Sfatul popular al raionului Bistrita 2 1950-1968 - Arhivele Naţionale ...

- reprezintă sfatul în faţa instanţelor judiciare;
- reprezintă pe bază de delegaţie orice minister sau orice alt Sfat
Popular.
Principalele acte întocmite de acestea sunt: planuri, rapoarte ale secţiei,
corespondenţă privind problemele juridice, hotărâri, sentinţe, din perioada 1950-
1967.
Activitatea de îndrumare pe linia cadrelor ia revenit secţiei CADRE, de
altfel actele întocmite de aceasta reflectă acest lucru: instrucţiuni, dispoziţii
privind munca de cadre, scheme de organizare ale secţiilor, planuri de muncă,
rapoarte ale secţiilor şi ale instituţiilor subordonate, situaţii privind personalul.
Secţiei ORGANIZATORICE îi revenea sarcina de a organiza sesiunile
şi şedinţele Sfaturilor Populare comunale şi ale oraşului Bistriţa, de a ţine
procesele-verbale ale acestor şedinţe.( 1952- 1967).
Secţia PLANIFICARE de pe lângă Sfatul Popular Raional Bistriţa îşi
începe activitatea în 1953, având sarcina de a planifica activităţile din raion, pe
domenii de activitate şi de a urmări îndeplinirea acestor sarcini. Practic sarcinile
acestei secţii se reflectă şi în actele create: planuri ale secţiei, planuri agricole,
planuri privind forţele de muncă.
Organizarea activităţii agricole, luarea unor măsuri de îmbunătăţiri
funciare, urmărirea organizării şi îndrumării activităţii G.A.C.-urilor, T.O.Z.urilor
şi ale G.A.S.-urilor era realizată de către secţia AGRICOLĂ.
Principalele unităţi subordonate secţiei agricole erau:
1. Institutul de Cercetări Agricole (I.C.A.R)- staţiune de cercetări,
înfiinţată în anul 1950 pe terenul fostei ferme a moşierului Baraoglu,
depindea de Institutul de cercetări Agronomice al Academiei.
2. Circumscripţiile sanitar – veterinare: Prundul-Bârgăului, Iad (Livezile),
Şieu, Teaca, Bistriţa centrală şi Urbană.
3. Staţiunile de Maşini şi Tractoare (SMT- urile) – au luat fiinţă în anul
1948, în octombrie, în urma desfiinţării AFSM- urilor şi scindării acestora
în SMT-uri şi GAS- uri.
4. Gospodăriile Agricole de Stat:
- a) – G.A.S.-Teaca - s-a organizat la început din terenurile
absenteiştilor, depinzând la început de REAZIM Tg. Mureş (pentru vii),
dar şi de ocolul Agricol de Plasă. În 1948 îşi ia denumirea de „ Ferma
AFSM Teaca”, care reunea cele două circumscripţii – agricolă şi viticolă -
într-una singură. Ferma depindea de Direcţia Judeţeană AFSM Bistriţa,
aceasta fiind subordonată AFSM din Ministerul Agriculturii şi
Domeniilor. În 1949, AFSM- ul se desfiinţează, transformându-se în GAS
© Arhivele Naţionale ale României
- 4 -