studiu de evaluare adecvata - Agentia pentru Protectia Mediului

STUDIU DE
EVALUARE ADECVATA
PENTRU
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
ZONA LIBERA GALAŢI – PLATFORMA I, ETAPA II,
PARCELELE U, R1 ŞI CULOARUL DE LEGATURA
2011

CUPRINS
Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
1. INFORMAŢII PRIVIND PROIECTUL .......................................................................... 3
1.1 INFORMAŢII GENERALE PRIVIND PROIECTUL ............................................................... 3
1.1.1 Denumirea proiectului ..................................................................................................................... 3
1.1.3 Obiectivele proiectului ..................................................................................................................... 4
1.1.4 Informaţii privind producţia care se va realiza ..................................................................... 4
1.1.5 Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice utilizate 5
1.2 LOCALIZARE GEOGRAFICĂ ŞI ADMINISTRATIVĂ .......................................................... 7
1.3 MODIFICĂRILE FIZICE CE DECURG DIN PROIECT ........................................................ 9
1.3.1 Etapa de construcţie ....................................................................................................................... 10
1.3.2 Etapa de operare .............................................................................................................................. 12
1.3.3 Etapa de închidere ........................................................................................................................... 14
1.4 RESURSELE NATURALE NECESARE IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI ..................... 14
1.5 RESURSELE NATURALE CE VOR FI EXPLOATATE DIN CADRUL ARIEI NATURALE
PROTEJATE PENTRU A FI UTILIZATE LA IMPLEMENTAREA PROIECTULUI ................ 15
1.6. EMISII ŞI DESEURI GENERATE DE OBIECTIVUL DE INVESTITIE ŞI
MODALITATEA DE ELIMINARE A ACESTORA ......................................................................... 16
1.7 CERINŢE LEGATE DE UTILIZAREA TERENULUI, NECESARE PENTRU EXECUŢIA
PROIECTULUI ................................................................................................................................... 21
1.8 SERVICII SUPLIMENTARE SOLICITATE DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI .... 23
1.9 DURATA CONSTRUCŢIEI, FUNCŢIONRII, DEZAFECTĂRII PROIECTULUI ............ 23
1.10 ACTIVITĂŢI CARE VOR FI GENERATE CA REZULTAT AL IMPLEMENTĂRII
PROIECTULUI ................................................................................................................................... 23
1.11 DESCRIEREA PROCESELOR TEHNOLOGICE ALE PROIECTULUI ............................ 23
1.12 CARACTERISTICILE PROIECTELOR EXISTENTE, PROPUSE SAU APROBATE, CE
POT GENERA IMPACT CUMULATIV CU PROIECTUL ............................................................. 24
1.13 ALTE INFORMAŢII RELEVANTE ........................................................................................ 24
2.1 DATE PRIVIND ARIILE NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR
AFECTATE DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI .................................................................... 27
2.1.1 Situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0070 Lunca Prutului - Vlădeşti -
Frumuşiţa ....................................................................................................................................................... 27
2.1.2 Situl de importanţă comunitară ROSCI0105 Lunca Joasă a Prutului ......................... 36
2.2 DATE DESPRE PREZENŢA, LOCALIZAREA, POPULAŢIA ŞI ECOLOGIA SPECIILOR
ŞI/SAU HABITATELOR DE INTERES COMUNITAR PREZENTE PE SUPRAFAŢA ŞI ÎN
IMEDIATA VECINĂTATE A PROIECTULUI ............................................................................... 41
2.2.1 Păsări .................................................................................................................................................... 41
2.2.3 Flora ...................................................................................................................................................... 71
2.2.4 Fauna .................................................................................................................................................... 74
2.2.5 Concluzii privind speciile şi/sau habitatele prezente pe suprafaţa sau în imediata
vecinatae a planului ................................................................................................................................. 114
2.3 DESCRIEREA FUNCŢIILOR ECOLOGICE ALE SPECIILOR ŞI HABITATELOR DE
INTERES COMUNITAR AFECTATE ŞI RELAŢIA ACESTORA CU ARIA NATURALA
PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR ÎNVECINATE ŞI DISTRIBUŢIA ACESTORA 115
2.4 STATUTUL DE CONSERVARE A SPECIILOR ŞI HABITATELOR DE INTERES
COMUNITAR .................................................................................................................................... 116
2.5 DATE PRIVIND STRUCTURA ŞI DINAMICA POPULAŢIILOR DE SPECII
AFECTATE ........................................................................................................................................ 117
Pag. 1/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
2.6 RELAŢIILE STRUCTURALE ŞI FUNCŢIONALE CARE CREEAZĂ ŞI MENŢIN
INTEGRITATEA ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR ................ 118
2.7 OBIECTIVELE DE CONSERVARE A ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES
COMUNITAR .................................................................................................................................... 119
2.8 DESCRIEREA STĂRII ACTUALE DE CONSERVARE A ARIEI NATURALE
PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR ................................................................................... 119
2.9 ALTE INFORMAŢII RELEVANTE PRIVIND CONSERVAREA ARIEI NATURALE
PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR ................................................................................... 121
2.10 ALTE ASPECTE RELEVANTE PENTRU ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES
COMUNITAR .................................................................................................................................... 121
3. IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA IMPACTULUI ................................................. 122
3.1 EVALUAREA IMPACTULUI ................................................................................................... 122
3.1.1 Impact pe termen scurt sau lung ............................................................................................ 122
3.1.2 Impactul în faza de construcţie ............................................................................................... 122
3.1.3 Impactul în faza de operare (exploatare) ........................................................................... 123
3.1.4 Impactul în faza de dezafectare .............................................................................................. 131
3.1.5 Impactul rezidual .......................................................................................................................... 131
3.1.6 Impactul cumulativ al centralei termoelectrice cu LEA 400 kV .................................. 132
3.1.7 Impactului cumulativ al proiectului cu ceilalti agenti economici din zona din
punct de vedere al interacţiunii cu fluviul Dunăre ...................................................................... 137
3.1.8 Alte tipuri de impact cumulativ generat de investiţie .................................................... 139
3.1.9 Analiza eventualului impact al functionarii obiectivului asupra Rezervatiei
Biosferei Delta Dunarii si Rezervatiei Stiintifice Prutul de Jos – Republica Moldova ... 140
3.2 DIMINUAREA IMPACTULUI ASUPRA BIODIVERSITĂŢII ......................................... 143
3.3 EVALUAREA SEMNIFICAŢIEI IMPACTULUI .................................................................. 147
3.4 MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI ......................................................................... 149
3.4.1 Mod de abordare ............................................................................................................................ 149
3.4.2 Măsuri pentru speciile protejate identificate pe amplasament .................................. 149
3.4.3 Detalierea măsurilor propuse ................................................................................................... 152
3.4.4 Plan de implementare al măsurilor propuse ...................................................................... 165
4. METODE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMAŢIILOR PRIVIND
SPECIILE ŞI /SAU HABITATELE DE INTERES COMUNITAR AFECTATE ......... 174
4.1 MATERIALE ŞI METODE ....................................................................................................... 174
4.2 ECHIPA DE ELABORARE A STUDIULUI ........................................................................... 176
Pag. 2/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Prezentul Studiu de Evaluare Adecvată s-a realizat în conformitate cu ghidul
metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor
sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar,
aprobat prin Ordinul 19 din 13/01/2010.
1. INFORMAŢII PRIVIND PROIECTUL
1.1 INFORMAŢII GENERALE PRIVIND PROIECTUL
1.1.1 Denumirea proiectului
Proiectul vizează construcţia unei centrale termoelectrice în Zona Liberă Galaţi care
va livra energia electrică printr-o linie electrică aeriană nouă.
Denumirea proiectului analizat este:
Centrala Termoelectrica 1x800MW în Zona Liberă Galaţi
Prezentul studiu va servi şi pentru aprecierea efectelor potenţiale ale "PUZ - Zona
Liberă Galaţi, Platforma I, Etapa II, parcelele U, R1 şi culoarul de legătură" asupra ariilor
naturale protejate de interes comunitar din apropiere.
Proiectant: Enel Produzione S.p.A.– Engineering and Innovation Division – Italia
Beneficiar: S.C. Enel Producţie S.R.L. – România
1.1.2 Descrierea generală a proiectului
Noua centrală termoelectrică cu puterea electrică brută de 800 MW va funcţiona pe
cărbune de import (transportat pe apă sau cale ferată) din Ucraina sau Africa de Sud şi va
avea la bază un ciclu termic cu parametrii ultrasupracritici ai aburului viu. Centrala electrică
se va răci în circuit deschis cu apă de Dunăre. Proiectul include şi construcţia unei dane la
Dunăre, care va folosi la descărcarea combustibilului adus cu barje sau la încărcarea zgurii
şi cenuşii şi /sau a gipsului de la desulfurare, care se vor trimite în diferite locaţii din lume
spre valorificare sau depozitare.
Pag. 3/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Din punct de vedere al protecţiei atmosferice, centrala electrică este prevăzută cu
cele mai bune tehnici disponibile de reducere a emisiilor de pulberi, oxizi de azot şi de sulf.
În plus centrala este pregătită pentru construcţia viitoarea a unei instalaţii de reţinere a
CO2 post-combustie, în momentul în care această tehnologie va atinge scara comercială.
Echipamentele acestei noi centrale termoelectrice sunt de ultimă generaţie, utilizarea
parametrilor ultrasupracritici fiind una dintre tehnologiile care asigură cea mai mare
eficienţă a unui ciclu termic cu abur, iar echipamentele de reducere a emisiilor poluante au
fost proiectate pentru a face faţă, chiar unor limite de emisie mai exigente decât cele
stabilite de normele actuale din România sau Uniunea Europeană.
1.1.3 Obiectivele proiectului
Obiectivul proiectului este de a construi o centrală termoelectrică cu puterea de
800MW în Zonal Liberă Galaţi, lucru care are drept scop consolidarea pe piaţa românească
a companiei Enel şi în calitate de producător de energie electrică, conducând totodată la
dezvoltarea regională în zona Galaţi. Acest proiect este în concordanţă cu obiectivele
regionale de dezvoltare economică şi sunt în asentimentul scopului înfiinţării Zonei Libere
Galaţi de a atrage investiţii cu capital străin. Această investiţie de peste 1 miliard de euro
este una dintre cele mai importante în regiunea de dezvoltare Sud-Est şi trebuie încurajată
ca atare.
1.1.4 Informaţii privind producţia care se va realiza
Noua centrală termoelectrică din Zona Liberă Galaţi va produce energie electrică.
LEA va avea doar rolul de a transporta această energie produsă fără a produce ceva.
Noua centrală termoelectrică va avea următoarele performanţe tehnice, în regim
nominal de funcţionare:
Tabelul 1.1
Performanţe tehnice în regim nominal de funcţionare
(cărbune din Ucraina)
Parametrul U.M. Valoare
Puterea termică MWt 1.690
Randamentul cazanului % 95,1
Puterea electrică brută MWe 800
Puterea electrică netă MWe 759
Randamentul global net % 44,9
Centrala termoelectrică poate funcţiona aproximativ 7500 ore/an. Aşadar pentru
puterea electrică de 759MW, va rezulta o cantitate anuală de energie generată de 5,7
TWh/an.
Durata de viaţă a centralei este de aproximativ 40 ani.
Pag. 4/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
1.1.5 Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice
utilizate
În tabelul următor sunt prezentate bilanţurile masice ale fluxurilor tehnologice ale
centralei electrice pe partea de combustibil /zgură şi cenuşă – aer /gaze de ardere şi calcar
/gips, considerând combustibilul de referinţă ca fiind cărbunele importat din Ucraina.
Tabelul 1.2
Bilanţ masic al principalelor fluxuri tehnologice
– Regim nominal (759 MW) – (valori în funţie de combustibilul utilizat)
Parametrul U.M. Huila din
Ucraina
Huila din
Africa de Sud
Consum de combustibil t/h 219 243
Consum de calcar pentru desulfurare t/h 0,7 4,7
Producţie de gips de la desulfurare t/h 1,3 7,4
Producţie de zgură şi cenuşă t/h 2,2 2,8
Producţie de cenuşă de la filtrul mecanic (filtru cu
saci)
t/h 19,5 25,1
Cantitatea de CO2 emis t/h 581 581
Tabelul următor prezintă principalele debite masice de apă, necesare echipamentelor
şi instalaţiilor centralei termoelectrice.
Tabelul 1.3
Bilanţ masic al fluxurilor de apă
Parametrul U.M. Valoare
Necesar de apă brută, din care: m 3 /h 265
- Consum de apă al instalaţiei de desulfurare m 3 /h 115
- Consum de apă pentru instalaţia de m
demineralizare, spălarea filtrelor de pretratare şi
pentru alte destinaţii industriale, inclusiv apă de
incendiu
3 /h 150
Apă uzată evacuată în Dunăre m 3 /h ~100
Debit de apă prelevat şi apoi evacuat din /în
Dunăre, pentru răcire
m 3 /s 26,5
În ceea ce priveşte materiile prime şi substanţele chimice utilizate acestea se pot
analiza în tabelul următor:
Pag. 5/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Tabelul 1.4
INFORMAŢII DESPRE MATERIILE PRIME ŞI DESPRE SUBSTANŢELE SAU
PREPARATELE CHIMICE
Denumirea
materiei prime, a
substanţei sau
preparatului
chimic
Cărbune
Combustibil lichid
uşor (motorină)
pentru pornire
centrală
termoelectrică
Motorină pentru
autovehicule
Calcar (CaCO3)
Uree
Sodă caustică
(NaOH)
Lapte de var (
Ca(OH)2 )
Soluţie acid
clorhidric, 32 %
Soluţie acid
sulfuric,
(H2SO4), 35%**
Cantitatea
anuală/
existentă în
stoc
Clasificarea şi etichetarea substanţelor sau a
preparatelor chimice
Categorie:
P =
Periculoase
N =
Nepericuloase
Periculozitate
Fraze
de risc
0 1 2 3 4
Soluţie clorură
ferică (FeCl3), 40%
Soluţie clorură
feroasă
(FeCl2), 24%
Soluţie hipoclorit
de sodiu
NaOCl, 12%
1800000 t/an
170 000 t în
stoc
1000 t/an
1540 m 3 în stoc
500 t/an
40 m 3 în stoc
5500÷80000
t/an*
2 x 1500 t în
stoc
4500 t/an
400 t în stoc
400 t/an
3 x 25 m 3 în
stoc
1500 t/an
2 x 500 m3 + 2
x 150 m 3 în stoc
1300 t/an
3 x 25 m 3 în
stoc
500 t/an
2 x 25 m 3 în
stoc
300 t/an
3 x 25 m 3 în
stoc
100 t/an
2 x 25 m 3 în
stoc
250 t/an
100 m 3 în stoc
N -
P Xn-N
P Xn-N
R37-R36/38-
R68
R40-R51/53-
R65-R66
R40-R51/53-
R65-R66
N - -
N - R37-R36/38
P 8 R35
P 8 R35
P 8 R34-R37
P C R35
N - R22, R38, R41
N - R34
P 8 R31, R34
Pag. 6/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Tabelul 1.4
INFORMAŢII DESPRE MATERIILE PRIME ŞI DESPRE SUBSTANŢELE SAU
PREPARATELE CHIMICE
Denumirea
materiei prime, a
substanţei sau
preparatului
chimic
Cantitatea
anuală/
existentă în
stoc
Clasificarea şi etichetarea substanţelor sau a
preparatelor chimice
Categorie:
P =
Periculoase
N =
Nepericuloase
Periculozitate
Fraze
de risc
Polielectrolit, solid
3 t/an
6 m 3 în stoc
- - -
Oxigen
2 t/an
2,5 m 3 în stoc
P 2 R8
Hidrogen
2 t/an
8 m 3 în stoc
P 2 R12
Dioxid de carbon,
CO2
3 t/an
3 m 3 în stoc
P 2 -
Acetilenă
0,05 t/an
1,3 m 3 în stoc
- - -
Argon
2 t/an
0,3 m 3 în stoc
- - -
Heliu
0,04 t/an
0,2 m 3 în stoc
- -- -
Azot
10 t/an
1 m 3 în stoc
- - -
Hexaflorură
3 x 25 m 3 în
stoc
- - -
Ulei dielectric
2 x 50 m 3 în
stoc
25 t/an
- - -
Ulei lubrifiant 1x50 m 3 + 1x30
m 3 în stoc
- - -
*în funcţie de conţinutul de sulf al combustibilului utilizat
**se va utiliza numai ca eventual înlocuitor al acidului clorhidric
1.2 LOCALIZARE GEOGRAFICĂ ŞI ADMINISTRATIVĂ
Amplasamentul centralei termoelectrice este Zona Liberă Galaţi, Platforma I, Etapa
II, parcelele U, R1 şi culoarul de legătură. Pentru acest amplasament s-a realizat PUZ care
a fost analizat şi din punct de vedere al impactului asupra mediului în cadrul unui Raport de
Mediu, conform H.G. 1076/2004.
Zona Liberă Galaţi este situată în partea de Sud - Est a României, în imediata
apropiere a Municipiului Galaţi, pe malul fluviului Dunărea la mică depărtare de Marea
Neagră şi foarte aproape de graniţa cu Ucraina şi Republica Moldova.
Pag. 7/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
În cadrul Zonei Libere Galaţi, terenul studiat este amplasat în Platforma 1, Etapa II şi
are o formă neregulată. Acesta are o suprafaţă de 385 900 m 2 şi este compus din trei
parcele, după cum urmează:
- Parcela R1 = 23 535 m 2 , amplasată pe malul Dunării;
- Parcela U = 341 795 m 2 , amplasată la limita de nord a Zonei Libere, lângă DN 2B şi
calea ferată cu ecartament standard şi rusesc;
- O parcelă de 20 570 m 2 sub forma unei benzi care le uneşte pe celelalte două şi
care este situată la limita de vest a etapei 2 din Platforma I, de-a lungul caii ferate
industriale care face legătura cu Dunărea.
Terenul studiat are următorii vecini :
Parcela R1:
Parcela U:
- la N, E şi V: terenuri în administrarea R.A. A.Z.L. Galaţi;
- la S: fluviul Dunărea.
- la N: cale ferată cu ecartament normal şi rusesc + DN 2B;
- la E : canal magistral Lunca – aducţiune irigaţii;
- la S: terenuri în administrarea R.A. A.Z.L. Galaţi;
- la V: cale ferată industrială care face legătura cu Dunărea.
Parcela de legătura :
la N: parcela U;
la E: terenuri în administrarea R.A. A.Z.L. Galaţi + Parc industrial;
la S: parcela R1;
la V: cale ferată industrială care face legătura cu Dunărea;
Pag. 8/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Figura 1.1 – Amplasarea în zonă a centralei termoelectrice
Terenul pe care se va amplasa noua centrală termoelectrică este proprietatea
Primăriei Municipiului Galaţi, în administrarea Regiei Autonome Administraţia Zonei Libere
Galaţi, şi a trecut în administrarea concedentului S.C. ENEL PRODUCTIE S.R.L. conform
Contractului de concesiune nr. 21 din 23.07.2007 şi a actelor adiţionale nr. 1 din
12.11.2007 şi nr. 2 din 01.08.2008, pentru parcelele U şi R1 şi Contractul de concesiune
nr.45 din 02.12.2008 pentru parcela de 20.507 m 2 .
Terenul respectiv, destinat executării lucrărilor de construire a Centralei
Termoelectrice cu un grup de 800 MW este teren neproductiv, de folosinţă industrială
(conform Ordin MAPPM nr. 756/1997).
1.3 MODIFICĂRILE FIZICE CE DECURG DIN PROIECT
Proiectul nu se realizează în perimetrul ariilor naturale protejate de interes
comunitar, aşadar modificările fizice ce vor decurge din acesta nu vor interacţiona
direct cu ariile naturale protejate din vecinătate.
Etapele de implementare ale proiectului constau în:
1. Etapa de construcţie
2. Etapa de operare
3. Etapa de închidere
Pag. 9/176

1.3.1 Etapa de construcţie
Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
În cadrul etapei de construcţie, pentru centrala termoelectrică vor fi necesare lucrări
de construcţii şi montaj, care vor conduce la modificări fizice prin lucrări pentru realizarea ii
fundaţiilor clădirilor şi echipamentelor industriale. În cazul LEA va fi necesară excavarea
solului şi turnarea de fundaţii pentru stâlpi.
Pe de altă parte singura modificare fizică care va mai fi introdusă de proiect în etapa
de construcţie va consta în producerea zgomotului şi vibraţiilor datorită lucrărilor de
construcţii realizate cu utilaje motorizate. În acest sens vor fi respectate toate standardele
aplicabile lucrărilor de construcţie pentru reducerea zgomotului şi vibraţiilor.
Lucrări aferente construcţiei centralei termoelectrice
o amenajări de teren, inclusiv înălţarea terenului cu 5 m;
o lucrări temporare pentru organizarea de şantier;
o sistemul de prelevare apă de Dunăre;
o canal subteran de transport a apei de Dunăre;
o bazinul şi clădirea pompelor de circulaţie a apelor de Dunăre;
o canalul subteran de evacuare a apelor de Dunăre şi difuzorul;
o dană (chei) pe malul Dunării;
o fundaţia şi platforma turbinei şi a generatorului electric;
o fundaţia cazanului de abur;
o fundaţii ale echipamentelor staţiei electrice de evacuare a puterii;
o fundaţia filtrului mecanic;
o fundaţii ale reazemelor canalului de gaze de ardere şi a ventilatorului de gaze de
ardere;
o structura metalică de susţinere a răcitorului de gaze, gropi şi fundaţii aferente
acesteia;
o fundaţii şi cuve de drenaje pentru instalaţia de desulfurare;
o clădiri şi fundaţii pentru echipamentele auxiliare instalaţiei de desulfurare;
o fundaţia rezervorului de avarie a suspensiei de calcar a instalaţiei de desulfurare;
o gospodăria de combustibil;
o fundaţii pentru silozurile şi staţia de descărcare calcar pulbere;
o clădire tip depozit închis pentru gips;
Pag. 10/176

o fundaţii ale silozurilor de cenuşă;
Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
o fundaţii ale benzilor transportoare de cărbune, cenuşă şi gips;
o turnuri de transvazare pentru benzile transportoare de cărbune, cenuşă şi gips;
o fundaţii pentru echipamentele de transport pneumatic a cenuşii (de la cazanul de
abur la silozurile de stocare temporară) şi fundaţii pentru suporţii estacadei de
transport;
o fundaţii pentru echipamentele de transport pneumatic al calcarului pulbere (de la
silozuri la instalaţia de desulfurare) şi fundaţii pentru suporţii estacadei de transport;
o rezervor subteran de distribuţie a apei brute;
o bazine pentru tratarea apei industriale şi pentru instalaţia de demineralizare,
respectiv fundaţii pentru rezervoare şi echipamente;
o fundaţii şi clădiri pentru echipamente şi instalaţii auxiliare ale instalaţiei de
demineralizare şi instalaţiei tratare a apei industriale;
o fundaţia filtrelor şi rezervoarelor pentru instalaţia de tratare a apei uzate de la
instalaţiei de desulfurare;
o fundaţia rezervorului de apă uzată al instalaţiei de desulfurare;
o structura de rezistenţă şi fundaţia pentru evaporatorul de apă uzată de la instalaţia
de desulfurare;
o fundaţia filtrului mecanic (cu saci) şi uscătorului de tip spray, pentru apa uzată de la
instalaţia de desulfurare;
o bazine de colectare şi tratare a apei menajere;
o bazine şi fundaţii pentru rezervoare şi echipamente, aferente instalaţiei de tratare a
apelor uzate;
o fundaţii şi clădiri pentru echipamentele şi instalaţiile auxiliare instalaţiei de tratare a
apelor uzate;
o căminele separatoarelor de ulei;
o bazine de apă pluvială;
o fundaţii şi bazine pentru transformatoare;
o estacade de cabluri;
o fundaţii pentru rezervoarele de păcura pentru pornire şi bazine de retenţie;
o lucrări subterane/de excavare (canale tehnologice, rigole, drenaje, canale de cabluri,
canalizare pluvială şi menajeră);
o alte lucrări pentru: sistemul de analiză a gazelor de ardere, sistemul de tratare a
condensului, sistemul de stingere incendiu;
Pag. 11/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
o estacade de conducte, fundaţii şi structură metalică;
o fundaţia şi clădirea sălii maşinilor;
o clădiri şi fundaţii pentru camera de comandă, echipamente de comutaţie
(întreruptoare) şi sisteme auxiliare;
o rezervor stocare H2;
o clădirea de stocare a CO2 pentru generatorul electric;
o clădirea instalaţiei de conversie a ureei în amoniac, şi a instalaţiilor auxiliare
acesteia;
o magazie, magazie pentru echipamente grele şi atelier;
o casa vanelor;
o clădire administrativă, cantină şi vestiare;
o clădire depozitare substanţe chimice pentru staţa de tratare a apei brute;
o protecţii auxiliare ale cazanului de abur şi fundaţii;
o clădirea şi fundaţiile compresoarelor de aer;
o fundaţia coşului de fum şi coşul de fum;
o reţea internă de cale ferată;
o acoperiş de protecţie la intemperii a vagoanelor de cărbune, la descărcare;
o împrejmuire şi locuri de parcare;
o drumuri şi iluminat;
o alte amenajări de teren.
