unitate a societăţii „Regna”, iar în 1948, prin<br />

naţion<strong>al</strong>izarea e transformată în fabrică de interes republican.<br />

4. Fabrica de sobe ceramice<br />

Nucleul fabricii l-a constituit atelierul meşterului sas Schuster W<strong>al</strong>ter.<br />

Acesta i-a vândut lui Biss Cornel. În anul 1948 fabrica a fost naţion<strong>al</strong>izată.<br />

5. Întreprinderea de colectare şi Industri<strong>al</strong>izare a laptelui Bistriţa<br />

În anul 1948, s-a constituit o fabrică mică, Romlacta; apoi Aprolacta, care<br />

îşi schimbă denumirea în ISPL (1952), aceasta funcţiona într-un sedu pe str.<br />

Molotov, nr.33<br />

Între anii 1951-1952, s-a construit fabrica din str. Filimon Sârbu, nr.17,<br />

care i-a denumirea de ICIL Bistriţa. (23 august 1952).<br />

În anul 1952, s-a construit o fili<strong>al</strong>ă anexă a I.C.I.L.-ului, la Prundul-<br />

Bârgăului, care se pune în funcţie în 1953. Acum se constituie şi centrele de<br />

colectare şi prelucrare a laptelui.<br />

6. Fabrica de mezeluri<br />

Nucleul fabricii îl constituie fabrica de mezeluri condusă de fraţii Braedt.<br />

În 1944, fabrica îşi încetează activitatea. În 1946, fabrica îşi reia activitatea ca<br />

întreprinderea particulară a inginerului Globanu.<br />

În 1948, fabrica se naţion<strong>al</strong>izează. După naţion<strong>al</strong>izare, aceasta depindea<br />

de IRIC- Cluj (Întreprinderea Region<strong>al</strong>ă de Industri<strong>al</strong>izare a cărnii).<br />

7. Întreprinderea Region<strong>al</strong>ă Forestieră Prundul-Bârgăului<br />

Fabrica a fost construită de Helinger în 1925, care a vândut-o fraţilor<br />

Nirenfeld. După deportarea acestora, fabrica a fost condusă de o societate<br />

maghiară, care o administrează până în 1944. După cel de-<strong>al</strong> II-lea război,<br />

fabrica şi-a stagnat activitatea până în 1948. IC Frimu a administrat-o până în<br />

1953, când se desfiinţează secţia forestieră de la IC Frimu, fabrica a trecut la<br />

IRF Cluj (Întreprinderea Region<strong>al</strong>ă Forestieră).<br />

© <strong>Arhivele</strong> Naţion<strong>al</strong>e <strong>al</strong>e României<br />

Întreprinderea Region<strong>al</strong>ă Prundul-Bârgăului exploatează şi prelucrează<br />

produsele secundare lemnoase din pădurile Ocolului Silvic Prundul-Bârgăului.<br />

- 8 -

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!