1.3.2 Etapa de operare
În operarea CTE ZLG va genera următoarele două tipuri de modificări fizice:
- modificare fizică termică;
- zgomot şi vibraţii;
-
Modificare fizică termică
Centrala termoelectrică din Zona Liberă Galaţi va utiliza un sistem de răcire deschis,
adică se va utiliza exclusiv o sursă naturală, de suprafaţă, pentru apa de răcire. Acest
circuit de răcire deschis, va fi deservit de apa preluata din debitul Dunării. Astfel, se va
prelua apă din Dunăre, care se va evacua apoi în aval, cu o temperatură mai ridicată cu
8 0 C (valoare relativ constantă dependentă de construcţia condensatorului turbinei cu
Pag. 12/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
abur). Prin urmare, putem vorbi de o modificare fizică, termică, prin ridicarea locală a
temperaturii apei de Dunăre.
Pentru a putea stabili cu o precizie foarte bună dacă noua centrală termoelectrică
răcită în circuit deschis cu apă de Dunăre va putea respecta prevederile legale referitoare la
încălzirea apelor de suprafaţă, descrise în capitolul 3 de identificare şi evaluare a
impactului, a fost necesară realizarea unui studiu de dispersie termică a apei de răcire
încălzită în apa de Dunăre.
Studiului difuziei (disperiei) termice a fost elaborat de către Intecno-DHI Italia, în
anul 2008, denumit “GALATI GREEN FIELD PROJECT THERMAL DIFFUSION STUDY”
Responsabilii studiului sunt: întocmitor A. Crosta şi verificator M. Buffo.
Studiul s-a bazat pe model hidraulic dinamic tridimensional, MIKE 3, pentru a stabili
dimensiunea şi configuraţia penei termice produsă de către centrala Enel.
Concluzia generală a acestui studiu afirmă că în situaţia cea mai defavorabilă a
debitului minim statistic al Dunării, caz în care dispersia este mai redusă, la sfârşitul zonei
de amestec de 100m diferenţa de temperatură a apei de Dunăre încălzită faţă de
temperatura naturală va fi de cel mult 1,2 0 C. Aşadar se respectă HG202/2002 modificată
şi completată de HG563/2006.
Zgomot şi vibraţii
Nivelul de zgomot la limita incintei centralei termoelectrice va respecta valorile
maxime prevăzute de STAS-ul nr. 10009/1988 – Acustica Urbană, de 65 dB.
Echipamentele noi, care se montează în centrala termoelectrică vor respecta
prevederile din Legea Sănătăţii şi Securităţii în Muncă nr. 319/2006.
În conformitate cu prevederile Ordinul Ministrului Muncii Şi Protecţiei Sociale Nr.
508/2002 Şi Ordinul Ministrului Sănătăţii Şi Familiei nr. 933/2002 privind aprobarea
Normelor Generale de Protecţia Muncii, limita maximă admisă pentru zgomot la locurile de
muncă, cu solicitare normală a atenţiei este de 87 dB(A) la 1 m de echipament, nivel
acustic pentru expunerea zilnică (cu măsuri de precauţie, atunci când se atinge valoarea de
85 dB).
Pentru respectarea recomandărilor documentului de referinţă BAT privind nivelul de
zgomot generat de echipamente, unele dintre acestea care se vor monta în cadrul
prezentei investiţii, vor fi amplasate în interiorul unor clădiri, Aceste clădiri vor fi prevăzute
cu protecţie fonoabsorbantă la pereţi şi la tavan, pentru reducerea nivelului de zgomot.
Pag. 13/176

1.3.3 Etapa de închidere
Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Durata de viaţă a centralei termoelectrice este evaluată din punct de vedere
tehnologic şi economic a fi de 40 de ani. Data închiderii centralei poate fi modificată sau
întârziată, luând în considerare anumite cicluri de retehnologizare care se vor dovedi
fezabile tehnic şi economic. Activitatea principală pentru amplasament este exclusiv
producerea de energie electrică prin arderea cărbunelui. Considerând acest mod de utilizare
a amplasamentului, este puţin probabil ca în viitor acesta să mai fie folosit pentru alt tip de
activităţi. Se ia totuşi în considerare posibilitatea scoaterii din funcţiune a centralei la
sfârşitul duratei de viaţă, cu următoarele etape:
- dezinstalarea şi dezasamblarea echipamentelor centralei;
- demolarea clădirilor.
Terenul afectat se va readuce pe cât posibil la starea precedentă începerii activităţii.
Planul de închidere se va elabora cu 3 ani înainte de finalizarea duratei de viaţă a
centralei, de comun acord cu autorităţile competente.
Aşadar în etapa de închidere se va realiza inversarea modificărilor fizice ce au apărut
ca urmare a etapei de construcţie şi încetarea acţiunii modificărilor fizice datorate etapei de
operare.
1.4 RESURSELE NATURALE NECESARE IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI
Resursele naturale care vor fi necesare în cazul implementării proiectului vor fi:
- cărbunele – huila;
- calcarul;
- apa.
Cărbunele - Huila se va importa din Ucraina şi se va aduce în CTE pe cale ferată sau
din Africa de Sud şi va fi transportată pe cale fluvio-maritimă în barje. Pentru descărcarea
din vagoanele de cale ferată se va construi o linie nouă paralelă cu cea existentă şi
prevăzută cu buncări subterani în care se va descărca huila (în partea de Nord a parcelei
mari), iar la Dunăre se va construi o dană pentru descărcarea de pe barje (parcela mică).
Transportul între punctele de descărcare şi depozitul de cărbune al centralei termoelectrice
se va face pe un sistem de benzi transportoare.
Cărbunele va fi transportat la centrala termoelectrică pe două căi şi anume :
- preponderent pe Dunăre cu barje cu capacitatea de 5000 t
- pe cale ferată
In cele ce urmează se consideră că toată cantitatea de cărbune consumată de către
centrala termoelectrică va fi transportată cu barje.
Pag. 14/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Consumul orar de cărbune………………………………………….. 217 t/oră
Număr ore funcţionare pe an................................ 8000 ore/an
Consum anual de cărbune…………………………………… 1 736 000 t/an
Capacitatea unei barje……………………………………................ 5 000 t
Număr zile pe an navigabile pe Dunăre...................... 300 zile/an
Număr barje/an pentru transport cărbune…............... 348 barje/an
Rezultă că, într-un an, în 252 zile vor fi descărcate câte o barjă şi în 48 zile vor fi
descărcate câte două barje, adică :
252 zile x 1x 5000 t/barjă…………. 1 260 000 t
48 zile x 2x 5000 t/barjă ……………… 480 000 t
Total 1 740 000 t/an
Calcarul este necesar instalaţiei de reducere a oxizilor de sulf (SOx) din gazele de
ardere. Acesta se va livra centralei termoelectrice sub formă de pulbere prin mijloace auto
specializate sau pe calea ferată şi se va descărca şi transporta în incintă pneumatic în
sistem etanş. Pulberea de calcar cu o fineţe mai mică de 50 μm va fi procurată de la
carierele din România.
Apa se va utiliza în două scopuri:
o ca apă de răcire cu un debit de aproximativ 24 m 3 /s care se returnează integral şi
doar uşor încălzită; Apă pentru răciri tehnologice auxiliare (2,5 m 3 /s): total 26,5
m 3 /s;
o respectiv ca apă industrială de proces cu un debit de 265 t/h din care se vor returna
100 t/h la o calitate conform legislaţiei de mediu în vigoare;
Apa potabilă se va asigura din apeductul existent în vecinătatea centralei
termoelectrice. Debitul necesar este de aproximativ 50 t/zi (2 m 3 /h). După utilizare, apa
menajeră rezultată se va trata în instalaţia de tratare a apelor uzate menajere cu care
centrala termoelectrică va fi prevăzută.
1.5 RESURSELE NATURALE CE VOR FI EXPLOATATE DIN CADRUL ARIEI NATURALE
PROTEJATE PENTRU A FI UTILIZATE LA IMPLEMENTAREA PROIECTULUI
Pentru implementarea proiectului realizare centrală termoelectrică Galaţi situata în
jumătatea estică a Zonei Libere Galaţi, pe Platforma I, Etapa II, Parcelele U şi R1 nu vor fi
utilizate resurse naturale din ariile naturale protejate situate în vecinatatea zonei de
amplasament: ROSPA0070 Lunca Prutului-Vlădeşti-Frumuşiţa, sit de protecţie specială
avifaunistică, ROSCI0105 Lunca Joasă a Prutului, sit de importanţă comunitară şi a Parcului
Natural Lunca Joasa a Prutului inferior.
Pag. 15/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
1.6. EMISII ŞI DESEURI GENERATE DE OBIECTIVUL DE INVESTITIE ŞI
MODALITATEA DE ELIMINARE A ACESTORA
O centrală termoelectrică cu funcţionare pe combustibil fosil solid, reprezintă o sursă
de poluare pentru majoritatea factorilor de mediu, cu toate acestea prin aplicarea
tehnologiilor moderne, recunoscute pe plan mondial şi în Uniunea Europeană cantitatea de
poluanţi se reduce semnificativ.
La proiectarea noii centrale termoelectrice s-au avut în vedere toate aspectele
necesare protecţiei factorilor de mediu, astfel încât să se respecte limitele legale, ba chiar
să se obţină valori mai mici decât acestea, pentru a putea face faţă exigenţelor viitoare,
privind limitele legale. De exemplu, emisia de dioxid de sulf va fi cu 50 mg/Nm 3 mai mică
decât limita legislativă.
Problema de actualitate din domeniul energetic şi al protecţiei mediului este captarea
şi stocarea CO2, prin urmare deşi tehnologiile de reţinere nu au atins încă stadiul comercial,
pentru noua centrală electrică de la Galaţi s-a rezervat o suprafaţă de teren pentru
construcţia unei instalaţii de reţinere post-combustie a CO2 şi s-au avut în vedere toate
implicaţiile tehnologice ale instalării acesteia.
Emisii în apă
Faza de construcţie.
La faza de construcţie, din zonele de lucru poate rezulta apă uzată provenită în
principal din prepararea materialelor de construcţii (ex. mortare, apa din betonul de
fundare, planşee de beton etc.), din spălări tehnologice de diverse tipuri (ex. spălări unelte,
utilaje, udarea planşeelor de beton proaspăt turnat etc.), care se vor drena către bazinul
instalaţiei de tratare ape uzate tehnologic care se va construi iniţial.
Apa menajeră de la cantină, vestiare şi grupuri sanitare se va trata într-o instalaţie
temporară de tratare a apei uzate menajere (mecanică şi biologică), înainte de a fi
eliminată în Dunăre.
Faza de exploatare.
Din punct de vedere al protecţiei mediului utilizarea apei de Dunăre în circuitul de
răcire, aduce următoarele implicaţii: modificarea chimiei acesteia datorită introducerii de
substanţe biocide, respectiv creşterea de temperatură în condensatoare.
Temperatura din condensatoarele ciclului cu abur ale centralei termoelectrice şi din
alte aparate schimbătoare de căldură pentru diverse răciri tehnologice, este propice
dezvoltării unei vegetaţii, care se depune pe ţevile acestora, reducând procesele de transfer
de căldură prin urmare eficienţa de răcire. Scăderea eficienţei de răcire a unei centrale
termoelectrice conduce la o scădere apreciabilă a randamentului acesteia, ceea ce
înseamnă costuri cu combustibilul mai mari, respectiv emisii atmosferice mai mari, pentru
a obţine aceeaşi putere la bornele generatorului. Din acest motiv este necesară dozarea
corespunzătoare a unui biocid. Biocidul utilizat va fi hipocloritul de sodiu, care se va doza
automat astfel încât la evacuarea apei de răcire înapoi în Dunărea, valoarea concentraţiei
clorului liber rezidual să nu depăşească 0,2 mg/l, valoare limită impusă de NTPA-001/2002.
Pag. 16/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
În ceea ce priveşte creşterea de temperatură a apei folosite pentru răcire,
NTPA-001/2002 limitează temperatura apei evacuate în emisar la 35 0 C. Creşterea de
temperatură cea mai mare se realizează în condensatoarele ciclului cu abur şi anume de
8 0 C. Temperatura medie a Dunării se poate considera 15 0 C, iar temperatura maximă
înregistrată a fost de 27 0 C.
Beneficiarul proiectului, ENEL a comandat un studiu de modelare a dispersiei termice
a apei de răcire în Dunăre, ale cărui rezultate au fost prezentate succint la Capitolul 1.3 din
prezentul studiu.
Din procesele tehnologice ale centralei electrice, va rezulta apă uzată tehnologic, iar
de la cantine, vestiare şi toalete va rezulta apă uzată menajeră. Fiecare dintre aceste
categorii de ape uzate se vor trata într-o instalaţie separată. Astfel din instalaţia de tratare
a apei uzate tehnologic va rezulta un debit de 108 t/h apă tratată, iar din tratarea apei
uzate menajere vor rezulta 2 t/h apă tratată. Apa tratată se va colecta într-un rezervor
final de apă tratată. În acest rezervor se va face şi măsurarea continuă a calităţii apei
tratate pentru a vedea dacă parametrii măsuraţi se încadrează în limitele legale, apoi apa
tratată se va trimite în circuitul de răcire pentru amestec apoi către evacuarea generală în
Dunăre.
Debitul total de apă tratată este de 110 t/h (108 t/h + 2 t/h), dar debitul evacuat în
Dunăre va fi doar de 100 t/h (98 t/h + 2 t/h), deoarece restul de 10 t/h se vor reutiliza în
centrala electrică, la umidificarea materilelor vrac (cărbunele) şi cenuşii, pentru evitarea
poluării accidentale cu pulberi, în timpul manipulării şi transportului acesteia pentru
valorificare.
În următorul tabel sunt prezentate valorile limită ai parametrilor de calitate ai apei
uzate tratate care se va evacua în Dunăre, conform NTPA-001/2002.
Tabelul 1.5
Valorile limită ai parametrilor de calitate ai apei uzate
tratate care se va evacua în Dunăre, conform NTPA-
001/2002.
Indicatorul U.M. Valoare limită
Temperatura
0 C 35
pH - 6,5 – 9
Azot total mg /l N 10 – 15
Amoniac mg /l NH4 2 – 3
Azotaţi mg /l NO3 25 – 37
Nitriţi mg /l NO2 1 – 2
Sulfură mg /l 0,5
Sulfit mg /l SO3 1
Sulfat mg /l SO4 600
Fosfor mg /l 1 – 2
Clor liber, rezidual mg /l 0,2
Clor mg /l 500
Fluor mg /l 5
Suspensii mg /l 2 000
Produse petroliere mg /l 5
Arsenic mg /l 0,1
Pag. 17/176

Emisii în aer
Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Tabelul 1.5
Valorile limită ai parametrilor de calitate ai apei uzate
tratate care se va evacua în Dunăre, conform NTPA-
001/2002.
Indicatorul U.M. Valoare limită
Aluminiu mg /l 5
Calciu mg /l 300
Magneziu mg /l 100
Crom mg /l 1
Fier mg /l 5
Cupru mg /l 0,1
Nichel mg /l 0,5
Mercur mg /l 0,05
Zinc mg /l 0,5
Plumb mg /l 0,5
Cadmiu mg /l 0,2
Selenium mg /l 0,1
Molibden mg /l 0,1
Mangan mg /l 1,0
Faza de construcţie.
La faza de construcţie există posibilitatea unor emisii fugitive de praf provenit din
manipularea materialelor de construcţii sub formă de pulberi (ex. ciment, materiale pentru
finisaje etc.) şi din alte activităţi specifice construcţiilor (ex. tăiere /perforare /şlefuire).
Este recomandabil ca acolo unde este posibil pentru curăţenie să se folosească aspiratoare
industriale cu filtrare umedă şi la sprayere de apă peste suprafeţele de pe care praful poate
fi spulberat. La această fază se mai poate lua în calcul ca poluant şi bioxidul de carbon
produs de utilajele ce folosesc motoare cu ardere internă (ex: camioane, excavatoare etc.),
sau de mici echipamente de ardere (ex: lămpi de gaz, de benzină, aparate de sudură cu
flacără oxiacetilenică).
Faza de exploatare.
O centrală termoelectrică, care arde combustibil fosil va produce poluanţi
atmosferici, rezultaţi din procesul de ardere, cantitatea acestora fiind proporţională cu
debitul de combustibil, deci puterea termică aferentă.
Noua centrală termoelectrică din Zona Liberă Galaţi, va fi o centrală electrică de
putere mare cu o putere termică de 1 690 MWt şi un consum de combustibil de 219 t/h şi
va evacua un debit volumic de gaze de ardere de 2 239 736 Nm 3 /h (gaze uscate, la O2 real
în acestea). Acest volum poate varia în funcţie de tipul şi calitatea combustibilului utilizat.
Astfel, cazanul de abur va produce prin arderea cărbunelui cantităţi de substanţe poluante,
care nu pot fi evacuate direct în atmosferă şi prin urmare se vor utiliza toate tehnicile de
ultimă generaţie disponibile pentru reducerea emisiilor de poluanţi.
Reducerea emisiilor de SO2. Tehnologia de desulfurare umedă reprezintă cea mai
utilizată şi mai performantă tehnologie de reducere a emisiilor de oxizi de sulf la ora
actuală. În centrala electrică se va monta o astfel de instalaţie, care va reduce concentraţia
Pag. 18/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
de SO2 până la o valoare de 150 mg/Nm 3 , care este cu 50 mg/Nm 3 mai mică decât
valoarea limită de emisie (VLE). În concluzie, instalaţia de desulfurare a fost
supradimensionată în mod intenţionat pentru a putea respecta exigenţele crescânde ale
legislaţiei în domeniul protecţiei calităţii aerului.
Reducerea emisiilor de NOx. Pentru reducerea emisiilor de NOx, s-a recurs la
utilizarea simultană a două metode, una primară şi una secundară, ambele recomandate de
Uniunea Europeană în documentele de referinţă (BREF) a celor mai bune tehnici disponibile
(BAT). Prima metodă cea primară realizează reducerea emisiilor de NOx încă din focar prin
aplicarea arderii în trepte, care constă în introducerea aerului secundar într-o zonă de
deasupra arzătoarelor. Cea de-a doua metodă realizează o reducere şi mai avansată prin
utilizarea unui procedeu de reducere selectivă catalitică (SCR).
Reducerea emisiilor de pulberi. O parte din cenuşa care rezultă în urma arderii va fi
antrenată de gazele de ardere. Reducerea emisiei de pulberi se va face utilizând un filtru
sac, care cu ajutorul mai multor saci textili va realiza desprăfuirea gazelor de ardere.
Utilizarea filtrului cu sac conduce la o eficienţă ridicată de reţinere a pulberilor de cenuşă.
Reducerea emisiilor de CO2. Cantitatea anuală totală de CO2 emis, a noii centrale
termoelectrice va fi de aproximativ 4.360.000 t/an, considerând utilizarea cărbunelui din
Ucraina care produce 581 tCO2/h şi pentru o durată anuală de funcţionare de 7500 h.
Utilizarea parametrilor ultrasupracritici şi a recuperarii căldurii din gazele de ardere conduc
la o creştere a eficienţei centralei electrice, atingând aproape 45 %, comparativ cu
centralele termoelectrice cu parametrii subcritici a căror eficienţe sunt apropiate de 35 %,
acest lucru înseamnă o reducere a consumului de cărbune cu 25 %, deci în mod evident o
reducere a emisiilor de CO2 cu 25 %. Centrala electrică nu va avea montată de la început
o instalaţie de reţinere a CO2, deoarece până în prezent nici o tehnologie nu a atins încă
scara comercială, dar s-au luat toate măsurile tehnologice necesare şi s-a rezervat o
suprafaţă de teren în incintă, pentru construcţia unei astfel de instalaţii de tipul
postcombustie. Această instalaţie va necesita o eficienţă mai ridicată a celorlalte instalaţii
de reducere a emisiilor atmosferice.
Ridicarea eficienţei centralelor electrice reprezintă este recomandată ca cea mai
bună tehnică disponibilă (BAT) aplicabilă pentru reducerea CO2.; în plus creşterea eficienţei
conduce la reducerea debitului de gaze de ardere deci la reducerea cantităţii de emisii de
alţi poluanţi cum sunt SO2, NOx şi pulberile.
În tabelul următor sunt prezentate emisiile propuse de substanţe poluante în gazele
de ardere, comparativ cu valorile limită prevăzute HG nr. 541/2003, Anexele 3-7 secţiunea
B, aferente centralelor electrice cu puteri termice P > 300 MWt şi un conţinut de oxigen
rezidual în gazele de ardere de 6%, pentru cazul arderii combustibilului fosil solid, respectiv
Directiva LCP 2001/80 EC.
Pag. 19/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Tabelul 1.6
Emisii în aer
Substanţe poluante U.M. Emisie VLE
Dioxid de sulf, SO2 mg /Nm 3 150 (*) 200
Oxizi de azot (**), NOx mg /Nm 3 150 (*) 200
Pulberi, PM mg /Nm 3 10 (*) 30
Note:
Concentraţiile au fost evaluate la 6 % O2 şi în condiţii normale:
(*) Medie lunară în concordanţă cu propunerea aprobată de Directiva
LCP pentru modificarea EU 2001/80/EC care va fi emisă în forma finală
în Iulie 2010 şi va intra în vigoare de la 2016.
nici o valoare validată a emisiei medie zilnică nu va depăşi 110 % din
limita de emisie;
95 % din toate emisiile medii orare, pe perioada unui an calendaristic
nu va depăşi 200 % valorile limită.
(**) Evaluaţi ca NO2.
Valorile emisiilor de substanţe poluante în gazele de ardere evacuate în atmosferă
previzionate de proiectantul centralei electrice sunt mai mici decât limitele legale actuale,
acest lucru făcând posibilă respectarea şi pe viitor a limitelor legale care vor deveni din ce
în ce mai exigente, aşa cum se prevede şi din propunerea de Directivă a Parlamentului şi
Comisiei Europene privind emisiile industriale (IPCC).
Pentru posibilitatea utilizării viitoare a unor combustibili cu proprietăţi diferite de cele
ale combustibililor de referinţă, instalaţiile de reducere a emisiilor substanţelor poluante au
fost dimensionate astfel încât, să se respecte legislaţia în vigoare.
Emisii în sol şi subsol
În general o centrală termoelectrică are un impact minim asupra calităţii solului şi
subsolului deoarece în procesele sale nu există riscul deversării unor cantităţi mari de
poluanţi către sol şi implicit subsol. Rezervoarele de combustibil lichid au cuve de retenţie
şi reţelele tehnologice care transportă substanţe ce ar putea afecta mediul înconjurător
sunt dispuse pe pavaj asfaltat prevăzut cu drenaje conectate la instalaţiile de tratare a
apelor uzate.
Deşeuri
Gospodărirea deşeurilor generate pe amplasament. Deşeurile rezultate în timpul
executării lucrărilor de construcţii-montaj şi în timpul funcţionării centralei termoelectrice
vor fi depozitate în spaţii special amenajate şi după caz refolosite sau valorificate.
Deşeurile rezultate se vor colecta selectiv, transporta, depozita temporar sau
definitiv pe categorii (pământ, materiale metalice, şlam, etc.) şi evacua conform
Pag. 20/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
prevederilor din Legea nr. 426/2001 modificată de OUG nr. 61/2006 aprobată cu Legea nr.
27/2007.
Materialele metalice rezultate se vor depozita temporar în incinta centralei electrice,
până când vor fi preluate ca deşeuri industriale reciclabile (fier vechi) de firme autorizate,
conform Ordonanţei de Urgenţă nr. 16/2001 aprobată prin Legea nr. 431/2003, iar cele
care nu mai pot fi valorificate (pământ, moloz, şlam) vor fi evacuate treptat la un depozit
de deşeuri periculoase/nepericuloase, stabilit de comun acord cu autorităţile locale.
Deşeurile menajere se vor colecta şi stoca temporar în containere metalice, magazii,
platforme special amenajate, de unde vor fi preluate ulterior de firma de salubritate locală
cu care se va încheia contract.
În timpul funcţionării centralei termoelectrice din procesele tehnologice vor rezulta
următoarele deşeuri:
o cenuşă (zgură şi cenuşă de la pâlnia cazanului de abur, măcinată şi amestecată cu
cenuşa colectată de filtrul sac), care este considerată deşeu nepericulos inert, şi care
se va evacua din centrală prin mijloace auto sau pe apă, către valorificare sau
depozitare;
o şlam uscat de la instalaţia de tratare ape uzate, care se va depozita temporar în
incinta centralei electrice şi se va evacua ulterior din aceasta către un alt loc de
depozitare, de comun acord cu autorităţile locale şi de mediu;
o reziduu solid de la instalaţia de tratare a apei uzate a instalaţiei de desulfurare, care
se va depozita temporar în incinta centralei electrice şi se va evacua către
valorificare în soluţie apoasă ca degivrant sau se va depozita de comun acord cu
autorităţile locale şi de mediu.
o produs secundar de desulfurare, gipsul, care se va depozita temporar în incinta
centralei electrice, apoi se va evacua prin mijloace auto sau pe apă în vederea
valorificării pe piaţa locală sau internaţională, sau spre depozitare definitivă de
comun acord cu autorităţile locale şi de mediu.
1.7 CERINŢE LEGATE DE UTILIZAREA TERENULUI, NECESARE PENTRU EXECUŢIA
PROIECTULUI
Ocuparea terenurilor. Funcţiunile care ocupă zona studiată
În conformitate cu P.U.G. existent şi cu Regulamentul Local de Urbanism din cadrul
acestuia, Municipiul Galaţi a fost împărţit în 69 de Unităţi Teritoriale de Referinţă.
Zona Liberă constituie UTR 21, iar terenul studiat în cadrul P.U.Z. este situat
în Platforma I, Etapa II din cadrul Zonei Libere Galaţi.
Pag. 21/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Pe acest teren, Regulamentul Local de Urbanism din cadrul P.U.G., aprobat, al
Municipiului Galaţi prevede următoarele subzone:
o ZIS p 21: Zona de instituţii publice şi servicii proiectate;
o ZCF 21 : Zona cai de comunicaţie feroviare;
o Zona de protecţie Cale ferată;
o ZCR 21 : Zona căi de comunicaţie rutiere;
o ZCN 21 Zona căi de comunicaţie navale
o Zona de protecţie a Dunării.
Prin realizarea Planului Urbanistic Zonal (P.U.Z.) s-a prevazut reconversia funcţională
a suprafeţei de 38,59 ha tratată în cadrul documentaţiei din ”Zona de instituţii publice şi
servicii proiectate” în „Zona Industrială proiectată”: Zip. Aceasta corespunde cu prevederea
ca pe terenul respectiv să se realizeze o Centrală termoelectrică cu un grup energetic de
800 MW.
Gradul de ocupare a zonei cu fond construit
Terenul studiat în cadrul P.U.Z. este compus din trei parcele situate în cadrul Zonei
Libere Galaţi, Platforma I, etapa II şi însumează o suprafaţă de 385 900 m 2 = 38,59 ha.
În prezent acest teren este liber de construcţii şi ca urmare gradul de ocupare a
zonei cu fond construit este 0.
Aspecte calitative ale fondului construit
Nu este cazul, deoarece în prezent nu există fond construit pe terenul respectiv.
Asigurarea cu servicii a zonei, în corelare cu zonele vecine
În prezent terenul studiat în cadrul P.U.Z. este un teren liber, neconstruit, prin
urmare aici nu există servicii.
În vecinătate, la vest, pe Platforma I, Etapa I, există spaţii administrative ale
Administraţiei Zonei Libere Galaţi.
Asigurarea cu spaţii verzi
Terenul care face obiectul P.U.Z. este un teren viran, fără construcţii şi reţele
tehnico-edilitare şi fără spaţii verzi amenajate.
Existenţa unor riscuri naturale în zona studiată sau în zonele vecine
În incinta Zonei Libere Galaţi, şi implicit în zona studiată în cadrul P.U.Z., cota
terenului natural se află sub cota de inundabilitate a Dunării.
Spre Dunăre există un dig cu o asigurare de 2%, ceea ce înseamnă că există riscul
ca de două ori într-o sută de ani apele Dunării să depăşească cota digului.
Pag. 22/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
1.8 SERVICII SUPLIMENTARE SOLICITATE DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI
Înainte de construcţia noii centrale termoelectrice din Zona Liberă Galaţi, din
considerente de protecţie la inundaţie, s-a prevăzut realizarea unei terasări, cu înălţimea
maximă de 3,5 m, pentru ridicarea cotei existente a nivelului. Nivelul actual al solului este
de +4,0 m peste nivelul mării Negre. În particular, în zona centralei electrice, terasarea va
avea grosimea de 3,5÷5,0 m, în depozitul de combustibil grosimea va fi de 2 m iar în restul
zonelor rămase grosimea va fi de 0,5 m. Pentru organizarea de şantier se va utiliza o
suprafaţă de teren din perimetrul centralei electrice, de circa 10 ha şi dacă situaţia o va
cere acesta se va putea extinde şi pe cele 3 ha destinate gospodăriei de combustibil.
1.9 DURATA CONSTRUCŢIEI, FUNCŢIONRII, DEZAFECTĂRII PROIECTULUI
Durata efectivă a lucrărilor de construcţie şi montaj pentru centrala termoelectrică
este de 49 luni de la deschiderea lucrărilor până la punerea în funcţiune (PIF). Deschiderea
lucrărilor se consideră că va fi la 3 luni de la obţinerea tuturor autorizaţiilor.
Durata de viaţă a centralei termoelectrice este evaluată din punct de vedere
tehnologic şi economic a fi de 40 de ani. Data închiderii centralei poate fi modificată sau
întârziată, luând în considerare anumite cicluri de retehnologizare care se vor dovedi
fezabile tehnic şi economic. Activitatea principală pentru amplasament este exclusiv
producerea de energie electrică prin ardere cărbunelui. Considerând acest mod de utilizare
a amplasamentului, este puţin probabil ca în viitor acesta să mai fie folosit pentru alt tip de
activităţi. Se ia totuşi în considerare p posibilitatea scoaterii din funcţiune a centralei la
sfârşitul duratei de viaţă, cu următoarele etape:
o dezinstalarea şi dezasamblarea echipamentelor centralei;
o demolarea clădirilor.
Terenul afectat se va readuce pe cât posibil la starea precedentă începerii activităţii.
Planul de închidere se va elabora cu 3 ani înainte de finalizarea duratei de viaţă a centralei,
de comun acord cu autorităţile competente.
1.10 ACTIVITĂŢI CARE VOR FI GENERATE CA REZULTAT AL IMPLEMENTĂRII
PROIECTULUI
Producerea de energie electrică într-o centrală termoelectrică şi transportul acesteia
prin intermediul unei linii electrice aeriene nu vor genera activităţi conexe.
1.11 DESCRIEREA PROCESELOR TEHNOLOGICE ALE PROIECTULUI
Descrierea proceselor tehnologice se poate a analiza în prezent în Memoriul Tehnic
depus odată cu solicitarea obţinerii Acordului de Mediu, disponibil la Agenţia pentru
Protecţia Mediului Galaţi şi va putea fi analizată ulterior, mai în detaliu, în Raportul la
Pag. 23/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului la sediul Agenţiei Regionale de Protecţie a
Mediului Galaţi.
1.12 CARACTERISTICILE PROIECTELOR EXISTENTE, PROPUSE SAU APROBATE, CE
POT GENERA IMPACT CUMULATIV CU PROIECTUL
În zona analizată nu sunt în desfăşurare alte planuri sau programe cu ale căror
obiective /infrastructură să interacţioneze obiectivul de investitie analizat, pentru care se
întocmeşte prezentul studiu de evaluare adecvata.
1.13 ALTE INFORMAŢII RELEVANTE
Alte informaţii relevante pot fi preluate din Raportul de Mediu întocmit odată cu
procedura SEA pentru "PUZ - Zona Liberă Galaţi, Platforma I, Etapa II, parcelele U, R1 şi
culoarul de legătură".
Beneficiarul se angajează că nu va desfăşura în interiorul ariilor naturale
protejate nici un fel de activitate fără acordul autorităţilor competente de mediu.
Pământul necesar ridicării cotei terenului în zona de construcţie a centralei termoelectrice
nu se va prelua din ariile protejate.
Pag. 24/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
2. INFORMAŢII PRIVIND ARIILE NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR
AFECTATE DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI
Zona Liberă Galaţi (respectiv parcelele de teren din Platforma I, Etapa II, Parcelele
U, R1), unde urmează sa se construiască centrala termoelectrica este învecinată cu arii
naturale protejate.
Trebuie menţionat că zona analizată se învecinează teoretic cu trei arii naturale
protejate, dar a căror delimitare în realitate se suprapune, toate trei reprezentând zona
luncii joase a Prutului inferior şi fiind diferenţiate doar de regimul de protecţie şi
conservare. Acestea sunt:
a) Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior;
b) Situl de protecţie specială avifaunistică Natura 2000: ROSPA0070 - Lunca
Prutului - Vlădeşti - Frumuşiţa;
c) Situl de importanţă comunitară Natura 2000: ROSCI0105 - Lunca Joasă a
Prutului.
Ariile naturale protejate sunt desemnate prin Legea nr. 5/2000 privind amenajarea
teritoriului naţional, respectiv prin H.G. nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie
protejată pentru noi zone.
OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu completările şi modificările din OUG nr. 154/2008
are ca principal scop garantarea conservării şi utilizării durabile a patrimoniului natural,
obiectiv de interes public major şi componentă fundamentală a strategiei naţionale pentru
dezvoltarea durabilă.
Pentru asigurarea măsurilor speciale de protecţie şi conservare „în situ” a bunurilor
patrimoniului natural OUG nr. 57/2007 instituie un regim diferenţiat de protecţie
conservare şi utilizare potrivit următoarelor categorii de arii naturale protejate:
- de interes naţional: rezervaţii ştiinţifice, parcuri naţionale, monumente ale naturii,
rezervaţii naturale, parcuri naturale;
- de interes internaţional: situri naturale ale patrimoniului natural universal,
geoparcuri, zone umede de importanţă internaţională, rezervaţii ale biosferei;
- de interes comunitar sau situri Natura 2000 situri de importanţă comunitară, arii
speciale de conservare, arii de protecţie specială avifaunistică.
- de interes judeţean sau local stabilite numai pe domeniul public sau privat al
unităţilor administrativ teritoriale.
Ordinul MMDD nr. 1964/2007, privind declararea siturilor de importanţă comunitară
ca parte integrantă a reţelei ecologice Natura 2000 în România, declară ca situri de
importanţă comunitară o serie de areale pentru care se instituie cu caracter provizoriu
regimul de arie naturală protejată, ca arie specială de conservare urmând ca ulterior în
baza recunoaşterii lor de către Comisia Europeană să fie declarate situri de importanţă
comunitară ca arii speciale de conservare prin hotărâre a Guvernului.
HG nr. 1284/24.10.2007, privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică
ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000, în România, prezintă ariile de
Pag. 25/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
protecţie specială avifaunistică pentru diverse zone, unităţile administrativ-teritoriale în
care este localizat situl şi suprafaţa unităţii administrativ-teritoriale cuprinsă în sit.
Conform definiţiei oficiale dată de Uniunea Europeană, "Natura 2000" este o reţea de
arii protejate care se întinde pe suprafaţa întregii Europe, reţea creată pe criterii ştiinţifice,
prin care se urmăreşte stoparea pierderii celor mai importante specii de animale şi plante,
precum şi de habitate, prin protejarea lor pe termen lung. Scopul acestei reţele este să
protejeze şi să administreze pe teritoriul lor natural, specii şi habitate aflate în pericol de
dispariţie, în întreaga Europă, fără să ţină cont de graniţe.
Declararea siturilor Natura 2000 (zone naturale protejate) nu înseamnă protecţie
strictă, se acceptă desfăşurarea activităţilor de dezvoltare durabilă, dar care să permită
protejarea acelor situri (zone).
Din punct de vedere legislativ, Natura 2000 include două directive principale:
Directiva Păsări şi Directiva Habitate.
Astfel, Natura 2000 este o reţea ecologică de arii naturale protejate formată din: -
arii speciale de conservare (Special Areas of Conservation, SAC) - constituite conform
Directivei Habitate (Directiva 1992/43/UE privind conservarea habitatelor naturale, a faunei
şi florei sălbatice)
- arii de protecţie specială avifaunistică (Special Protected Areas, SPA) - constituite
conform Directivei Păsări (Directiva 1979/409/UE referitoare la conservarea păsărilor
sălbatice).
Conform acestui cadru legislativ în apropierea unui sit Natura 2000 sunt permise
toate activităţile realizate într-un mod durabil şi care nu afectează speciile şi habitatele de
interes comunitar. În plus se recomandă:
- utilizarea practicilor prietenoase cu mediul în general;
- utilizarea celor mai bune practici în agricultură;
- reconversia terenurilor pentru obţinerea produselor BIO;
- practicarea turismului ecologic, etc.;
- în cadrul ariilor protejate şi în apropiere de acestea trebuie:
- să se evite activităţile care ar putea afecta în mod negativ speciile sau habitatele
pentru care zona respectivă a fost desemnată sit Natura 2000;
- să se adopte măsuri pentru protejarea speciilor şi habitatelor;
- să se asigure de către utilizatorii de terenuri menţinerea habitatelor şi speciilor prin
măsuri adecvate de management, care să fie aplicate pe o perioadă lungă de timp.
Pag. 26/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
2.1 DATE PRIVIND ARIILE NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR
AFECTATE DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI
Conform formularelor NATURA 2000 completate pentru România, siturile de protecţie
specială avifaunistică şi siturile de importanţă comunitară prezente în vecinătatea zonei de
construcţie a Centralei termoelectrice 1 X 800 MW din Galaţi Zona Liberă, Platforma I,
Etapa II, Parcelele U şi R1 sunt următoarele:
- ROSPA0070 – Lunca Prutului – Vlădeşti – Frumuşiţa;
- ROSCI0105 – Lunca Joasă a Prutului.
2.1.1 Situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0070 Lunca Prutului -
Vlădeşti - Frumuşiţa
Conform HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică
ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, Anexa 1 - Lista
ariilor de protecţie specială avifaunistică şi Formularului Standard Natura 2000 (conform
Anexei 4 la HG 1284/2007) se prezintă următoarele caracteristici principale ale sitului
desemnat:
- Denumirea sitului: ROSPA0070 Lunca Prutului - Vlădeşti – Frumuşiţa
Figura 2.1 - ROSPA0070 Lunca Prutului - Vlădeşti – Frumuşiţa
Unităţile administrativ teritoriale în care este localizat situl şi suprafaţa unităţii
administrativ teritoriale cuprinsă în sit (în procente):
Judeţul Vaslui: Murgeni (

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Coordonatele sitului: Latitudine: N 45º 45' 55'', Longitudine: E 28º 8' 50''
Suprafaţa sitului (ha): 7 657.0, Altitudine (m): Min.: 0 Max.: 32 Med.: 6
Regiunea biogeografică: stepică
Regiunile administrative
NUTS % Numele judeţului
RO024 98,5 Galaţi
RO016 1,5 Vaslui
Figura 2.2 – Delimitare ROSPA0070 Lunca Prutului - Vlădeşti – Frumuşiţa – Pagina I
Pag. 28/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Figura 2.3 – Delimitare ROSPA0070 Lunca Prutului - Vlădeşti – Frumuşiţa – Pagina II
Pag. 29/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Tabelul 2.1
Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE
Cod Specie Populaţie: Cuibărit Iernat Pasaj Sit Conserv. Izolare Global
Rezidentă
Pop.
A019 Pelecanus
120- B B C B
onocrotalus
600 i
A060 Aythya
nyroca
32-40 p C B C C
A097 Falco
vespertinus
28-33 p B A C B
A231 Coracias
garrulus
40-50 p C B C B
A393 Phalacrocorax
220- C B C B
pygmeus
260 i
A229 Alcedo atthis 50-70 p D B C C
A029 Ardea
purpurea
10-15 p C B C C
A024 Ardeola
ralloides
15-20 p D B C C
A021 Botaurus
stellaris
3-5 p D B C C
A196 Chlidonias
150-270
C B C B
hybridus
p
A031 Ciconia
3000- B A C B
ciconia
4500
i
A081 Circus
aeruginosus
5-7 p D B C C
A238 Dendrocopos
medius
20-30 p D B C C
A429 Dendrocopos
syriacus
50-70 p C B C B
A236 Dryocopus
martius
15-20 p D B C C
A026 Egretta
40-50 p 100- C B C C
garzetta
200 i
A098 Falco
10-15
C B C C
columbarius
i
A103 Falco
peregrinus
5-7 i C B C C
A075 Haliaeetus
albicilla
5-10 i C B C C
A131 Himantopus
30-40 D B C C
himantopus
i
A338 Lanius
collurio
30-35 p D B C C
A023 Nycticorax
nycticorax
25-50 p C B C C
A094 Pandion
haliaetus
3-5 i D B C C
A234 Picus canus 30-50 p D B C C
A032 Plegadis
50- C B C C
falcinellus
100 i
A132 Recurvirostra
50-60 D B C C
avosetta
i
A193 Sterna
120-150
C B C C
hirundo
p
Pag. 30/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Tabelul 2.1
Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE
Cod Specie Populaţie: Cuibărit Iernat Pasaj Sit Conserv. Izolare Global
Rezidentă
Pop.
A038 Cygnus
cygnus
>4 i C B B
A022 Ixobrychus
minutus
20-60 i C B B
A339 Lanius minor 10-30 i C B B
A034 Platalea
10-30 C C C
leucorodia
i
A151 Philomachus
pugnax
V P C B B
A234 Picus canus >4 p C B B
A166 Tringa
glareola
R C B B
Nota: “A” –specia este foarte bine reprezentata la nivelul sitului; “B” –ca specia este bine
reprezentata la nivelul sitului; “C”–la nivelul sitului cuibareste o populatie cu densitate care
reprezinta mai putin de 2% din populaţia la nivelul sitului
Evaluarea Speciilor prevăzute la art. 4 din Directiva 79/409/CEE, specii
enumerate în anexa II la Directiva 92/43/CEE şi evaluarea sitului în ceea ce le
priveşte
Codul şi numele speciei şi date despre populaţie
Cum unele specii de faună, în special specii de păsări, sunt migratoare, situl poate fi
important din punct de vedere al unor aspecte variate ale ciclului lor de viaţă. Aceste
aspecte sunt clasificate mai jos:
areal de rezidenţă specia se găseşte de-a lungul întregului an în sit
areal de reproducere
/creştere
areal temporar (de
pasaj, de migraţie)
specia foloseşte situl pentru cuibărire şi
creşterea puilor
specia foloseşte situl pentru migrare sau
schimbarea penelor în afara arealului de
reproducere
areal de iernat specia foloseşte situl în timpul iernii
În ceea ce priveşte mărimea populaţiei, se introduc date exacte despre populaţie
dacă se cunosc. Dacă nu se cunoaşte numărul exact al populaţiei, se indică o plajă de
valori. Dacă nu se cunoaşte această plajă de valori, dar există informaţii despre populaţia
minimă şi maximă, se va completa numărul aproximativ minim sau maxim în câmpul
indicat în formular. Printr-un alt semn se indică perechile (p) sau indivizii (i) număraţi. La
unele specii cu sisteme de înmulţire speciale, masculii şi femelele se pot număra separat:
aici se pot folosi literele (m) sau (f). În cazul în care la mamifere, amfibieni, reptile şi peşti
nu se pot indica informaţii numerice, atunci mărimea/ densitatea populaţiei se indică prin:
(C) – specie comună,
(R)- specie rară, sau
(V)- foarte rară.
(P) - Dacă datele despre o populaţie lipsesc complet, se indică numai prezenţa speciei
Pag. 31/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
În câteva cazuri, la nevertebrate şi plante, dacă mărimea populaţiei este ştiută dar
nu exact, se dau cifre estimative sau plaje de cifre ca mai sus. Dacă nu, se indică doar dacă
specia este
(C) – specie comună,
(R)- specie rară, sau
(V)- foarte rară.
(P) - Dacă datele despre o populaţie lipsesc complet, se indică numai prezenţa speciei
Criterii de evaluare a sitului pentru o anumită specie din anexa II (în
conformitate cu Secţiunea B din anexa III a directivei habitate)
POPULAŢIE: mărimea şi densitatea populaţiei speciei prezente din sit în raport cu
populaţiile prezente pe teritoriul naţional. Acest criteriu are scopul evaluării mărimii relative
sau densităţii relative a populaţiei în sit cu cea la nivel naţional. Se foloseşte un model
progresiv ca cel de mai jos:
A: 100 p > 15%
B: 15 p > 2%
C: 2 p > 0%
D: populaţie nesemnificativă.
CONSERVARE: gradul de conservare a trăsăturilor habitatului care sunt importante pentru
speciile respective şi posibilităţile de refacere. Acest criteriu cuprinde două sub-criterii:
gradul de conservare a trăsăturilor habitatului care sunt importante pentru specie;
I: elemente în stare excelentă,
II: elemente bine conservate,
III: elemente în stare medie sau parţial degradată
posibilităţile de refacere.
I: refacere uşoară
II: refacere posibilă cu efort mediu,
III: refacere dificilă sau imposibilă.
Sinteză aplicată la clasificarea după cele două sub-criterii
A: conservare excelentă = elemente în stare excelentă (i I), indiferent de clasificarea
posibilităţii de refacere,
B: conservare bună = elemente bine conservate b (i II), indiferent de clasificarea
posibilităţii de refacere, = elemente în stare medie sau parţial degradată (i III) şi uşor
de refăcut (ii I),
C: conservare medie sau redusă = toate celelalte combinaţii.
IZOLARE: gradul de izolare a populaţiei prezente în sit faţă de aria de răspândire normală a
speciei:
A: populaţie (aproape) izolată,
B: populaţie ne-izolată, dar la limita ariei de distribuţie,
C: populaţie ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă.
GLOBAL: evaluarea globală a valorii sitului pentru conservarea speciei respective.
A: valoare excelentă
B: valoare bună,
C: valoare considerabilă.
Pag. 32/176

A. Caracteristici generale ale sitului
N06 47 511, 512 Râuri, lacuri
N06 11 511, 512 Râuri, lacuri
N07 10 411, 412 Mlaştini, turbării
Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
N09 3 321 Pajişti naturale, stepe
N12 4 211 - 213 Culturi (teren arabil)
N14 4 231 Păşuni
N16 21 311 Păduri de foioase
Alte caracteristici ale sitului:
Bazinul hidrografic Prut în zona sa inferioară, pe teritoriul judeţului Galaţi, se
încadrează în marea unitate geomorfologică a Podişului Moldovei, subunitatea platforma
Bârladului cu sectorul său Platforma Covurlui, care este subdivizată la rândul ei în colinele
Covurluiului şi Câmpia Covurluiului. Din fragmentarea reliefului s-au separat trei unităţi
geomorfologice:platouri, văi şi Lunca Prutului. Relieful luncii se prezintă în general plan, cu
o panta continua de la nord spre sud. Transversal, terenul este înclinat spre râul Prut (est).
Aspectul general al luncii este cel al unei depresiuni largi. Microrelieful este reprezentat de
forme de acumulare (grinduri) şi forme negative (foste lacuri, gârle, bălţi şi mlaştini). În
cadrul luncii se disting grinduri exterioare, cum este grindul principal al Prutului alcătuit din
texturi grosiere şi mijlocii, în rest grinduri interioare (intergrinduri) formate de-a lungul
fostelor privale şi alcătuite din texturi fine şi în mai mică măsură din texturi mijlocii.
Geologic: în profunzime - formaţiuni cristaline şi magmatice; în cuvertura se pot contura
ciclurile sedimentare: 1) permian - triasic inferior, 2) jurasic - cretacic - eocen şi 3)
badenian superior - Românian (pliocen).
B. Calitate şi importanţă:
Acest sit găzduieşte efective importante ale unor specii de păsări protejate. Conform
datelor avem următoarele categorii: a) număr de specii din anexa 1 a Directivei Păsări: 29;
b) număr de alte specii migratoare, listate în anexele Convenţiei asupra speciilor
migratoare (Bonn): 23; c) număr de specii periclitate la nivel global: 4
Situl este important pentru populaţiile cuibăritoare ale speciilor următoare:
Pag. 33/176

Aythya nyroca
Falco vespertinus
Coracias garrulus
Ardea purpurea
Alcedo atthis
Ardeola ralloides
Ciconia nigra
Dendrocopos syriacus
Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Tabelul 2.2
Egretta alba
Nycticorax nycticorax
Sterna hirundo
Egretta garzetta
Chlidonias hybridus
Circus aeruginosus
Dryocopus martius
Picus canus
Situl este important în perioada de migraţie pentru speciile:
Phalacrocorax pygmeus
Ciconia ciconia
Pelecanus onocrotalus
Pandion haliaetus
Recurvirostra avosetta
Haliaeetus albicilla
Himantopus himantopus
Limosa limosa
Tabelul 2.3
7
Anser anser
Anser albifrons
Tringa eryţropus
Tringa stagnatilis
Pluvialis squatarola
Phalacrocorax carbo
Anas platyrhynchos
Numenius arquata
Pag. 34/176

C. Vulnerabilitate:
Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Activităţi antropice cu impact negativ asupra ecosistemului: păşunat, pescuit,
vânătoare.
D. Desemnarea sitului:
Situl este inclus în Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior (8247ha), încadrat
la categoria de management parc natural prin HG 2151/2004, privind instituirea regimului
de arie naturală protejată pentru noi zone.
Tabelul 2.4
Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit
afectată/Activităţi şi consecinţe în interiorul sitului
Cod Activitate Intensitate % Infl.
140 Păşunatul C 0 -
200 Acvacultura: peşte şi scoici B 0 -
230 Vânătoare B 0 -
430 Structuri agricole B 0 -
801 “polderizare” – îndiguire în vederea creării
unor incinte agricole, silvice, piscicole etc
A 0 -
952 Eutrofizarea B 0 -
150 Restructurarea deţinerii terenului agricol B 0 0
220 Pescuit sportiv B 0 0
403 Habitare dispersata C 0 0
870 Diguri, indiguiri, plje artificiale A 0 -
941 Inundaţii A 0 +
Tabelul 2.5
Activităţi şi consecinţe în jurul sitului
Cod Activitate Intensitate % Infl.
140 Păşunatul C 0 0
430 Structuri
agricole
C 0 0
E. Managementul sitului: Situl este inclus în Parcului Natural Lunca Joasă a
Prutului Inferior. În prezent există un plan de management întocmit în conformitate cu
prevederile proiectului LIFE05NAT/RO/000155”Restaurarea ecologică a Parcului Natural
Lunca Joasă a Prutului Inferior”, finanţat de Comisia Europeană, Agenţia Regională de
Pag. 35/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Protecţie a Mediului Galaţi are obligaţia elaborării planului de management integrat în
conformitate cu cerinţele directivelor europene Păsări (79/409/EEC) şi Habitate
(92/43/EEC).
Specificam ca în conformitate cu convenţia nr. 05 din 16.03.2010, emisa de
Ministerul Mediului şi Pădurilor, Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior a fost atribuit
în administrare Asociaţiei Judeţene a Pescarilor Sportivi Galaţi.
2.1.2 Situl de importanţă comunitară ROSCI0105 Lunca Joasă a Prutului
Instituit în baza Ordin MMDD nr.776//2007 privind declararea siturilor de
importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în
România.
- Denumirea sitului: ROSCI0105 Lunca Joasă a Prutului
- Unităţile administrativ teritoriale în care este localizat situl şi suprafaţa unităţii
administrativ teritoriale cuprinsă în sit (în procente):
Figura 2.4 - ROSCI0105 Lunca Joasă a Prutului
Judeţul Galaţi: Cavadineşti (11%), Folteşti (3%), Frumuşiţa (5%), Galaţi (7%),
Măstăcani (3%), Oancea (15%),
Suceveni (6%), Tuluceşti (1%), Vlădeşti (9%)
Judeţul Vaslui: Murgeni (

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Tabelul 2.5
Tipuri de habitate prezente în sit şi evaluarea sitului în ceea ce le priveşte
Cod Denumire habitat % Reprez. Supr. rel. Conserv. Global
3130 Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu 0,2
vegetaţie din Littorelletea uniflorae şi/sau
Isoëto-Nanojuncetea
B C B B
3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de 1
Chenopodion rubri şi Bidention
B C B B
6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile 0,1
de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi
alpin
B C B B
91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, 5
Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus
angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion
minoris)
A C B B
6510 Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus 1 B C B B
pratensis Sanguisorba officinalis)
3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip 40 B B B B
Magnopotamion sau Hydrocharition
3160 Lacuri distrofice şi iazuri 15 C B C C
92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba 15 A B B B
Tabelul 2.6
Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Specie Pop.:
Rezid
Sicista
subtilis
Reprod. Iernat Pasaj Sit
Pop
Conserv Izolare Global
P B B A B
Tabelul 2.7
Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Cod Specie Populaţie:
Rezidentă
1188 Bombina
bombina
1220 Emys
orbicularis
1993 Triturus
dobrogicus
Reproducere Iernat Pasaj Sit
Pop.
Conserv. Izolare Global
P C B C B
P? C B C B
P? C B B B
Pag. 37/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Tabelul 2.8
Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Cod Specie Populaţie:
Rezidentă
2511 Gobio
kessleri
1130 Aspius
aspius
1134 Rhodeus
sericeus
amarus
1145 Misgurnus
fossilis
1149 Cobitis
taenia
1159 Zingel
zingel
1160 Zingel
streber
2522 Pelecus
cultratus
Reproducere Iernat Pasaj Sit
Pop.
Conserv. Izolare Global
P B B C B
RC C A C A
RC C B C B
RC B B C B
RC C B C B
P C B C B
P C B C B
P C B C B
Tabelul 2.9
Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului
Specie Pop.:
Rezi
d.
Callimorpha
quadripuncta
ria
Repro
d.
Iern
at
92/43/CEE
Pasa
j
Sit
Pop
.
Conser
v.
Izola
re
R B B C B
Tabelul 2.10
Alte specii importante de floră şi faună
Specia Populaţie Motiv
Hyponephele lycaon P C
Hippuris vulgaris V D
Salvinia natans R C
Trapa natans R C
Tomares nogelii P C
Orchis laxiflora ssp. elegans V D
Stratiotes aloides V D
Vallisneria spiralis V D
Global
Pag. 38/176

DESCRIEREA SITULUI
Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
A. Caracteristici generale ale sitului
Cod % CLC Clase de habitate
N06 25 511, 512 Râuri, lacuri
N06 15 511, 512 Râuri, lacuri
N07 13 411, 412 Mlaştini, turbării
N09 5 321 Pajişti naturale, stepe
N12 5 211 - 213 Culturi (teren arabil)
N14 5 231 Păşuni
N16 32 311 Păduri de foioase
B. Alte caracteristici ale sitului:
Bazinul hidrografic Prut în zona sa inferioară, pe teritoriul judeţului Galaţi, se
încadrează în marea unitate geomorfologică a Podişului Moldovei,subunitatea platforma
Bârladului cu sectorul său Platforma Covurlui, care este subdivizată la rândul ei în colinele
Covurluiului şi Câmpia Covurluiului. Din fragmentarea reliefului s-au separat trei unitităţi
geomorfologice:platouri, văi şi Lunca Prutului. Lunca Prutului Inferior se caracterizează prin
altitudini absolute cuprinse între 8m în partea nordica şi 3-4 m în partea sudica. Relieful
luncii se prezintă în general plan, cu o panta continua de la nord spre sud. Transversal,
terenul este înclinat spre râul Prut (est). Aspectul general al luncii este cel al unei
depresiuni largi. Microrelieful este reprezentat de forme de acumulare (grinduri) şi forme
negative (foste lacuri, gârle, bălţi şi mlaştini). În cadrul luncii se disting grinduri exterioare,
cum este grindul principal al Prutului alcătuit din texturi grosiere şi mijlocii, în rest grinduri
interioare (intergrinduri) formate de-a lungul fostelor privale şi alcătuite din texturi fine şi
în mai mică măsură din texturi mijlocii. Geologic: în profunzime - formaţiuni cristaline şi
magmatice; în cuvertura se pot contura ciclurile sedimentare: 1) permian - triasic inferior,
2) jurasic - cretacic - eocen şi 3) badenian superior - România (pliocen).
C. Calitate şi importanţă:
Vegetaţia luncii Prutului este reprezentata prin formaţiuni vegetale naturale de pajişti
şi padure, specifice solurilor aluviale, inundate periodic şi cu exces de umiditate freatica.
Pajistile sunt alcătuite din specii mezofile şi mezohidrofile reprezentate prin graminee.
Vegetatia lemnoasa este constituita mai ales din esente moi. Vegetatia palustra este
compusa din Carex riparia, Scirpus sylvaticus, Typha latifolia, Phragmites communis,
Equisetum arvense, Mentha aquatic etc. În ochiuri de apa se întâlneste: Lemna trisulca,
Hydrocharis morsus - ranae, Potamogeton natans.
Din speciile rare fac parte - Nymphaea alba, Salvinia natans, Thelypteris palustris,
Nymphoides peltata, Vallisneria spiralis, Stratioides aloides, Alisma gramineum, Iris
pseudacorus, Sagittaria sagittifolia, Potamogeton crispi, Ceratophyllum demersum etc. Pe
unele sectoare din preajma râului Prut s-au pastrat fragmente de fitocenoze silvice cu Vitis
sylvestris, Fraxinus pallisae, Frangula alnus.
Din punct de vedere avifaunistic Bazinul hidrografic al Prutului inferior reprezinta o
zona deosebit de importanta, deoarece aici sunt înregistrate importante efective de Păsări
Pag. 39/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
acvatice în timpul migraţiei, şi anume: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta
alba, Ardea purpurea), ciconiide (Ciconia nigra, Ciconia ciconia), threskiornithide (Plegadis
falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser albifrons, Anser erythropus,
Anser anser, Anas crecca, Anas querquedula, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Fulica
atra), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus,
Philomachus pugnax, Limosa limosa, Tringa totanus), laride (Larus ridibundus), sternide
(Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica),
sylviide (Acrocephalus sp.) s.a.
D. Vulnerabilitate:
Impactul negativ asupra ecosistemului Luncii Joase a Prutului Inferior este cauzat de
exploatari forestiere, pescuit, braconaj, etc.
E. Desemnarea sitului:
Prin Hotărărea Consiliului Judeţului Galaţi, Nr. 46/1994, privind instituirea regimului
de protecţie oficială a unor zone şi monumente de pe teritoriul judeţului Galaţi s-au
desemnat: Lunca Joasă a Prutului (Zona de est a judeţului Galaţi, de la Cavadineşti până la
vărsarea în Dunăre), Lacul Pochina (74,8 ha), Lacul Vlăşcuţa (41,8) şi Ostrovul Prut. Situl
include patru arii naturale protejate de interes naţional, conform Legii nr. 5/2000, privind
aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Sectiunea a III -a zone protejate:
Lunca Joasă a Prutului (81ha), Lacul Pochina (74,8ha), Lacul Vlăşcuţa (41,8ha) şi Ostrovul
Prut (62 ha). Prin HG 2151/2004, privind instituirea regimului de arie naturală protejată
pentru noi zone, situl este încadrat la categoria de management parc natural: Parcul
Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior (8247ha).
F. Managementul sitului
Dupa cum s-a menţionat anterior, situl de importanţă comunitară ROSCI0105 Lunca
Joasă a Prutului este inclus în Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior. În prezent
există un plan de management întocmit în conformitate cu prevederile proiectului
LIFE05NAT/RO/000155”Restaurarea ecologică a Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului
Inferior”, finanţat de Comisia Europeană, Agenţia Regională de Protecţie a Mediului Galaţi
are obligaţia elaborării planului de management integrat în conformitate cu cerinţele
directivelor europene Păsări (79/409/EEC) şi Habitate (92/43/EEC).
În conformitate cu convenţia nr. 05 din 16.03.2010, emisa de Ministerul Mediului şi
Pădurilor, Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior a fost atribuit în administrare
Asociaţiei Judeţene a Pescarilor Sportivi Galaţi, cărei, în calitate de administrator al ariei
protejate, ii revine sarcina de a elabora planul de management al Parcului Natural Lunca
Joasă a Prutului Inferior.
Pag. 40/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
2.2 DATE DESPRE PREZENŢA, LOCALIZAREA, POPULAŢIA ŞI ECOLOGIA SPECIILOR
ŞI/SAU HABITATELOR DE INTERES COMUNITAR PREZENTE PE SUPRAFAŢA ŞI ÎN
IMEDIATA VECINĂTATE A PROIECTULUI
2.2.1 Păsări
2.2.1.1 Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului
79/409/CEE I desemnate pentru Situl de protecţie specială avifaunistică
ROSPA0070 Lunca Prutului - Vlădeşti - Frumuşiţa şi relaţia acestora cu centrala
termoelectrica Galaţi
Pelecanus onocrotalus - pelican comun. Este oaspete de vara, cuibărind în
stufărişuri şi mlaştini sau pe plauri, în colonii. Prefera zonele umede
întinse, bălţi şi lacuri cu apa dulce, regiunile mlăştinoase, cu suprafeţe
mari de stufăriş. Populaţia europeana este de aproximativ 4100 de
perechi şi constituie mai putin de un sfert din populaţia globala. În
Lunca Prutului inferior Pelecanus onocrotalus apare accidental.
Impact estimat. Specia este întâlnită în zonele acvatice cu vegetaţie
densă. Nu este prezent pe perimetrul obiectivului vizat. Nu se
anticipează un impact semnificativ asupra populaţiei speciei,
cauzat de dezvoltarea planului de construire a Centralei termoelectrice Galaţi
(CTE Galaţi).
Aythya nyroca - raţa roşie. Specia este oaspete de vara. Prefera bălţile şi lacurile
relative mari, dar bogate în vegetaţie acvatica şi stufăriş. În România,
în prezent, populaţia este evaluata intre 4.800 şi 5.500 de perechi. În
situl Lunca Prutului inferior raţa roşie - Aythya nyroca este întâlnită
rar în pasaj şi la cuibărit.
Impact estimat. Specia preferă zonele umede cu lacuri şi bălţi
întinse. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona
amplasamentului. Nu se preconizează reduceri de efective a speciei.
Nu se anticipează un impact semnificativ asupra populaţiei
speciei cauzat de dezvoltarea planului de realizare a Centralei termoelectrice
Galaţi.
Falco vespertinus - vânturel de seară. Specie migratoare. Tipurile de habitate
preferate – liziere, perdele forestiere, pâlcuri de copaci în silvostepă,
în zona de câmpie. Efectivul speciei în România: 600-1.200 perechi.
În situl Lunca Prutului inferior vânturelul de seară - Falco vespertinus
este o specie rară la cuibărit şi pasaj.
Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este
prezent în zona amplasamentului. Nu anticipam un impact
semnificativ asupra populaţiei speciei cauzat de dezvoltarea
planului de construire a Centralei termoelectrice Galaţi.
Pag. 41/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Coracias garrulus – dumbrăveancă. Specie migratoare. În România este o specie
oaspete de vara. Răspândită în regiunea de câmpie, frecventa în
Dobrogea. Efectiv: 2.000 – 3.500 perechi. În situl Lunca Prutului
inferior Coracias garrulus este o specie rară la cuibărit şi pasaj.
Impact estimat. În perimetrul viitoarei centrale termoelectrice
specia nu este prezentă. Nu se anticipează un impact
semnificativ asupra populaţiei speciei cauzat de dezvoltarea
planului de construire a Centralei termoelectrice Galaţi.
Phalacrocorax pygmeus - cormoran mic. Specie migratoare. Preferă bălţi
permanente, lacuri dulci cu vegetaţie abundentă (stufărişuri, sălcişuri).
Efectivul în România: 5.000-7.000 perechi. În situl Lunca Prutului
inferior Phalacrocorax pygmeus este o specie cuibăritoare.
Impact estimat. Specia este întâlnită în zonele acvatice cu vegetaţie
densă. Nu este prezent pe perimetrul centralei termoelectrice. Nu se
preconizează reduceri de efective a speciei. Nu anticipam un impact
semnificativ asupra populaţiei speciei cauzat de dezvoltarea
planului de construire a Centralei termoelectrice Galaţi.
Alcedo atthis - pescăraş albastru. Specie migratoare. În România este o specie
migrator parţial. Larg răspândit în lungul râurilor bogate în peste în
întreaga tara. Efectiv: 2.000 - 4.000 perechi. În situl Lunca Prutului
inferior Alcedo atthis este o specie cuibăritoare.
Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este
prezent în zona de amplasament a CTE Galaţi. Identificată în
habitatele acvatice. Nu se anticipează un impact semnificativ
asupra populaţiei speciei cauzat de dezvoltarea planului de
construire a Centralei termoelectrice Galaţi.
Ardea purpurea - stârc roşu. Specia este prezentă cu o populaţie de 42.000
perechi în Europa. În România are statut de oaspete de vară.
Cuibăreşte rar în Transilvania, fiind mai numeros doar în Delta
Dunării. Efectivul în România: 800 -1.200 perechi. În situl Lunca
Prutului inferior - Ardea purpurea este o specie clocitoare.
Impact estimat. În perimetrul CTE Galaţi specia nu este prezentă.
La fel ca şi în cazul speciei anterioare populează habitate acvatice.
Nu se anticipează un impact semnificativ asupra populaţiei
speciei, cauzat de dezvoltarea planului de construire a CTE
Galaţi.
Pag. 42/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Ardeola ralloides - stârc galben. Alcătuieşte o populaţie de 27.000 perechi în
Europa. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreşte în
colonii mixte, în care deseori există sute de cuiburi (deltă). Rar şi
sporadic în interiorul ţării. Efectivul în România: 3.000-4.000
perechi. În situl Lunca Prutului inferior - Ardeola ralloides este o
specie clocitoare.
Impact estimat. Este întâlnită în zonele acvatice cu vegetaţie
densă. Nu este prezent pe perimetrul centralei termoelectrice Galaţi.
Nu se preconizează reduceri de efective a speciei. Nu anticipam un
impact semnificativ asupra populaţiei speciei cauzat de dezvoltarea planului de
construire a Centralei termoelectrice Galaţi.
Botaurus stellaris - buhai de balta. Este oaspete de vara. Prefera zonele umede
şi mlăştinoase din apropierea apelor dulci, cu multa vegetaţie înaltă,
formata din stuf şi trestie. Cel mai frecvent este intalnit în Delta
Dunării. În situl Lunca Prutului inferior Botaurus stellaris este o
specie rar cuibăritoare.
Impact estimat. În perimetrul amplasamentului CTE Galaţi nu este
prezentă. La fel ca şi în cazul speciei anterioare este întâlnită în
habitate acvatice. Nu se anticipează un impact semnificativ
asupra populaţiei speciei, cauzat de dezvoltarea planului de
construire a CTE Galaţi.
Chlidonias hybridus - chirighiţă cu obraz alb. În România este o specie oaspete
de vara. Numeroasa şi larg răspândită mai ales în Câmpia Română
şi Delta Dunării. În expansiune teritoriala şi numerica. Efectiv:
6.000 – 10.000 perechi. Cuibăreşte în colonii, construindu-şi cuibul
pe suprafaţa apelor putin adanci, fixandu-l de vegetatia plutitoare.
În situl Lunca Prutului inferior chirghiţă cu obraz alb - Chlidonias
hybridus este o specie clocitoare.
Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este
prezent în zona cercetata. Identificată în habitatele acvatice. Nu se
anticipează un impact semnificativ asupra populaţiei speciei cauzat de
dezvoltarea planului de construire a Centralei termoelectrice Galaţi.
Ciconia ciconia - barza albă. Populaţia berzei albe pe glob înregistrează cca
166.000 perechi. În România are statut de oaspete de vară. Larg
răspândită în România, în sate şi la periferia unor oraşe. Lipsesc date
precise asupra efectivelor sale din regiuni întinse ale Munteniei şi
Moldovei. Efectivul în România: 4.000-6.000 perechi. În situl Lunca
Prutului inferior Ciconia ciconia este o specie de pasaj.
Impact estimat. Specie întâlnită la cuibărire în localităţi. Nu este
prezentă pe amplasamentul obiectivului vizat. Nu anticipam un
impact semnificativ asupra populaţiei speciei cauzat de
dezvoltarea planului de construire a Centralei termoelectrice Galaţi.
Pag. 43/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Circus aeruginosus - erete de stuf. În România este o specie oaspete de vara,
întâlnită rar iarna. Răspândit mai ales în regiunea de câmpie, în
stufărişuri întinse. Abundenta maxima în Delta Dunării. Efectiv: 700 –
1.500 perechi. Cuibăreşte în stufărişuri întinse. În situl Lunca Prutului
inferior Circus aeruginosus este o specie clocitoare.
Impact estimat. Pasăre răpitoare ce populează habitatele acvatice.
Pe perimetrul centralei termoelectrice Galaţi specia nu este prezentă.
Nu se preconizează reduceri de efective a speciei. Nu
anticipam un impact semnificativ asupra populaţiei speciei
cauzat de dezvoltarea planului de construire a Centralei
termoelectrice Galaţi.
Dendrocopos medius - ciocănitoare de stejar. Specie sedentară. Larg răspândită
în padurile regiunii de câmpie, mai ales în cele de stejar. Puţin
numeroasa. Efectiv: 3.000–10.000 perechi. În situl Lunca Prutului
inferior Dendrocopos medius este o specie clocitoare.
Impact estimat. Specia nu a fost identificata pe amplasamentul
CTE Galaţi. Nu se anticipează un impact semnificativ asupra
populaţiei speciei cauzat de dezvoltarea planului de construire
a Centralei termoelectrice Galaţi.
Dendrocopos syriacus – ciocănitoare de grădini. Specie sedentară. Populaţia
din România este apreciat a fi între 24.000 – 32.000 de perechi. În
situl Lunca Prutului inferior Dendrocopos syriacus este o specie
clocitoare.
Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este
prezent în zona amplasamentului. Specia preferă terenurile
împădurite. Nu se preconizează reduceri de efective a speciei.
Nu anticipam un impact semnificativ asupra populaţiei speciei
cauzat de dezvoltarea planului de construire a Centralei termoelectrice Galaţi.
Dryocopus martius – ciocănitoare neagră. Specie
sedentară. Trăieşte atât în păduri de foioase cât şi în cele de
răşinoase. În situl Lunca Prutului inferior Dryocopus martius este o
specie clocitoare. Impact estimat. În perimetrul amplasamentului
CTE Galaţi nu este prezentă. Nu se anticipează un impact
semnificativ asupra populaţiei speciei cauzat de dezvoltarea
planului de construire a Centralei termoelectrice Galaţi.
Egretta garzetta - egrata mică. Specia este prezentă cu o
populaţie de 94.000 perechi în Europa. În România are statut de
oaspete de vară. Cuibăreşte în colonii mixte cu alte specii de stârci.
Puţin numeroasă în unele puncte din interiorul ţării. Efectivul în
România: 2.500-3.000 perechi. În sitului Lunca Prutului Inferior
Egretta garzetta este o specie clocitoare.
Impact estimat. În perimetrul obiectivului vizat nu este prezentă.
La fel ca şi în cazul speciei anterioare este întâlnită în habitate
Pag. 44/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
acvatice. Nu se preconizează reduceri de efective a speciei. Nu anticipam un
impact semnificativ asupra populaţiei speciei cauzat de dezvoltarea planului de
construire a Centralei termoelectrice Galaţi.
Falco columbarius – şoim de iarnă. Specie oaspete de iarnă. Întâlnit în diverse
habitate, deluroase, montane sau mlăştinoase. În sitului Lunca
Prutului inferior Falco columbarius este o specie oaspete de iarnă.
Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este
prezent în zona amplasamentului. Nu se preconizează reduceri
de efective a speciei. Nu anticipam un impact semnificativ
asupra populaţiei speciei cauzat de dezvoltarea planului de
construire a Centralei termoelectrice Galaţi.
Falco peregrinus - soim calator. Este o specie larg răspândită. Pentru vânat are
nevoie de terenuri deschise mari, de multe ori este observat în
habitate umede şi zone costiere. Populaţia speciei în României este
estimata la 40-70 perechi. Lunca Prutului inferior Falco peregrinus
este o specie rara de pasaj.
Impact estimat. Specia nu este prezentă pe amplasament. Nu
anticipam un impact semnificativ asupra populaţiei speciei
cauzat de dezvoltarea planului de construire a Centralei
termoelectrice Galaţi.
Haliaeetus albicilla – codalb. Este o specie care cuibăreşte solitar. Codalbul
cuibareste în zone umede. Populaţia din România: 28 – 33 perechi.
În sitului Lunca Prutului inferior Haliaeetus albicilla este o specie de
pasaj, oaspete de iarna şi rar cuibăritoare.
Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este
prezent în zona amplasamentului. Specia preferă zonele umede cu
lacuri şi bălţi întinse. Nu se anticipează un impact semnificativ
asupra populaţiei speciei cauzat de dezvoltarea planului de
construire a Centralei termoelectrice Galaţi.
Himantopus himantopus – piciorong. Specie migratoare. Preferă mlaştini eutrofe
cu apă puţin adâncă, cu plaje nisipoase/ mâloase şi vegetaţie joasă.
Efectiv în România: 100-250 perechi. Lunca Prutului inferior
Himantopus himantopus este o specie rar întâlnită la cuibărit şi în
pasaj.
Impact estimat. În zona cercetata specia nu a fost identificata. La
fel ca şi în cazul speciei anterioare populează habitate acvatice. Nu
se preconizează reduceri de efective a speciei. Nu anticipam
un impact semnificativ asupra populaţiei speciei cauzat de
dezvoltarea planului de construire a Centralei termoelectrice Galaţi.
Pag. 45/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Lanius collurio - sfrâncioc roşiatic. În România este o specie oaspete de vara.
Larg răspândit. Abundenta maxima se înregistrează la deal şi
câmpie. Efectiv: 400.000 – 800.000 perechi. Sfranciocul roşiatic
aparţine tipului de fauna european. Este o specie migratoare ce
populează margini de păduri, hatusuri, poieni cu mult subarboret etc.
În situl Lunca Prutului inferior sfranciocul rosiatic - Lanius collurio
este o specie comuna la cuibarit.
Impact estimat. Specia nu a fost semnalata pe amplasamentul
CTE Galaţi. Nu anticipam un impact semnificativ asupra
populaţiei speciei cauzat de dezvoltarea planului de construire a Centralei
termoelectrice Galaţi.
Nycticorax nycticorax - stârc de noapte. Întâlnit în sudul şi centrul Europei, în
regiuni cu mlaştini şi bălţi de apa dulce sau sărată. Frecvent în
bălţile din Lunca şi Delta Dunării, dar şi în alte zone inundabile din
interiorul tarii. Cuibareste în colonii mixte cu alte specii de stârci şi
egrete. Cuiburile şi le instaleaza în salcii, dar şi pe stufăriş. În situl
Lunca Prutului inferior starcul de noapte - Nycticorax nycticorax
este o pasare clocitoare.
Impact estimat. Nu a fost identificata pe amplasament. La fel ca
şi în cazul speciei anterioare populează habitate acvatice. Nu se
anticipează un impact semnificativ asupra populaţiei speciei
cauzat de dezvoltarea planului de construire a Centralei termoelectrice Galaţi.
Pandion haliaetus – uligan pescar. În România este o specie de pasaj. În pasaj
întâlnit pe lângă bălţi mari şi eleştee/iazuri piscicole. În situl Lunca
Prutului inferior Pandion haliaetus este o pasare rara de pasaj.
Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este
prezent în zona amplasamentului. Nu se preconizează reduceri
de efective a speciei. Nu anticipam un impact semnificativ
asupra populaţiei speciei cauzat de dezvoltarea planului de
construire a Centralei termoelectrice Galaţi.
Plegadis falcinellus - ţigănuş. Specie de pasaj. Bălţi întinse cu apă puţin adâncă,
cu stufăriş şi sălcii. Se hrăneşte în mlaştini, pajişti inundate.
Răspândit în estul României, frecvent doar în Delta Dunării. Efectivul
în scădere simţitoare. Efectiv: 2.500-3.500 perechi. În situl Lunca
Prutului inferior Plegadis falcinellus este o pasare cuibăritoare.
Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este
prezent în zona amplasamentului. Specia preferă zonele umede cu
lacuri şi bălţi întinse. Nu se anticipează un impact semnificativ
asupra populaţiei speciei cauzat de dezvoltarea planului de
construire a Centralei termoelectrice Galaţi.
Pag. 46/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Recurvirostra avosetta - ciocîntors. În România este o specie oaspete de vară,
rareori observată şi în lunile de iarnă. Întâlnit în zonele cu lacuri
salmastre, pe întinsuri cu apă mică şi fund noroios, lipsite de
vegetaţie palustră, pe lângă maluri şi insule. Efectiv: 200-350
perechi. În situl Lunca Prutului inferior Recurvirostra avosetta este o
specie de pasaj.
Impact estimat. Specia nu s-a identificat în obiectivul de investitie
vizat. Nu se preconizează reduceri de efective a speciei. Nu
anticipam un impact semnificativ asupra populaţiei speciei
cauzat de dezvoltarea planului de construire a Centralei
termoelectrice Galaţi.
Sterna hirundo - chiră de baltă. În România are statut de oaspete de vară.
Cuibăreşte în mici colonii. Larg răspândită în regiunea câmpiei, mai
ales ăn deltă, unde este o sepecie comună. Efectiv:4.00-8.000
perechi. În situl Lunca Prutului Inferior - Sterna hirundo este o
specie rar întâlnită la cuibărit şi în pasaj.
Impact estimat. În perimetrul amplasamentului CTE Galaţi specia
nu este prezentă. La fel ca şi în cazul speciei anterioare este întâlnită
în habitate acvatice. Nu se anticipează un impact semnificativ
asupra populaţiei speciei cauzat de dezvoltarea planului de construire a Centralei
termoelectrice Galaţi.
Cygnus cygnus - lebădă de iarnă. Specie ce cuibăreşte în extremitatea nordică a
Europei, în tundră pe lacuri şi mlaştini. Iarna întâlnită, de obicei, dea
lungul coastelor şi pe lacurile şi cursurile de apă mai mari. În situl
Lunca Prutului inferior - Cygnus cygnus este o specie oaspete de
iarnă.
Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este
prezent pe amplasament. Specia preferă zonele umede cu lacuri şi
bălţi întinse. Nu anticipam un impact semnificativ asupra
populaţiei speciei cauzat de dezvoltarea planului de
construire a Centralei termoelectrice Galaţi.
Ixobrychus minutus - stârc pitic. În România este o specie oaspete de vara.
Frecvent şi larg răspândit, oriunde exista stufărişuri dese. Efectiv:
10.000 – 20.000 perechi. Cuibareste în perechi izolate. Cuibul este
realizat din trestie şi diferite alte plante. În situl Lunca Prutului
inferior Ixobrychus minutus este o specie cuibăritoare întâlnită în
majoritatea habitatelor prielnice speciei – lacuri şi bălţi cu stufărişuri
întinse şi dese.
Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este
prezent în zona amplasamentului. Identificată în habitatele acvatice.
Nu se preconizează reduceri de efective a speciei. Nu
anticipam un impact semnificativ asupra populaţiei speciei
cauzat de dezvoltarea planului de construire a Centralei termoelectrice Galaţi.
Pag. 47/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Lanius minor - sfrâncioc cu frunte neagră. În România este o specie oaspete de
vara. Specie larg răspândită şi relativ numeroasa în zona de câmpie
a tarii. Efectiv: 60.000 – 100.000 perechi. Observat în locuri
deschise, cu copaci izolati şi tufisuri. În situl Lunca Prutului inferior
sfranciocul cu fruntea neagră - Lanius minor este o specie comuna la
cuibărit.
Impact estimat. În zona amplasamentului centralei termoelectrice
Galaţi specia nu este prezentă. Nu anticipam un impact
semnificativ asupra populaţiei speciei cauzat de dezvoltarea
planului de construire a Centralei termoelectrice Galaţi.
Philomachus pugnax – bătăuş. Specie de pasaj. Preferă zonele umede – mlaştini,
bălţi cu vegetaţie scundă. Comun în migraţie pe ţărmuri, pajişti
mlăştinoase, regiuni deschise. În situl Lunca Prutului inferior
Philomachus pugnax este, în principal, o specie de pasaj.
Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este
prezent în zona de amplasament a CTE Galaţi. Nu se preconizează
reduceri de efective a speciei. Nu anticipam un impact
semnificativ asupra populaţiei speciei cauzat de dezvoltarea
planului de construire a Centralei termoelectrice Galaţi.
Platalea leucorodia - lopătar. Specia este prezentă cu o populaţie de 8.900 –
15.000exemplare în Europa. Cuibăreşte pe o suprafaţă de peste 250
000 km 2 . În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreşte în
mici colonii împreună cu alte specii de stârci şi egrete. Relativ mai
numeros doar în Delta Dunării. Efectivul în România: 1 100-1 500
perechi. În situl Lunca Prutului inferior Platalea leucorodia este o
specie cuibăritoare.
Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona
amplasamentului. Specia preferă zonele umede cu lacuri şi bălţi întinse. Nu se
preconizează reduceri de efective a speciei. Nu anticipam un impact semnificativ
asupra populaţiei speciei cauzat de dezvoltarea planului de construire a Centralei
termoelectrice Galaţi.
Picus canus - ghionoaie sură. În România este o specie sedentara. Comuna în
paduri de foioase, preferand asociatii de salcie şi plop alb din Lunca
Dunării, de asemenea în livezi, parcuri şi grădini. Efectiv: 20.000 –
50.000 perechi. În Lunca Prutului inferior Picus canus este o specie
sedentara întâlnită la cuibărit.
Impact estimat. În zona perimetrului vizat specia nu este
prezentă. Populează habitate silvice. Nu se preconizează reduceri
de efective a speciei. Nu anticipam un impact semnificativ
asupra populaţiei speciei cauzat de dezvoltarea planului de
construire a Centralei termoelectrice Galaţi.
Pag. 48/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Tringa glareola – fluierar de mlaştină. Specie de pasaj. Întâlnită în pasaj pe
malurile mlăştinoase ale lacurilor, solitar sau în stoluri mici. În Lunca
Prutului inferior Tringa glareola este o specie identificată în timpul
migraţiei.
Impact estimat. Pe amplasamentul centralei termoelectrice Galaţi specia
nu este prezentă. Nu anticipam un impact semnificativ asupra
populaţiei speciei cauzat de dezvoltarea planului de construire a
Centralei termoelectrice Galaţi.
2.2.1.2 Importanta sitului pentru populaţiile cuibăritoare
Aythya nyroca - rata rosie. Specie oaspete de vara. Semnalata rar în pasaj şi la
cuibărit. Preferă zonele umede cu lacuri şi bălţi întinse. Această specie nu a fost
identificată pe perimetrul PUZ;
Falco vespertinus – soim de seara. Oaspete de vară. Cuibăreşte colonial, de obicei
în cuiburi de cioara de semănătură. Poate fi întâlnită în terenurile limitrofe, ce prezintă
condiţii favorabile speciei (liziere de pădure etc.). Specia nu a fost întâlnită la cuibărit
pe amplasamentul studiat;
Coracias garrulus – dumbrăveanca. Oaspete de vară. Specie destul de rara -
răspândită în sudul şi estul Europei, în regiuni deschise cu copaci mari, scorburoşi.
Dumbrăveanca nu s-a observat în perioada cuibăritului pe amplasament;
Ardea purpurea – starc rosu. Oaspete de vara. Rar cuibaritor în lunca Prutului. Nu
a fost înregistrate perechi cuibăritoare ale acestei specii pe perimetrul PUZ
studiat;
Alcedo atthis – pescaras albastru. Oaspete de vara. În Lunca Prutului inferior este o
specie cuibăritoare. Nu cuibareste în perimetrul PUZ studiat;
Ardeola ralloides - starc galben. Oaspete de vara. Este întâlnită la cuibarit în
zonele acvatice cu vegetaţie densă. Nu a fost întâlnită la cuibarit pe amplasamentul
studiat;
Ciconia nigra – barza neagra. Specie de pasaj, oaspete de vara. Specia nu a fost
întâlnită la cuibarit pe amplasamentul studiat;
Dendrocopos syriacus – ciocanitoare de gradini. Specie sedentară. Cuibareste în
centrul şi sudul Europei în padurile mature cu frunze cazatoare, în special în cele de stejar
şi carpen. Specia cuibareste în habitatele silvice limitrofe amplasamentului. Nu s-au
identificat perechi cuibăritoare ale acestei specii pe perimetrul PUZ studiat;
Egretta alba – egreta mare. Specie oaspete de vara. Cuibăreşte în colonii mixte cu
alte specii de stârci. Specia nu a fost întâlnită la cuibarit pe amplasamentul studiat;
Nycticorax nycticorax – starc de noapte. Specie oaspete de vara. Intalnit la
cuibarit în colonii mixte cu alte specii de starci şi egrete. Nu au fost înregistrate perechi
cuibăritoare ale acestei specii pe perimetrul PUZ studiat;
Sterna hirundo – chira de balta. Specie oaspete de vara. În lunca Prutului Inferior
este o specie rar întâlnită la cuibărit şi în pasaj. Specia nu a fost întâlnită la cuibarit pe
amplasamentul studiat;
Egretta garzetta - egreta mica. Specie oaspete de vara. Cuibareste în colonii mixte
cu alte specii de starci. Specia nu s-a observată în perioada cuibăritului pe
amplasament;
Pag. 49/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Chlidonias hybridus – chirighita cu obraz alb. Specie oaspete de vara. Cuiburile şi
le instaleaza pe vegetatia acvatica plutitoare. Nu a fost înregistrate perechi
cuibăritoare ale acestei specii pe perimetrul PUZ studiat;
Circus aeruginosus – erete de stuf. Specie oaspete de vara. Cuibareste în zone
mlăştinoase. Nu s-a inregistrat la cuibarit în perimetrul PUZ studiat;
Dryocopus martius – ciocanitoare neagra. Specie sedentară. Cuibareste în padurile
din lunca Prutului inferior. Specia nu a fost întâlnită la cuibarit pe amplasamentul
studiat;
Picus canus – ghionoaie sura. Specie sedentară. Cuibareste în habitate silvice.
Specia nu a fost întâlnită la cuibarit pe amplasamentul studiat;
2.2.1.3 Importanta sitului în perioada de migraţie pentru speciile de păsări
Phalacrocorax pygmeus – cormoran mic. Oaspete de vară şi specie de pasaj. În
migraţie nu s-a identificat pe amplasamentul studiat;
Ciconia ciconia – barza alba. Este o specie cuibăritoare şi de pasaj. Specia nu a
fost identificată în timpul migraţiei în zona amplasamentului;
Pelecanus onocrotalus – pelican comun. În lunca Prutului inferior este o specie de
pasaj. Nu s-a identificat în migraţie în perimetrul centralei termoelectrice.
Pandion haliaetus – uligan pescar. Semnalat în migraţie ln zona baltilor din lunca
Prutului inferior. N-a fost observat în pasaj în zona de studiu;
Recurvirostra avosetta – ciocintors. Specie de pasaj şi rar cuibăritoare în lunca
Prutului inferior. Specia nu a fost identificată în timpul migraţiei în zona
amplasamentului;
Haliaeetus albicilla – codalb. Intalnit pe Prutul inferior, în special, iarna şi în
migraţie. N-a fost observat în pasaj în zona de studiu;
Himantopus himantopus – piciorong. Specie de pasaj şi cuibăritoare în lunca
Prutului inferior. Nu s-a identificat în migraţie în perimetrul centralei
termoelectrice.
Limosa limosa – sitar de mal. Specie de pasaj şi rar cuibăritoare în lunca Prutului
inferior. În migraţie nu s-a identificat pe amplasamentul studiat;
Anser anser – gasca de vara. Specie cuibăritoare şi de pasaj. Specia nu a fost
identificată în timpul migraţiei în zona amplasamentului;
Anser albifrons – garlita mare. Specie oaspete de iarna şi de pasaj. Nu s-a
identificat în migraţie în perimetrul centralei termoelectrice;
Tringa erythropus – fluierar negru. În lunca Prutului inferior este o specie de pasaj.
În migraţie nu s-a identificat pe amplasamentul studiat;
Tringa stagnatilis – fluierar de lac. Nu s-a identificat în migraţie în perimetrul
centralei termoelectrice.
Pluvialis squatarola – ploier argintiu. În zona Prutului inferior este o specie de
pasaj. Specia nu a fost identificată în timpul migraţiei în zona amplasamentului;
Phalacrocorax carbo – cormoran mare. Specie comuna, întâlnită la cuibarit şi în
pasaj. N-a fost observat în pasaj în zona de studiu;
Anas platyrhynchos – rata mare. Specie comuna în luna Prutului inferior. Nu s-a
identificat în migraţie în perimetrul centralei termoelectrice;
Pag. 50/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Numenius arquata – culic mare. Specie de pasaj. În migraţie nu s-a identificat
pe amplasamentul studiat.
2.2.1.4 Specii protejate de păsări din ROSPA0070 - Lunca Prutului - Vlădeşti
- Frumuşiţa, Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului
Lista sistematică a speciilor de păsări observate în zona Prutului inferior (Parcul
Natural Lunca Joasa Prutului Inferior) cuprinde 239 specii de păsări ce aparţin la 50 de
familii şi 17 ordine (Raport inventariere avifauna Parcul Natural Lunca Joasa Prutului
Inferior, Proiect LIFE05NAT/RO/000155, Anexa I, Acţiunea A4, Autori: T. Glavan, N. Onea,
E. Petrescu, 2007).
Cele mai reprezentative au fost speciile din ordinul Passeriformes, familiile Sylvidae,
Turdidae, Fringilidae, Motacillidae şi Hirundinidae. Mai apoi au urmat păsările acvatice şi
cele semiacvatice din ordinele Charadriiformes, Anseriformes, Ciconiiformes, Gruiformes,
Podicipediformes, Gaviiformes, Pelecaniformes, de asemenea şi cele din ordinul
Falconiformes.
In aspect fenologic avifauna Parcului Natural este reprezentata prin 23 specii oaspete
de iarna, 95 specii oaspete de vara, 59 specii de pasaj, 7 specii eratice, 18 specii migrator
parțial, 36 specii sedentare si o specie rar intalnita iarna. Din numărul total al păsărilor
identificate, 137 au fost clocitoare (57,3% din ornitofauna inventariată).
La cuibărit s-au inregistrat specii specii ca: Ixobrychus minutus Ardeola ralloides,
Ardea purpurea, Platalea leucorodia, Plegadis falcinelus, Aythia nyroca, Larus ridibundus,
Larus cachinnans ş.a.
În migraţie s-au înregistrat importante efective de păsări acvatice şi anume: ardeide
(Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), ciconiide (Ciconia nigra,
Ciconia ciconia), threskiornithide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus
olor, Anser albifrons, Anser erythropus, Anser anser, Anas crecca, Anas querquedula,
Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Fulica atra), charidriiforme (Himantopus himantopus,
Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Philomachus pugnax, Limosa limosa, Tringa
totanus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus),
hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus sp.) s.a.
Dintre speciile critic periclitate amintim de: pelicanul creţ (Pelecanus crispus), gârliţa
mică (Anser erythropus, călifarul roşu (Tadorna ferruginea), codalbul (Haliaeetus albicilla),
şoimul dunărean (Falco cherrug) ş.a. Printre speciile periclitate înregistrate în zonă s-au
regăsit: egreta mare (Egretta alba), lopătarul (Platalea leucorodia), cătăliga (Himantopus
himantopus), heretele sur (Circus pygargus), stârcul roşu (Ardea purpurea) ş.a. Speciile
vulnerabile au fost: barza neagră (Ciconia nigra), călifarul alb (Tadorna tadorna), pelicanul
comun (Pelecanus onocrotalus), acvila ţipătoare mică (Aquila pomarina), cormoranul mic
(Phalacrocorax pygmeus), turturica (Streptopelia turtur) ş.a.
Prezentam în continuare speciile de păsări rare propuse pentru Lista Roşie a Parcului
Natural Lunca Joasă a Prutului:
Cormoran mic - Phalacrocorax pygmeus Pallas 1773
Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Ciconiiformes,
Fam. Phalacrocoracidae, Gen. Phalacrocorax, Phalacrocorax pygmeus Pallas 1773
Pag. 51/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Distributia geografică în România. Obisnuit în Delta Dunării, unde cuibareste cel mai
important efectiv din populaţia europeana. Efectiv: 5.000 – 7.000 perechi.
Habitat ocupat. Bălţi permanente, lacuri dulci cu vegetaţie abundentă, cu arbori (sălcii)
pentru amplasare a cuiburilor
Date de ecologie a speciei. În România este o specie oaspete de vară, întâlnită rar iarna.
Cuibăreşte în colonii mixte cu stârci, cormorani mari, ţigănuşi, lopătari ş.a.
Măsuri de conservare necesare. Managementul zonelor de reproducere, hrănire a păsărilor
de pe eleşteele piscicole din lunca Prutului inferior.
Pelican comun - Pelecanus onocrotalus Linnaeus 1758
Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Ciconiiformes,
Fam. Pelecanidae, Gen. Pelecanus, Pelecanus onocrotalus Linnaeus 1758
Distribuţia geografică în România. Specie tipică pentru Delta Dunării unde se află cea mai
mare populaţie cuibăritoare din Europa. Efectiv: 3.000 – 3.500 perechi.
Habitat ocupat. Bălţi permanente, lacuri dulci întinse cu stufîriş bogat (plauri) pentu
cuibărit. În migraţie şi pe eleştee, iazuri ş.a.
Date de ecologie a speciei. În România este o specie oaspete de vară. Cuibăreşte în Delta
Dunării, în colonii pe plaur. Migrează în stoluri mari.
Măsuri de conservare necesare. Respectarea strictă a legislaţiei existente. Managementul
zonelor de hrănire a păsărilor de pe eleşteele piscicole din lunca Prutului inferior.
Pelican creţ - Pelecanus crispus Bruch 1832
Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Ciconiiformes,
Fam. Pelecanidae, Gen. Pelecanus, Pelecanus crispus Bruch 1832
Distributia geografică în România. Întâlnit în Delta Dunării, complexul lagunar Razelm-
Sinoe. Efectiv: 150-200 perechi.
Habitat ocupat. Bălţi şi lacuri întinse cu stufăriş bogat (plauri) pentru cuibărit. În migraţie şi
pe ape mai restrânse ca suprafaţă.
Date de ecologie a speciei. În România este o specie oaspete de vară. Cuibăreşte în Delta
Dunării, în colonii mici pe plaur, singur sau împreună cu pelicanul comun şi cormoranul
mare.
Măsuri de conservare necesare. Respectarea strictă a legislaţiei existente. Managementul
zonelor de migraţie şi hrănire a păsărilor de pe eleşteele piscicole din lunca Prutului
inferior.
Stârc de noapte - Nycticorax nycticorax Linnaeus 1758
Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Ciconiiformes,
Fam. Ardeidae, Gen. Nycticorax, Nycticorax nycticorax Linnaeus 1758
Distributia geografică în România. Delta Dunării, precum şi alte puncte disparate în
interiorul ţării. Este mai numeros în deltă. Efectiv: 5.000-7.000 perechi.
Habitat ocupat. Bălţi mari cu vegetaţie arborescentă, păduri de luncă. Se hrăneşte în ape
puţin adânci.
Date de ecologie a speciei. În România este o specie oaspete de vară. Cuiibăreste în colonii
mixte cu alte specii de satârci şi egrete.
Pag. 52/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Măsuri de conservare necesare. Managementul zonelor de reproducere, hrănire a păsărilor
din lunca Prutului inferior.
Stârc galben - Ardeola ralloides Scopoli 1769
Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Ciconiiformes,
Fam. Ardeidae, Gen. Ardeola, Ardeola ralloides Scopoli 1769
Distributia geografică în România. Delta Dunării, rar şi sporadic în interiorul ţării. Efective
mai însemnate în deltă. Efectiv: 3.000-4.000 perechi.
Habitat ocupat. Zone umede cu vegetaţie bogată şi ape puţinn adânci. Se hrăneşte în
terenuri deschise, mlăştinoase.
Date de ecologie a speciei. În România este o specie oaspete de vară. Cuiibăreste în colonii
mixte, în care deseori există sute de cuiburi (deltă).
Măsuri de conservare necesare. Managementul zonelor de migraţie, hrănire şi reproducere
a păsărilor din lunca Prutului inferior.
Egretă mică - Egretta garzetta Linnaeus 1766
Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Ciconiiformes,
Fam. Ardeidae, Gen. Egretta, Egretta garzetta Linnaeus 1766
Distributia geografică în România. În principal în Delta Dunării. Putin numeroasa în unele
puncte din interiorul tarii. Efectiv: 2.500 – 3.000 perechi.
Habitat ocupat. Bălţi şi lacuri, de preferinţă mari, cu stufăriş, pâlcuri de arbori, cu întinderi
de apă puţin adâncă şi terenuri inundate.
Date de ecologie a speciei. În România este o specie oaspete de vară. Cuiibăreste în colonii
mixte cu alte specii de stârci.
Măsuri de conservare necesare. Respectarea legislaţiei actuale. Managementul zonelor de
migraţie, hrănire şi reproducere a păsărilor din lunca Prutului inferior.
Egretă mare - Egretta alba Linnaeus 1758
Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Ciconiiformes,
Fam. Ardeidae, Gen. Egretta, Egretta alba Linnaeus 1758
Distributia geografică în România. În principal în Delta Dunării, rar în interiorul ţării. Puţine
exemplare iernează în ţară. Efectiv: 300 – 400 perechi.
Habitat ocupat. Bălţi şi lacuri întinse, cu stufăriş puţin adâncă. Se hrăneşte în mlaştini şi
bălţi.
Date de ecologie a speciei. În România este o specie oaspete de vară. Cuiibăreste prin
perechi puţine, alăturate coloniilor mixte de stârci.
Măsuri de conservare necesare. Respectarea legislaţiei actuale. Managementul zonelor de
migraţie, hrănire şi reproducere a păsărilor din lunca Prutului inferior.
Stârc roşu - Ardea purpurea Linnaeus 1766
Nume, rang taxon, incadrare taxonomică
Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Ciconiiformes, Fam. Ardeidae, Gen. Ardea, Ardea purpurea
Linnaeus 1766
Distributia geografică în România. Relativ numeros în Delta Dunării, rar în alte zone ale
ţării. Efectiv: 800 – 1.200 perechi.
Pag. 53/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Habitat ocupat. Bălţi şi lacuri întinse cu stufăriş şi porţiuni de apă liberă, puţin adâncă,
zăvoaie inundate.
Date de ecologie a speciei. În România este o specie oaspete de vară. Cuiibăreste în colonii
mici în stufărişuri dese, uneori în coloniilemixte de ardeide.
Măsuri de conservare necesare. Menţinerea stufărişurilor, protecţia cuiburilor, menţinerea
habitatelor păsărilor. Managementul locurilor de migraţie, hrănire şi reproducere a speciei
în lunca Prutului inferior.
Barză neagră - Ciconia nigra Linnaeus 1758
Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Ciconiiformes,
Fam. Ciconiidae, Gen. Ciconia, Ciconia nigra Linnaeus 1758
Distributia geografică în România. Specie rară în România.Răspândită în perechi, mai ales
în Transilvania. Efectiv: 60 – 120 perechi.
Habitat ocupat. Păduri întinse cu copaci înalţi, în apropierea unor ape curgătoare sau
stagnante, neafectate de prezenţa umană. Preferă zona submontană.
Date de ecologie a speciei. În România este o specie oaspete de vară. Observată mai des în
perioadele de pasaj, mai ales în estul ţării. Cuiburile, situate în copaci mari şi bătrâni, sunt
folosite mulţi ani la rând.
Măsuri de conservare necesare. Excluderea de la tăiere a arboretelor în care sunt
identificate cuiburi, reducerea presiuniiantropice asupra habitatelor şi a locurilor de cubărit.
Managementul locurilor de migraţie şi hrănire a speciei în lunca Prutului inferior.
Barză albă - Ciconia ciconia Linnaeus 1758
Nume, rang taxon, încadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Ciconiiformes,
Fam. Ciconiidae, Gen. Ciconia, Ciconia ciconia Linnaeus 1758
Distributia geografică în România. Specie larg răspândită în România, în sate şi la periferia
unor oraşe. Efectiv: 4.000 – 6.000 perechi.
Habitat ocupat. Aşezări omeneşti, în ţinuturi joase, rară în depresiuni intramontane.
Condiţia prezenţei perechilor cuibăritoare este existenţa unor habitate convenabile de
hrănire (pajişti umede, smârcuri, mlaştini ş.a.).
Date de ecologie a speciei. În România este o specie oaspete de vară. Peste teritoriul ţării
trec însemnate efective de berze migratoare din ţările nordice şi central-europene.
Măsuri de conservare necesare. Protecţia cuiburilor prin montarea pe stâlpi de beton a unor
suporturi speciale pentru cuiburile de berze, reducerea presiunii antropice asupra
habitatelor. Managementul locurilor de migraţie, hrănire şi reproducere a speciei în lunca
Prutului inferior.
Ţigănuş - Plegadis falcinellus Linnaeus 1766
Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Ciconiiformes,
Fam. Threskiornithidae, Gen. Plegadis, Plegadis falcinellus Linnaeus 1766
Distributia geografică în România. Răspândit în estul României, frecvent doar în Delta
Dunării. Efectivul în cscădere simţitoare. Efectiv: 2.500-3.500 perechi.
Habitat ocupat. Bălţi întinse cu apă puţin adâncă, cu stufăriş şi sălcii. Se hrăneşte în
mlaştini, pajişti inundate ş.a.
Pag. 54/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Date de ecologie a speciei. În România este o specie oaspete de vară. Cuibăreste în colonii
mixte de ardeide. Depun 3-4 ouă. Puii părăsesc cuiburile în iulie.
Măsuri de conservare necesare. Protejarea strictă a colonilor de pe lacurile Maţa şi
Rădeanu. Managementul zonelor de migraţie, hrănire şi reproducere a păsărilor din lunca
Prutului inferior.
Lopătar -Platalea leucorodia Linnaeus 1758
Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Ciconiiformes,
Fam. Threskiornithidae, Gen. Platalea, Platalea leucorodia Linnaeus 1758
Distributia geografică în România. Cuibăreşte în câteva nuclee izolate din estul ţării. Relativ
mai numeros doar în Delta Dunării. Efectiv: 500-600 perechi.
Habitat ocupat. Lacuri şi bălţi cu stufăriş des, în apropierea unor suprafeţe de apă liberă cu
fund mocirlos.
Date de ecologie a speciei. În România este o specie oaspete de vară. Cuibăreste în mici
colonii impreună cu alte specii de stârci şi egrete.
Măsuri de conservare necesare. Conservarea ecosistemelor acvatice în care cuibăresc
lopătarii (Balta Maţa-Rădeanu). Managementul zonelor de migraţie, hrănire şi reproducere
a păsărilor din lunca Prutului inferior.
Gârliţă mică -Anser erythropus Linnaeus 1758
Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Anseriformes,
Fam. Anatidae, Gen. Anser, Anser erythropus Linnaeus 1758
Distributia geografică în România. Apare în sezonul rece, mai ales în Dobrogea; accidental
în celelalte zone ale ţării. Efectiv: nu mai mult de 10-15 exemplare observate în Dobrogea,
în cadrul recensământului de iarnă al păsărilor de apă..
Habitat ocupat. Lacuri întinse (loc de înnoptat) şi culturi agricole (habitat trofic).
Date de ecologie a speciei. În România este o specie de pasaj, extrem de rar oaspete de
iarnă.
Măsuri de conservare necesare. Conservarea locurilor de concentrare a păsărilor, evitarea
împuşcării lor în timpul vânătorii de găşte. Managementul zonelor de migraţie şi hrănire a
păsărilor în lunca Prutului inferior.
Gâsca cu gât roşu - Branta ruficollis Pallas, 1769
Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Anseriformes,
Fam. Anatidae, Gen. Branta, Branta ruficollis Pallas, 1769
Distribuţia geografică în România. Dobrogea şi estul Munteniei, esclusiv în timpul iernii;
accidental în celelalte zone ale ţării. Efectiv: maximum 35.000 exemplare observate în
Dobrogea, în cadrul recensământului de iarnă al păsărilor de apă.
Habitat ocupat. Lacuri întinse (loc de înnoptat) şi culturi agricole (habitat trofic).
Date de ecologie a speciei. În România este o specie de pasaj, extrem de rar oaspete de
iarnă.
Măsuri de conservare necesare. Conservarea locurilor de concentrare a păsărilor, evitarea
împuşcării lor în timpul vânătorii de gâşte. Managementul zonelor de migraţie şi hrănire a
păsărilor în lunca Prutului inferior.
Călifar roşu - Tadorna ferruginea Pallas, 1764
Pag. 55/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Anseriformes,
Fam. Anatidae, Gen. Tadorna, Tadorna ferruginea Pallas, 1764
Distributia geografică în România. Cuibăreşte foarte rar în Delta Dunării (Complexul
lagunar Raselm-Sinoe) şi Dobrogea. Efectiv: nu mai mult de 10 – 15 perechi.
Habitat ocupat. Lacuri dulci sau salmastre, uneori şi râuri mari, în locuri cu maluri abrupte.
Date de ecologie a speciei. În România este o specie oaspete de vară. Cuibăreşte în găuri
situate în malurile abrupte ale lacurilor din Delta Dunării, dar şi în Dobrogea.
Măsuri de conservare necesare. Reducerea presiunii antropice asupra habitatelor şi a
locurilor de cubărit. Managementul locurilor de migraţie şi hrănire a speciei în lunca Prutului
inferior.
Călifar alb - Tadorna tadorna Linnaeus 1758
Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Anseriformes,
Fam. Anatidae, Gen. Tadorna, Tadorna tadorna Linnaeus 1758
Distributia geografică în România. Dobrogea şi estul Câmpiei Române, Complexul lagunar
Raselm-Sinoe, Muntenia. Efectiv: nu mai mult de 100 – 120 perechi.
Habitat ocupat. Lacuri salmastre sau sărate (eventual dulci), cu locuri favorabile pentru
cuibărit: maluri abrupte, râpe, sărături de teren, movile ş.a.
Date de ecologie a speciei. În România este o specie oaspete de vară. Cuibăreşte în găuri
în pământ. Grupuri mici de păsări iernează local în Dobrogea.
Măsuri de conservare necesare. Reducerea presiunii antropice asupra habitatelor şi a
locurilor de cubărit. Managementul locurilor de migraţie şi hrănire a speciei în lunca Prutului
inferior.
Raţă roşie - Aythya nyroca Linnaeus 1758
Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Anseriformes,
Fam. Anatidae, Gen. Aythya, Aythya nyroca Linnaeus 1758
Distributia geografică în România. Delta Dunării, Insula Mică a Brăilei şi lacurile/eleşteele
mari ale ţării. Mai frecventă în estul României. Efectiv: câteva mii de perechi.
Habitat ocupat. Bălţi şi lacuri eutrofe, eleştee cu vegetaţie palustră abundentă şi suprafeţe
de apă liberă.
Date de ecologie a speciei. În România este o specie oaspete de vară. Iernează forte rar
fiind mai sensibilă la frig.
Măsuri de conservare necesare. Respectarea reglementărilor privind vânătoarea.
Managementul locurilor de migraţie, hrănire şi cuibărit a speciei în lunca Prutului inferior.
Raţă sunătoare - Bucephala clangula Linnaeus 1758
Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Anseriformes,
Fam. Anatidae, Gen. Bucephala, Bucephala clangula Linnaeus 1758
Distributia geografică în România. Prezentă îndeosebi în Dobrogea, inclusiv pe apele
litorale, dar şi în Delta Dunării. Efectiv: cca 10-20 perechi.
Habitat ocupat. Zone umede întinse, unde se află sălcii scorburoase, locuri de cuibărit a
păsărilor. Iarna, deseori, pe ape salmastre sau saline, inclusiv pe mare.
Pag. 56/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Date de ecologie a speciei. În România este o specie migratoare, oaspete de iarnă.
Perechile care cuibăresc în Delta Dunării sunt probabil sedentare. Îşi amenajează cuiburi în
scorburile arborilor (sălcii).
Măsuri de conservare necesare. Respectarea reglementărilor privind vânătoarea.
Amplasarea cuiburilor artificiale. Managementul locurilor de migraţie şi iernat a speciei în
lunca Prutului inferior.
Raţă cu ciuf - Netta rufina Pallas 1773
Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Anseriformes,
Fam. Anatidae, Gen. Netta, Netta rufina Pallas 1773
Distributia geografică în România. Identificată îndeosebi în Dobrogea şi Delta Dunării.
Iernează rar în ţară. Efectiv: maximum 1000-2000 perechi.
Habitat ocupat. Bălţi şi lacuri eutrofe, dulci sau uşor salmastre cu vegetaţie palustră deasă
şi suprafeţe de apă liberă, destul de adâncă.
Date de ecologie a speciei. În România este o specie migratoare, oaspete de iarnă.
Perechile care cuibăresc în Delta Dunării sunt probabil sedentare. Îşi amenajează cuiburi în
scorburile arborilor (sălcii).
Măsuri de conservare necesare. Respectarea reglementărilor privind vânătoarea.
Managementul locurilor de migraţie şi hrănire a speciei în lunca Prutului inferior.
Ferestraş mic - Mergellus albellus Linnaeus 1758
Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Anseriformes,
Fam. Anatidae, Gen. Mergellus, Mergellus albellus Linnaeus 1758
Distributia geografică în România. A cuibărit în sud-estul României până la începutul
sec.XX, dar ulterior aceste populaţii clocitoare au dispărut. În ultimii ani cuibăreşte din nou
în Delta Dunării. Efectiv: 5-20 perechi.
Habitat ocupat. Zone umede, de preferinţă eutrofe, cu sălcii.
Date de ecologie a speciei. În România este o specie oaspete de iarnă, rar
sedentar/clocitor. Cuibăreşte exclusiv în scorburile arborilor (sălcii) sau cuiburi vechi de
ciocănitoare neagră.
Măsuri de conservare necesare. Instalarea în deltă de scorburi artificiale pentru cuibăritul
păsărilor. Managementul locurilor de migraţie şi iernat a speciei în lunca Prutului inferior.
Viespar - Pernis apivorus Linnaeus 1758
Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Falconiformes,
Fam. Accipitridae, Gen. Pernis, Pernis apivorus Linnaeus 1758
Distribuţia geografică în România. Răspândire sporadică, cu precădere în zona colinară, mai
rar în cea montană sau de câmpie. Observat la cuibărit în Ardeal, Crişana, Banat,
Maramureş. Efectiv: 300-700 perechi.
Habitat ocupat. Păduri, mai ales de foioase, intercalate cu rarişti, poieni, pajişti, cu condiţia
existenţei apidelor şi a altor insecte de sol.
Date de ecologie a speciei. În România este o specie oaspete de vară, întâlnit în pasaj şi
iarna. Cuibăreşte în păduri mari.
Pag. 57/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Măsuri de conservare necesare. Menţinerea copacilor mari şi bătrâni, mai ales a celor
situaţi în apropierea lizierelor , locuri cu predilecţie pentru cuibărit. Managementul locurilor
de migraţie şi hrănire a speciei în lunca Prutului inferior.
Gaie neagră - Milvus migrans Boddaert 1783
Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Falconiformes,
Fam. Accipitridae, Gen. Milvus, Milvus migrans Boddaert 1783
Distribuţia geografică în România. În trecut era una dintre cele mai răspândite păsări
răpitoare din ţară, find întâlnită de-a lungul apelor de deal şi câmpie, inclusiv în deltă. În
prezent este o raritate, observată în Treansilvania, bazinul Dunării, inclusiv în deltă.
Efectiv: 50-100 perechi.
Habitat ocupat. Păduri bătrâne de foioase la câmpie şi deal, dar mai ales păduri de luncă.
Date de ecologie a speciei. În România este o specie oaspete de vară şi pasăre de pasaj.
Cuibul şi-l construieste în arbori înalţi, adesea lângă ape.
Măsuri de conservare necesare. Menţinerea arborilor în care există cuiburi de gaie neagră.
Managementul locurilor de migraţie şi hrănire a speciei în lunca Prutului inferior.
Gaie roşie - Milvus milvus Linnaeus 1758
Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Falconiformes,
Fam. Accipitridae, Gen. Milvus, Milvus milvus Linnaeus 1758
Distribuţia geografică în România. Specia era destul de frecvent întâlnită în România pe la
inceputul şi sfârşitul sec. XX. Era calificată ca şi specie cuibăritoare, îndeosebi în
Transilvania. În prezent rară în perioadele de pasaj. Efectiv: 0 perechi clocitoare.
Habitat ocupat. Păduri e de foioase în ţinuturile colinare şi submontane, intercalate cu
terenuri deschise, mai ales agricole şi suprafeţe (cursuri de ape).
Date de ecologie a speciei. În România este o specie rară de pasaj. Trece prin ţinuturile
joase ale ţării, mai ales toamna.
Măsuri de conservare necesare. Managementul locurilor de migraţie şi hrănire a speciei în
lunca Prutului inferior.
Codalb - Haliaeetus albicilla Linnaeus 1758
Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Falconiformes,
Fam. Accipitridae, Gen. Haliaeetus, Haliaeetus albicilla Linnaeus 1758
Distribuţia geografică în România. Este o specie rară în România, cuibărind doar în lungul
Dunării şi în deltă. Efectivul şi arealul speciei s-au redus mult în ultimele decenii. Efectiv:
12-18 perechi.
Habitat ocupat. Păduri de şes, păduri de luncă şi zăvoaie cu copaci mari şi bătrâni, în
apropiere de ape.
Date de ecologie a speciei. În România este o specie parţial migratoare, prezentă tot timpul
anului. Cuiburile sunt construite în arbori bătrâni şi înalţi (stejar, plop), adesea lângă ape.
Măsuri de conservare necesare. Identificarea tuturor cuiburilor locuite de codalbi şi luarea
sub evidenţă în tot cursul perioadei de reproducere. Construirea de cuiburi (platforme)
artificiale în ţinuturile unde există codalbi. Managementul locurilor de migraţie, iernat a
speciei în lunca Prutului inferior.
Erete alb - Circus macrourus Gmelin 1770
Pag. 58/176

Nume, rang taxon, incadrare taxonomică
Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Falconiformes, Fam. Accipitridae, Gen. Circus, Circus
macrourus Gmelin 1770
Distribuţia geografică în România. În prima jumătate a sec. XX, specia cuibărea în câmpia
din sud-estul României, Bărăgan şi Dobrogea. În prezent observat doar în perioadele de
pasaj. Efectiv: incert.
Habitat ocupat. Pajişti naturale cu caracter stepic, uneori în apropierea bălţilor.
Date de ecologie a speciei. În România este o specie de pasaj, întâlnită şi iarna. Se observă
cu destulă regularitate în timpul migraţiei (mai ales în Dobrogea). Prezenţa sa în cursul
verii este incertă.
Măsuri de conservare necesare. Politici globale de renunţare la cultivarea terenurilor slab
productive, ce ar permite refacerea ecosistemelor stepice naturale. Instituirea zonelor
tampon ale Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării în locuri cu vegetaţie naturală de stepă.
Managementul locurilor de migraţie, iernat a speciei în lunca Prutului inferior.
Erete sur - Circus pygargus Linnaeus 1758
Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Falconiformes,
Fam. Accipitridae, Gen. Circus, Circus pygargus Linnaeus 1758
Distribuţia geografică în România. În prima jumătate a sec. XX, specia cuibărea în număr
mic în sud-estul României, mai ales în Bărăgan şi în Transilvania. În prezent observat doar
în Dobrogea. Efectiv: 20-40 perechi.
Habitat ocupat. Câmpii cultivate sau necultivate, cu vegetaţie ierboasă, fie uscate, stepice
sau umede (lunci).
Date de ecologie a speciei. În România este o specie de pasaj, rar oaspete e vară. Cuibul
este amenjat pe sol, între ierburi. Migrează cu regularitate prin estul ţării.
Măsuri de conservare necesare. Parcelarea terenurilor agricole, mozaicitatea culturilor ar
putea favoriza cuibăritul eretelui sur în sud-estul ţării. Managementul locurilor de migraţie a
speciei în lunca Prutului inferior.
Şorecar mare - Buteo rufinus Cretzschmar 1829
Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Falconiformes,
Fam. Accipitridae, Gen. Buteo, Buteo rufinus Cretzschmar 1829
Distribuţia geografică în România. În urmă cu 10-15 ani specia era considerată drept
pasăre de pasaj, în Dobrogea fiind observată cu regularitate. În prezent identificat în
Dobrogea, în perioada de reproducere, de asemenea şi în Transilvania. Efectiv: 5-20
perechi.
Habitat ocupat. Zone largi de câmpie, terenuri aride, dar şi cu pâlcuri de arbori sau
abrupturi stâncoase (locuri de cuibărit).
Date de ecologie a speciei. În România este o specie oaspete e vară şi de pasaj, mai ales în
Dobrogea. Rar întâlnit iarna. Cuibul este amenjat în stâncării, mai rar în arbori.
Măsuri de conservare necesare. Construirea unor platforme speciale pentru cuibărit, fie în
stâncării (Munţii Măcinului), fie pe arbori solitari. Managementul locurilor de migraţie a
speciei în lunca Prutului inferior.
Acvilă ţipătoare mică - Aquila pomarina C.L. Brehm 1831
Pag. 59/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Falconiformes,
Fam. Accipitridae, Gen. Aquila, Aquila pomarina C.L. Brehm 1831
Distribuţia geografică în România. În trecut una dintre cele mai răspândite şi mai
numeroase păsări răpitoare din România. În ultimii 15-20 ani se observă o nouă
restrângere a efectivelor. Perechile clocitoare sunt dispersate în Carpaţi, zona dealurilor
înalte, mai puţin pădurile de şes. Efectiv: 500-1.000 perechi.
Habitat ocupat. Păduri mari, mai ales de foioase, în apropierea zonelor umede. Se hrănesc
în terenurile deschise, inclusiv în terenuri agricole.
Date de ecologie a speciei. În România este o specie oaspete de vară şi pasăre de pasaj.
Cuibul se află în arbori înalţi. Migrează în număr considerabil prin Dobrogea şi Transilvania.
Măsuri de conservare necesare. Depistarea şi evidenţa cuiburilor păsărilor în perioada de
reproducere. Managementul locurilor de migraţie a speciei în lunca Prutului inferior.
Acvilă ţipătoare mare - Aquila clanga Pallas 1811
Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Falconiformes,
Fam. Accipitridae, Gen. Aquila, Aquila clanga Pallas 1811
Distribuţia geografică în România. La începutul sec. XX era calificată ca şi specie clocitoare.
Ulterior în Transilvania şi Moldova au fost gasite cuiburi şi identificate păsări în perioada
cuibăritului. Efectiv: incert.
Habitat ocupat. Păduri mari situate în zone relativ umede, lunci de râuri, mlaştini, zone
deluroase. Vânează în terenurile descoperite, inclusiv în culturi agricole.
Date de ecologie a speciei. În România este o specie de pasaj, posibil cuibăritor. Uneori
observat iarna. Cuibul şi-l instalează în arbori înalţi. În pasaj trece cu regularitate prin
Dobrogea.
Măsuri de conservare necesare. Evidenţa posibilelor cuiburi a acvilei ţipătoare mari,
reducerea deranjului la cuib în perioada de reproducere. Managementul locurilor de
migraţie a speciei în lunca Prutului inferior.
Acvilă mică - Hieraaetus pennatus Gmelin 1788
Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Falconiformes,
Fam. Accipitridae, Gen. Hieraaetus, Hieraaetus pennatus Gmelin 1788
Distribuţia geografică în România. La începutul sec. XX era o specie frecvent clocitoare în
România. În prezent perechi clocitoare, exemplare singuratice observate în Transivania,
Carpaţi, Dobrogea, Delta Dunării. Efectiv: 30-80 perechi.
Habitat ocupat. Păduri de luncă, arborete bogate şi şleauri de câmpie sau de deal, cu
copaci mari; preferă vecinătatea cursurilor de apă şi a terenurilor descoperite.
Date de ecologie a speciei. În România este o specie oaspete de vară şi pasăre de pasaj.
Intr-o diminuare drastică faţă de efectivul de acum un secol.
Măsuri de conservare necesare. Evidenţa şi paza cuiburilor a acvilei mici, reducerea
deranjului la cuib. Managementul locurilor de migraţie a speciei în lunca Prutului inferior.
Pag. 60/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Uligan pescar - Pandion haliaetus Linnaeus 1758
Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Falconiformes,
Fam. Pandionidae, Gen. Pandion, Pandion haliaetus Linnaeus 1758
Distribuţia geografică în România. Până la mijlocul sec.XX specia a cuibărit rar în România,
în sudul Transilvaniei, Banat şi Delta Dunării. În ultimele patru decenii nu a mai fost găsit
cuibărind, rămânând o pasăre rară de pasaj. Efectiv: sute de exemplare.
Habitat ocupat. În pasaj întâlnit pe lângă bălţi mari şi eleştee/iazuri piscicole.
Date de ecologie a speciei. În România este o specie de pasaj. Migrează în front larg peste
România. Exemplare solitare observate şi în lunile de vară, cel puţin în Transilvania.
Măsuri de conservare necesare. Evidenţa şi paza cuiburilor uliganului pescar, construirea de
cuiburi artificiale. Managementul locurilor de migraţie a speciei în lunca Prutului inferior.
Vânturel de seară - Falco vespertinus Linnaeus 1776
Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Falconiformes,
Fam. Falconidae, Gen. Falco, Falco vespertinus Linnaeus 1776
Distribuţia geografică în România. Răspândire discontinuă, în vestul, estul şi sudul
României, mai ales în Transilvania şi Delta Dunării. Efectiv: 600-1.200 perechi.
Habitat ocupat. Liziere, pădurin de luncă, perdele forestiere, arbori de-a lungul şoselelor,
pâlcuri de copaci în silvostepă, în zona de câmpie.
Date de ecologie a speciei. În România este o specie oaspete de vară. Cuibăresşte în mici
colonii, de obicei împreună cu cioara de semănătură.
Măsuri de conservare necesare. Ocrotirea coloniilor vânturelului de seară, chiar dacă e
vorba de colonii mixte cu cioara de semănătură. Managementul locurilor de migraţie şi
reproducere a speciei în lunca Prutului inferior.
Şoim călător - Falco peregrinus Tunstal 1771
Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Falconiformes,
Fam. Falconidae, Gen. Falco, Falco peregrinus Tunstal 1771
Distribuţia geografică în România. Specie cuibăritoare în trecut în mai multe puncte din
ţară, mai cu seamă în Transilvania. În prezent cazurile de cuibărit sau diminuat. Efectiv:
10-20 perechi.
Habitat ocupat. Specie predominant montană, întâlnită în zone cu stâncării, păduri şi
versanţi descoperiţi. În pasaj sau iarna apare şi în ţinuturi de câmpie.
Date de ecologie a speciei. În România este o specie sedentară, de pasaj şi oaspete de
iarnă. Cuibăresşte mai ales în stâncării, mai rar în cuiburile părăsite de alte păsări mari.
Măsuri de conservare necesare. Supravegherea şi paza cuiburilor ce vor fi identificate.
Managementul locurilor de migraţie a speciei în lunca Prutului inferior.
Şoim dunărean - Falco cherrug Gray 1834
Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Falconiformes,
Fam. Falconidae, Gen. Falco, Falco cherrug Gray 1834
Distribuţia geografică în România. Cuibărea în mod constant în Delta Dunării şi lunca
Dunării. Se consideră că specia nu mai cuibăreşte în deltă, în schimb a fost identificată la
cuibărit în Dobrogea (Munţii Măcinului). Efectiv: 2-6 perechi.
Pag. 61/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Habitat ocupat. Arborete de câmpie, păduri de luncă, deseori lângă ape; stâncării din zona
de câmpie. Preferă ţinuturile stepice, mai ales cele necultivate.
Date de ecologie a speciei. În România este o specie sedentar-migratoare. Cuibăresşte pe
stânci sau în vechi cuiburi de ciori, stârci sau alte răpitoare pe arbori.
Măsuri de conservare necesare. Refacerea vegetaţiei spontane de stepă. Amenajarea de
cuiburi/platforme în arbori înalţi. Managementul locurilor de întâlnire a speciei în lunca
Prutului inferior.
Cristel de câmp - Crex crex Linnaeus 1758
Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Gruiformes,
Fam. Rallidae, Gen. Crex, Crex crex Linnaeus 1758
Distribuţia geografică în România. Întâlnit în majoritatea zonelor ţării; în Carpaţi doar la
altitudini joase. Efectiv: 20.000-22.000 perechi.
Habitat ocupat. Pajişti bogate, mai ales în lunci; culturi agricole: trifoi, lucernă; cereale
păioase.
Date de ecologie a speciei. În România este o specie oaspete de vară. Cuibăreşte în
terenuri deschise cu vegetaţie ierboasă deasă.
Măsuri de conservare necesare. Menţinerea pajiştilor umede din lunci, lacuri şi bălţi.
Înfiinţarea unor arii speciale de protecţieîn locuri cu abundenţă ridicată a speciei. Menţinera
unor suprafeţe necosite, într-un sistem de rotaţie anuală. Managementul locurilor de
reproducere a speciei în lunca Prutului inferior.
Cocor - Grus grus Linnaeus 1758
Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Gruiformes,
Fam. Gruidae, Gen. Grus, Grus grus Linnaeus 1758
Distribuţia geografică în România. Ca pasăre clocitoare, exclusiv în Delta Dunării, unde
cuibăreşte ocazional. Migrează peste estul ţării (Dobrogea, Câmpia de Vest, Transilvania).
Efectiv: 0-4 perechi.
Habitat ocupat. Stufărişuri dese, greu accesibile, departe de prezenţa omului.
Date de ecologie a speciei. În România este o specie de pasaj, oaspete de vară ocazional.
Cuibăreşte foarte rar în Delta Dunării.
Măsuri de conservare necesare. Limitarea deranjului la cuib a păsărilor. Managementul
locurilor de pasaj a speciei în lunca Prutului inferior.
Scoicar - Haematopus ostralegus Linnaeus 1758
Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Charadriiformes,
Fam. Haematopodidae, Gen. Haematopus, Haematopus ostralegus Linnaeus 1758
Distribuţia geografică în România. În principal pe litoralul Mării Negre şi complexului
lagunar Razelm-Sinoe. Efectiv: 50-150 perechi.
Habitat ocupat. Plaje nisipoase ale lagunelor şi ale mării. Local pe ţărmuri şi insule ale
apelor dulci (râuri, lacuri).
Date de ecologie a speciei. În România este o specie oaspete de vară şi pasăre de pasaj.
Cuibăreşte în mod obişnuit pe plajele de nisip din lungul litoralului Mării Negre.
Pag. 62/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Măsuri de conservare necesare. Marcarea terenurilor pe care cuibăresc scoicari pentru
protejarea lor în perioada reproductivă. Managementul locurilor de pasaj a speciei în lunca
Prutului inferior.
Piciorong - Himantopus himantopus Linnaeus 1758
Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Charadriiformes,
Fam. Recurvirostridae, Gen. Himantopus, Himantopus himantopus Linnaeus 1758
Distribuţia geografică în România. Dobrogea, Delta Dunării, complexul lagunar Razelm-
Sinoe, Murighiol, estul Munteniei, lunca Dunării (Călăraşi). Efectiv: 100-250 perechi.
Habitat ocupat. Mlaştini eutrofe cu apă puţin adâncă, cu plaje nisipoase sau mâloase şi
vegetaţie joasă; smârcuri pe ţărmurileapelor lent curgătoare.
Date de ecologie a speciei. În România este o specie oaspete de vară. Cuibăreşte în mici
colonii.
Măsuri de conservare necesare. Restabilirea legăturii între apele mării şi lacul Raselm, ce ar
impiedica extinderea stufărişurilor, refăcându-se astfel condiţiile de cuibărit. Managementul
locurilor de pasaj şi cuibărit a speciei în lunca Prutului inferior.
Ciocîntors - Recurvirostra avosetta Linnaeus 1758
Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Charadriiformes,
Fam. Recurvirostridae, Gen. Recurvirostra, Recurvirostra avosetta Linnaeus 1758
Distribuţia geografică în România. Dobrogea, Delta Dunării, complexul lagunar Razelm-
Sinoe, Câmpia Română (Ianca, Balta Albă, Amara), estul Munteniei, lunca Dunării
(Călăraşi). Efectiv: 200-350 perechi.
Habitat ocupat. Lacuri salmastre, pe întinsuri cu apă mică şi fund noroios, lipsite de
vegetaţie palustră, pe lângă maluri şi insule. Local pe litoralul mării, pe ţărmurile joase
nisipoase, de asemenea pe ţărmuri de ape dulci stagnante sau lent curgătoare.
Date de ecologie a speciei. În România este o specie oaspete de vară, rareori observată şi
în lunile de iarnă. Cuibăreşte în mici colonii pe bancurile mlăştinoase din apele puţin adânci.
Densitatea maximă în partea sudică din zona lagunară Razelm-Sinoe.
Măsuri de conservare necesare. Limitarea accesului în terenurile de cuibărit a speciei, a
deranjului la cuib, monitorizarea cuiburilor. Managementul locurilor de pasaj, eventual de
cuibărit a speciei în lunca Prutului inferior.
Ciovlică ruginie - Glareola pratincola Linnaeus 1766
Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Charadriiformes,
Fam. Glareolidae, Gen. Glareola, Glareola pratincola Linnaeus 1766
Distribuţia geografică în România. Estul Dobrogei, complexul lagunar Razelm-Sinoe, nordestul
Munteniei, lunca Dunării (Călăraşi). Efectiv: 250-350 perechi.
Habitat ocupat. Terenuri cu vegetaţie sărăcăcioasă de stepă sau de sărătură, în apropierea
sau pe malurile lacurilor salmastre sau dulci, precum şi a mării ş.a.
Date de ecologie a speciei. În România este o specie oaspete de vară. Apare în număr mai
mare în timpul pasajului de toamnă. Cuibăreşte în colonii pe sol.
Măsuri de conservare necesare. Excluderea de la păşunat a zonelor în care cuibăresc
ciovlicile. Limitarea deranjului la cuib. Managementul locurilor de pasaj, eventual de
cuibărit a speciei în lunca Prutului inferior.
Pag. 63/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Prundăraş de sărătură - Charadrius alexandrinus Linnaeus 1758
Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Charadriiformes,
Fam. Charadriidae, Gen. Charadrius, Charadrius alexandrinus Linnaeus 1758
Distribuţia geografică în România. Estul României, mai frecvent în complexul lagunar
Razelm-Sinoe, lacuri sărate sau salmastre din estul Munteniei (Ianca, Balta Albă, Amara,
Strachina, Tătaru). Efectiv: 1000-2000 perechi.
Habitat ocupat. Ţărmuri nisipoase sau sărate cu vegetaţie de sărătură tipică acestor
ecosisteme. Mai rar în terenuri aride, cu vegetaţie sărăcăcioasă, pe lângă ape dulci.
Date de ecologie a speciei. În România este o specie oaspete de vară. Apare în număr mai
mare în timpul pasajului de toamnă. Cuibăreşte în colonii pe sol.
Măsuri de conservare necesare. Excluderea de la păşunat a zonelor în care cuibăresc
ciovlicile. Limitarea deranjului la cuib. Managementul locurilor de pasaj, eventual de
cuibărit a speciei în lunca Prutului inferior.
Pescăriţă râzătoare – Sterna nilotica Gmelin 1789
Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Charadriiformes,
Fam. Laridae, Gen. Sterna, Sterna nilotica Gmelin 1789
Distribuţia geografică în România. Localizată în complexul lagunar Razelm-Sinoe. În
prezent nu se cunosc locuri din Dobrogea de cuibărit ale acestei specii. Efectiv: 10-40
perechi.
Habitat ocupat. Lacuri puţin adânci, dulci sau salmastre, situate în ţinuturi aride, de
preferinţă în apropierea mării. Cuibăreşte pe grinduri sau insule.
Date de ecologie a speciei. În România este o specie oaspete de vară. Cuibăreşte, de
obicei, alături de alte specii de Sterna sau de pescăruşi. Se hrăneşte pe lacuri, dar şi în
ecosisteme terestre.
Măsuri de conservare necesare. Identificarea coloniilor şi punerea lor sub protecţie strictă.
Managementul locurilor de pasaj a speciei în lunca Prutului inferior.
Chiră mică - Sterna albifrons Pallas 1764
Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Charadriiformes,
Fam. Laridae, Gen. Sterna, Sterna albifrons Pallas 1764
Distribuţia geografică în România. Localizată în complexul lagunar Razelm-Sinoe, lunca
Dunării, în amonde de Călăraşi, pe Oltul inferior. Efectiv: 300-400 perechi.
Habitat ocupat. Ţărmuri nisipoase de ape dulci sau sarate (lacuri, râuri, mare); mlaştini cu
vegetaţie palustră.
Date de ecologie a speciei. În România este o specie oaspete de vară. Cuibăreşte în colonii
monospecifice sau împreună cu alte sternide.
Măsuri de conservare necesare. Protejarea strictă a coloniilor. Construirea unor platforme
mai înalte, potrivite pentru amplasarea cuiburilor. Managementul locurilor de pasaj a
speciei în lunca Prutului inferior.
Pag. 64/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Turturică - Streptopelia turtur Linnaeus 1758
Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Columbiformes,
Fam. Columbidae, Gen. Streptopelia, Streptopelia turtur Linnaeus 1758
Distribuţia geografică în România. Larg răspândită, în zona de câmpie şi de deal, doar local
în cea montană. În prezent este o pasăre puţin numeroasă, pe mari întindri păduroase,
chiar rară. Efectiv: 10.000-40.000 perechi.
Habitat ocupat. Păduri de foioase cu arbori înalţi şi subarboret, cu preferinţe pentru rarişti
şi liziere.
Date de ecologie a speciei. În România este o specie oaspete de vară. Se reproduce de
două ori pe an. Prolificitate redusă, femela depune doar câte două ouă.
Măsuri de conservare necesare. Respectarea legislaţiei privind vânătoarea. Interzicerea
completă a vânătorii turturelei, pe tot parcursul anului. Managementul locurilor de pasaj şi
cuibărit a speciei în lunca Prutului inferior.
Pupăză - Upupa epops Linnaeus 1758
Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Upupiformes,
Fam. Upupidae, Gen. Upupa, Upupa epops Linnaeus 1758
Distribuţia geografică în România. Larg răspândită, în zonele de deal şi de câmpie; local pe
văi sau în depresiuni intramontane. Efectiv: 10.000-25.000 perechi.
Habitat ocupat. Terenuri deschise cu vegetaţie lemnoasădispersă: liziere de păduri, pâlcuri
de arbori, livezi bătrâne, zovoaie, parcuri mari ş.a.
Date de ecologie a speciei. În România este o specie oaspete de vară şi pasăre de pasaj.
Abundenţa speciei a suferit în ultimii 50 de ani o reducere accentuată.
Măsuri de conservare necesare. Menţinerea arborilor bătrâni şi scorburoşi pe lizierele
pădurilor, în zăvoaie, livezi ş.a. Managementul locurilor de pasaj şi cuibărit a speciei în
lunca Prutului inferior.
Capîntortură - Jynx torquilla Linnaeus 1758
Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Piciformes, Fam.
Picidae, Gen. Jynx, Jynx torquilla Linnaeus 1758
Distribuţia geografică în România. Cuibăreşte în cea mai mare parte a ţării, cu excepţia
masivelor păduroase întinse şi compacte. Preferă zona deluroasă. Efectiv: 10.000-25.000
perechi.
Habitat ocupat. Liziere, rarişti şi tăieturi ale pădurilor de foioase; arborete mici, zăvoaie,
plantaţii, livezi bătrâne, grădini cu pomi, parcuri mari.
Date de ecologie a speciei. În România este o specie oaspete de vară. Cuibăreşte în
scorburi şi cuiburi vechi de ciocănitori.
Măsuri de conservare necesare. Menţinerea arborilor bătrâni şi scorburoşi (locuri de
cuibărit), a muşuroaielor de furnici (resursa trofică) ş.a. Managementul locurilor de pasaj şi
cuibărit a speciei în lunca Prutului inferior.
Pag. 65/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Pietrar negru - Oenanthe pleschanka Lepechin 1770
Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Passeriformes,
Fam. Saxicolidae, Gen. Oenanthe, Oenanthe pleschanka Lepechin 1770
Distribuţia geografică în România. Dobrogea, sudul Moldovei.. Efectiv: 500-1.500 perechi.
Habitat ocupat. Zone stepice, stâncării, râpe, faleze, cariere de piatră, abrupturi stâncoase,
maluri înalte ş.a.
Date de ecologie a speciei. În România este o specie oaspete de vară. Cuibăreşte în maluri
înalte, abrupturi stâncoase ş.a.
Măsuri de conservare necesare. Managementul locurilor de migraţie şi cuibărit a speciei în
lunca Prutului inferior.
Corb - Corvus corax Linnaeus 1758
Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Passeriformes,
Fam. Corvidae, Gen. Corvus, Corvus corax Linnaeus 1758
Distribuţia geografică în România. Specie larg răspândită în România, în toate zonele
păduroase (de preferinţă montane şi de dealuri înalte), precum şi în zona alpină. Efectiv:
2.000-4.000 perechi.
Habitat ocupat. Păduri mari de foioase sau de conifere, departe de aşezările omeneşti; local
în stâncării abrupte, inclusiv în cele alpine. Se hrăneşte în terenurile despădurite, incusiv în
apropiere de localităţi.
Date de ecologie a speciei. În România este o specie sedentară. Cuiburile sunt construite în
arbori sau pe stânci. Populaţia actuală de corb este relativ abundentă urmare a regimului
de protecţie stabilit după anii' 60 ai sec. XX.
Măsuri de conservare necesare. Menţinerea statutului de specie ocrotită. Managementul
locurilor de pasaj şi cuibărit a speciei în lunca Prutului inferior.
Lăcustar -Sturnus roseus Linnaeus 1758
Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Passeriformes,
Fam. Sturnidae, Gen. Sturnus, Sturnus roseus Linnaeus 1758
Distribuţia geografică în România. Cuibăreşte sporadic, în Dobrogea, rareori în alte zone ale
ţării (nordul Moldovei, Transilvania). Efectiv: 0-500 perechi, uneori mai mult.
Habitat ocupat. Terenuri descoperite (yone stepice), stâncării, râpe, cariere de piatră,
abrupturi stâncoas, maluri înalte ş.a. Se hrănesc pe pajişti şi pe terenuri agricole.
Date de ecologie a speciei. În România este o specie oaspete de vară. Apare doar în unii
ani, când pot fi întâlnite atât păsări de pasaj, cât şi clocitoare. Cuibăreşte în cariere,
abrupturi stâncoase ş.a.
Măsuri de conservare necesare. Protecţia strictă a coloniilor. Managementul locurilor de
migraţie a speciei în lunca Prutului inferior.
Specificam ca indivizii speciilor rare de Păsări (gaste, Păsări rapitoare, berze s.a.),
care ajung în Lunca Joasă a Prutului Inferior, se află doar în trecere/migraţie, aria
respectiva nereprezentand o zonă de rezidenţă permanentă, cuibărit sau reproducere.
Cat priveste situatia altor grupe de Păsări, cum sunt cele acvatice (starci, egrete,
rate, limicole s.a.), tinând cont de datele de habitat ale acestora (bălţi, lacuri întinse etc.),
de caracteristicile lor biologice, mentionam ca ele nu vor fi influentate direct de construcţia
centralei termoelectrice, impactul fiind nesemnificativ asupra indivizilor şi a populatiilor de
Păsări.
În concluzie având în vedere cerinţele ecologice, biologia şi etologia
speciilor rare de Păsări, considerăm că prin constructia centralei
termoelectrice în Zona Liberă Galaţi, nu se va genera un efect negativ
semnificativ asupra indivizilor şi a populatiilor acestora.
Pag. 66/176

2.2.2 Habitate
Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
2.2.2.1 Habitate prevăzute în situl Natura 2000 ROSCI0105 - Lunca Joasă a
Prutului şi relaţia acestora cu proiectul
Tabelul 2.10
Tipuri de habitate desemnate conform Directivei Habitate
1992/43/EEC şi prezente în situl ROSCI0105 Lunca Joasă a Prutului
Cod Tip de habitat
3130 Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din
Littorelletea uniflorae şi/sau Isoëto-Nanojuncetea
3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi
Bidention
6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor,
până la cel montan şi alpin
91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus
excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion
minoris)
6510 Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba
officinalis)
3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau
Hydrocharition
3160 Lacuri distrofice şi iazuri
92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba
În cele ce urmează prezentam caracteristicile tipurilor de habitate desemnate pentru
situl de importanţă comunitară ROSCI0105 Lunca Joasă a Prutului:
3130 Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe, cu vegetaţie din Littorelletea
uniflorae şi/sau Isoëto-Nanojuncetea [Oligotrophic to mesotrophic standing waters with
vegetation of the Littorelletea uniflorae and/or Isoëto-Nanojuncetea] CLAS. PAL.: 22.12 x
(22.31 şi 22.32)
1) 22.12 x 22.31 - vegetaţie scundă perenă, acvatică până la amfibie, oligotrofă
până la mezotrofă, a malurilor lacurilor, iazurilor şi bălţilor, şi a zonei ecotonale apă - uscat
aparţinând ordinului Littorelletalia uniflorae.
22.12 x 22.32 - vegetaţie scundă anuală, amfibie, pionieră, a zonei ecotonale cu uscatul de
la marginea lacurilor, bălţilor şi iazurilor, cu soluri sărace în nutrienţi, sau care creşte în
timpul uscării periodice a acestor ape stătătoare: clasa Isoëto-Nanojuncetea.
Aceste două unităţi pot creşte împreună în strânsă asociere sau separat. Speciile
caracteristice de plante sunt în general efemerofite pitice.
2) Plante:
22.12 x 22.31: Littorella uniflora, Luronium natans, Juncus bulbosus subsp. bulbosus,
Eleocharis acicularis, Sparganium minimum.
22.12 x 22.32: Lindernia procumbens, Elatine spp., Eleocharis ovata, Cyperus fuscus, C.
flavescens, C. michelianus, Limosella aquatica, Schoenoplectus supinus, Scirpus setaceus,
Juncus bufonius, Centaurium pulchellum, Centunculus minimus.
3) Acest tip de habitat s-ar putea dezvolta, de asemenea, în depresiuni umede
interdunale (vezi 16.32 în 2190, inclus în Anexa I). Zonele cu un regim hidrologic variabil,
lipsite periodic de vegetaţie din cauza distrugerii acesteia prin călcare, nu ar trebui incluse.
Pag. 67/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Veg Cyperetum flavescentis Koch ex Aichinger 1933; Juncetum bufonii Felföldy
1942; Cypero-Limoselletum Kornek 1960; Limosello-Ranunculetum lateriflori Pop (1962)
1968; Eleocharidetum acicularis Koch 1926 em. Oberd. 1957; Dichostylido michelianae-
Gnaphalietum uliginosi Horvatič 1931.
3270 Râuri cu maluri nămoloase, cu vegetaţie din Chenopodion rubri p.p. şi
Bidention p.p. [Rivers with muddy banks with Chenopodion rubri p.p. and Bidention p.p.
vegetation]
CLAS. PAL.: 24.52
1) Maluri nămoloase ale râurilor din zona de câmpie până în etajul submontan, cu
vegetaţie pionieră anuală, nitrofilă, din alianţele Chenopodion rubri p.p. şi Bidention
p.p. Primăvara şi la începutul verii, acest habitat de maluri nămoloase se prezintă fără
nici un fel de vegetaţie (ea dezvoltându-se mai târziu în timpul anului). Dacă condiţiile nu
sunt favorabile, această vegetaţie se dezvoltă puţin sau poate fi total absentă.
2) Plante: Chenopodium rubrum, Bidens tripartita, Xanthium sp., Polygonum
lapathifolium.
3) Acest habitat se întâlneşte în strânsă asociere cu populaţii dense ale genului
Bidens
sau ale unor specii de neofite. Pentru a înlesni conservarea acestor comunităţi, cu o
dezvoltare anuală târzie sau neregulată, este important să se ia în considerare maluri
cu lăţimi între 50 şi 100 m şi chiar porţiuni fără vegetaţie (24.51).
Veg Bidenti-Polygonetum hydropiperis Lohm. în Tüxen 1950; Polygono lapathifolii-
Bidentetum Klika 1935; Echinochloo-Polygonetum lapathifolii Soó et Csűrös 1974 (inclusiv
subas. chlorocyperetosum glomerati Burescu 1999); Xanthio strumarii-Bidentetum
tripartitae Timár 1947; Bidentetum cernui (Kobenza 1948) Slavnič 1951.
6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la câmpie şi din etajul
montan până în cel alpin [Hydrophilous tall-herb fringe communities of plains and of the
montane to alpine levels] CLAS. PAL.: 37.7 şi 37.8
1) Subtipuri:
37.7 – Comunităţi higrofile şi nitrofile de ierburi înalte, de-a lungul cursurilor de apă şi
lizierelor forestiere, aparţinând ordinelor Glechometalia hederaceae şi Convolvuletalia
sepium (Senecion fluviatilis, Aegopodion podagrariae, Convolvulion sepium, Filipendulion).
37.8 – Comunităţi de ierburi perene înalte higrofile din etajul montan până în cel alpin,
aparţinând clasei Betulo-Adenostyletea.
2) Plante:
37.7 - Glechoma hederacea, Epilobium hirsutum, Senecio fluviatilis, Filipendula ulmaria,
Angelica archangelica, Petasites hybridus, Cirsium oleraceum, Chaerophyllum hirsutum,
Aegopodium podagraria, Alliaria petiolata, Geranium robertianum, Silene dioica, Lamium
album, Lysimachia punctata, Lythrum salicaria, Crepis paludosa.
37.8 - Aconitum lycoctonum (A. vulparia), A. napellus, Geranium sylvaticum, Trollius
europaeus, Adenostyles alliariae, Cicerbita alpina, Digitalis grandiflora, Calamagrostis
arundinacea, Cirsium helenioides.
3) Comunităţi similare cu 37.8, dar cu o dezvoltare redusă, apar la altitudini mai
joase
de-a lungul râurilor şi lizierei pădurilor (în Valonia – Belgia, de exemplu). Comunităţile
nitrofile de lizieră, cuprinzând numai specii de talie mică, comune în regiune, nu constituie
o prioritate pentru conservare. Aceste comunităţi de ierburi înalte s-ar putea dezvolta şi în
pajişti umede abandonate, care nu mai sunt cosite. Zonele întinse de pajişti umede
abandonate şi comunităţile de neofite cu Helianthus tuberosus, Impatiens glandulifera, etc.
nu ar trebui luate în considerare.
Veg Aconitetum taurici Borza 1934 ex Coldea 1990, Adenostylo-Doronicetum
austriaci Horvat 1956 (syn.: Adenostyletum alliariae banaticum Borza 1946); Cirsio
waldsteinii-Heracleetum transsilvanici Pawł. ex Walas 1949 (syn.: Cardueto-Heracleetum
palmati Beldie 1967, Heracleetum palmati auct. rom.); Petasitetum kablikiani Szafer et al.
1926 (syn.: Petasitetum glabrati Morariu 1943); Telekio-Petasitetum hybridi (Morariu
Pag. 68/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
1967) Resmeriţă et Raţiu 1974 (syn.: Petasitetum hybridi auct. rom., Aegopodio-
Petasitetum hybridi auct. rom., Telekio-Petasitetum albae Beldie 1967, Petasitetum albae
Dihoru 1975,
Petasiteto-Telekietum speciosae Morariu 1967); Telekio-Filipenduletum Coldea 1996;
Telekio speciosae-Aruncetum dioici Oroian 1998; Angelico-Cirsietum oleracei Tüxen 1937;
Scirpetum sylvatici Ralski 1931 em. Schwich 1944; Filipendulo-Geranietum palustris Koch
1926; Chaerophyllo hirsuti- Filipenduletum Niemann et al. 1973; Lysimachio vulgaris-
Filipenduletum Bal.-Tul. 1978; Chaerophylletum aromatici Neuhäuslova-Novotna et al.
1969; Arunco-Petasitetum albi Br.-Bl. et Sutter 1977; Convolvulo-Eupatorietum
cannabini Görs 1974; Convolvulo-Epilobietum hirsuti Hilbig et al. 1972; Aegopodio-
Anthriscetum nitidae Kopecký 1974; Angelico sylvetris-Cirsietum cani Burescu 1998;
Cicerbitetum alpinae Bolleter 1921 (syn. Adenostylo-Cicerbitetum Braun-Blanquet 1959).
91F0 Păduri mixte de luncă de Quercus robur, Ulmus laevis şi Ulmus minor, Fraxinus
excelsior sau Fraxinus angustifolia din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) [Riparian
mixed forests of Quercus robur, Ulmus laevis and Ulmus minor, Fraxinus excelsior or
Fraxinus angustifolia along the great rivers (Ulmenion minoris)] CLAS. PAL.: 44.4
1) Păduri din specii cu lemn de esenţă tare situate în albia majoră a râurilor, expuse
regulat inundaţiilor în perioda creşterii nivelului apei, sau în zone joase, expuse inundaţiilor
provocate de înălţarea apei freatice. Aceste păduri se dezvoltă pe depozite aluviale recente.
Solul poate fi bine drenat între inundaţii sau poate rămâne ud. Ca urmare a regimului hidric
specific, speciile lemnoase dominante aparţin genurilor Fraxinus, Ulmus sau Quercus.
Subarboretul este bine dezvoltat.
2) Plante: Quercus robur, Ulmus laevis, U. minor, U. glabra, Fraxinus excelsior, F.
angustifolia, Populus nigra, P. canescens, P. tremula, Alnus glutinosa, Prunus padus,
Humulus lupulus, Vitis vinifera subsp. sylvestris, Tamus communis, Hedera helix,
Phalaris arundinacea, Corydalis solida, Gagea lutea, Ribes rubrum.
3) Aceste păduri formează mozaicuri cu păduri pioniere sau climax din specii cu lemn
de esenţă moale, în zonele joase ale luncilor râurilor; ele se pot dezvolta şi din păduri
aluviale de specii cu lemn de esenţă tare. Acest tip de habitat apare adesea în conjuncţie
cu păduri de anin şi frasin (44.3).
Veg Fraxino danubialis-Ulmetum Soó 1936 corr. 1963; Quercetum
roborispedunculiflorae
Simon 1960 (syn.: Fraxino angustifoliae-Quercetum pedunculiflorae Chifu et al. (1998)
2004); Fraxino pallisae-Quercetum pedunculiflorae (Popescu et al. 1979) Oprea 1997;
Fraxinetum pallisae (Simon 1960) Krausch 1965 (syn. Ulmeto minoris-Fraxinetum pallisae
Borza ex Sanda 1970).
6510 Fâneţe de joasă altitudine (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis)
[Lowland hay meadows (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis)] CLAS. PAL.: 38.2
1) Fâneţe bogate în specii, pe soluri slab până la moderat fertilizate, din zona de
câmpie până în etajul submontan, aparţinând alianţelor Arrhenatherion şi Brachypodio-
Centaureion nemoralis. Aceste pajişti exploatate extensiv sunt bogate în plante cu flori şi
nu sunt cosite înainte ca gramineele să înflorească şi după aceea, numai o dată sau de
două ori pe an.
2) Plante: Arrhenatherum elatius, Trisetum flavescens subsp. flavescens, Pimpinella
major, Centaurea jacea, Crepis biennis, Knautia arvensis, Tragopogon pratensis, Daucus
carota, Leucanthemum vulgare, Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis, Campanula
patula, Leontodon hispidus, L. nudicaulis, Linum bienne, Malva moschata.
3) Există subtipuri umede până la uscate. Dacă practicile de exploatare devin
intensive, cu utilizarea abundentă a îngrăşămintelor, diversitatea speciilor scade rapid.
3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie de Magnopotamion sau Hydrocharition
[Natural eutrophic lakes with Magnopotamion or Hydrocharition-type vegetation]
CLAS. PAL.: 22.13 x (22.41 sau 22.421)
1) Lacuri şi iazuri cu ape de culoare gri închis către albastru-verzui, mai mult sau
mai
Pag. 69/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
puţin tulburi, în mod special bogate în baze dizolvate (pH de obicei > 7), cu 29 comunităţi
din Hydrocharition ce plutesc liber la suprafaţă sau, în ape adânci, deschise, cu asociaţii de
broscariţă (Magnopotamion).
2) Plante: Hydrocharition - Lemna spp., Spirodela spp., Wolffia spp., Hydrocharis
morsus-ranae, Stratiotes aloides, Utricularia australis, U. vulgaris, Aldrovanda
vesiculosa, ferigi (Azolla), Hepaticae (Riccia spp., Ricciocarpus spp.); Magnopotamion -
Potamogeton lucens, P. perfoliatus.
Veg Lemnetum minoris Soó 1927; Lemnetum gibbae Miyawaki et Tüxen 1960;
Lemnetum trisulcae Knapp et Stoffers 1962; Lemno-Spirodeletum Koch 1954; Wolffietum
arrhizae Miyawaki et Tüxen 1960; Spirodelo-Aldrovandetum Borhidi et Komlódi 1959;
Spirodelo-Salvinietum natantis Slavnič 1965; Lemno-Azolletum carolinianae Nedelcu 1967;
Riccietum fluitantis Slavnič 1956 em. Tüxen 1974; Stratiotetum aloidis Nowinski 1930
(syn.:
Hydrocharitetum morsus-ranae van Langendonck 1935); Lemno-Utricularietum vulgaris
Soó (1928) 1947; Potamogetonetum lucentis Hueck 1931; Potamogetonetum perfoliati
Koch 1926; Potamogetonetum graminei (Koch 1926) Passarge 1964 em. Gőrs 1977;
Potamo-Ceratophylletum submerse Pop 1962; Potamogetonetum pectinati Carstensen
1955; Potamo perfoliati- Ranunculetum circinati Sauer 1937; Spirodeletum polyrhizae Koch
1941; Lemno-Salvinietum natantis Miyawaki et Tüxen 1960; Ricciocarpetum natantis
(Segal 1963) Tüxen 1974; Lemno-Hydrocharitetum morsus-ranae (Oberd.) Passarge 1978;
Potamogetonetum nodosi (Soó 1960) Segal 1964; Najadetum minoris Ubrizsy 1941;
Zannichellietum pedicellatae Nordh. 1954 em. Pott 1992; Marsilleaetum quadrifoliae
(natantis) Burescu 2003; Polygonetum amphibii (natantis) Soó 1927; Potamogetonetum
crispi Soó 1927; Ceratophylletum demersii Hild 1956. Veg Arrhenatheretum elatioris Br.-
Bl. ex Scherrer 1925.
3160 Lacuri şi iazuri distrofice naturale [Natural dystrophic lakes and ponds] CLAS.
PAL.: 22.14
1) Lacuri şi iazuri naturale cu apă brună datorită turbei şi acizilor humici, în general
pe soluri turboase în mlaştini sau pe lande cu evoluţie naturală spre turbării. pH-ul este
adesea scăzut, de la 3 până la 6. Comunităţile de plante aparţin ordinului Utricularietalia.
2) Plante: Utricularia spp, Rhynchospora alba, Sparganium minimum, Nuphar lutea,
Carex lasiocarpa, C. rostrata, Nymphaea candida, Drepanocladus spp., specii de
Sphagnum.
Animale: Odonate (libelule zigoptere şi anizoptere).
Veg Myriophyllo verticillati-Nupharetum luteae Koch 1926; Nymphaeetum albae
Vollmar 1947; Nymphoidetum peltatae (Allorge 1922) Bellot 1951; Trapetum natantis
Kárpati 1963; Potametum natantis Soó 1927; Nymphaeetum albocandidae (Hejny 1950)
Passarge 1957 subas. nymphaeetosum candidae Ştefan 30 et al. 1997; Sparganietum
minimi Schaaf 1925; Trapo-Nymphoidetum Oberd. 1957.
92A0 Păduri-galerii (zăvoaie) de Salix alba şi Populus alba [Salix alba and Populus
alba galleries] CLAS. PAL.: 44.141, 44.162 şi 44.6
1) Păduri de luncă (zăvoaie) din bazinul mediteranean şi cel al Mării Negre dominate
de Salix alba, S. fragilis sau alte specii de salcie înrudite cu acestea (44.141). Păduri de
luncă multistratificate mediteraneene şi central-eurasiene cu Populus spp., Ulmus spp.,
Salix spp., Alnus spp., Acer spp., Tamarix spp., Quercus robur, Q. pedunculiflora, Fraxinus
angustifolia, F. pallisiae, liane. Speciile de plop de talie mare domină de obicei
coronamentul prin înălţimea lor; aceştia pot fi absenţi sau rari în anumite grupări vegetale,
care sunt atunci dominate de specii din genurile enumerate mai sus (44.6).
2) Plante: Salix alba, Populus alba.
Veg Salici-Populetum Meijer-Drees 1936.
NB Indubitabil, tipurile 91E0 şi 92A0 se suprapun parţial, datorită menţionării
comunităţilor de salcie albă în definiţia ambelor habitate. Pentru a înlătura orice confuzie,
s-au inclus în acest habitat numai pădurile de plop alb, pure sau amestecate cu salcie albă,
care se dezvoltă pe soluri aluviale mai evoluate şi prezintă un cortegiu mai numeros de
Pag. 70/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
specii. Dintre acestea se remarcă ca diferenţiale Fraxinus angustifolia, Vitis vinifera subsp.
sylvestris, Galium rubioides şi unele transgresive din clasele Querco-Fagetea şi Quercetea
pubescentis, precum Ulmus laevis, U. minor, Acer campestre, Brachypodium sylvaticum,
Asparagus verticillatus, A. tenuifolius, A. officinalis.
2.2.2.2 Habitate existente pe amplasament
În conformitate cu ”Habitatele din România” (Doniţă et al.,2005), ce prezintă
principalele tipuri de habitate întâlnite în România, corelate cu sistemele de clasificare
utilizate la nivel european, în special cel utilizat pentru NATURA 2000, au fost identificate
tipurile de habitate din zona amplasamentului centralei termoelectrice Galaţi, judeţul
Galaţi. Astfel, vegetaţia zonei a fost încadrată în grupa Terenurilor Agricole şi Peisaje
Artificiale, Comunităţi ruderale la următorul tip de habitat:
R8703 Comunităţi antropice cu Agropyron repens, Arctium lappa,
Artemisia annua şi Ballota nigra
Corespondenţe:
NATURA 2000: –
EMERALD: –
CORINE: –
PAL.HAB: 87.2. Ruderal communities
EUNIS: –
Asociaţii vegetale: Arctio – Ballotetum nigrae (Felföldy 1942) Morariu 1943, Balloto
– Malvetum sylvestris Gutté 1966, Artemisietum annuae Morariu 1943.
Rãspândire: Pe terenurile nelucrate din toatã þara dar mai ales în regiunile din sud
şi est.
Suprafeţe: Toate terenurile rãmase nelucrate (zeci de ha).
Staţiuni: Altitudine: 80–350 m; Clima: T = 10,5–9,50C; P = 450–650 mm; Roci:
depozite lutoase, loessuri, nisipuri aluviale. Soluri: cernoziomuri, soluri nisipo-lutoase,
deficitare în umiditate.
Structura: Speciile nitrofile mai frecvent întâlnite sunt: Sisymbrium loeselii,
Descurania sophia, Agropyron repens, Datura tramonium, Artemisia annua, Capsella bursa
pastoris, Malva sylvestris, Ballota nigra, Geum urbanum, Cirsium lanceolatum, C. arvense,
Conium maculatum, Leonurus cardiaca, Chelidonium majus.
Aceste plante de 30–40 cm înãltime realizeazã o acoperire de 75–80% împiedicând
instalarea plantelor mai scunde cum sunt: Poa annua, Lepidium ruderale, Polygonum
aviculare, Atriplex tatrica, Amaranthus crispus, Geranium pusillum.
Valoare conservativã: redusã.
Compozitie floristicã: Specii edificatoare: Malva sylvestris, Artemisia annua,
Ballota nigra, Arctium lappa, Conium maculatum.
Specii caracteristice: Malva sylvestris, Ballota nigra, Artemisia annua, Arctium
lappa. Alte specii importante: Descurainia sophia, Datura stramonium, Solanum nigrum,
Chenopodium album, Solidago canadensis, Amaranthus retroflexus, Agropyron repens,
Leonurus cardiaca, Verbena officinalis.
2.2.3 Flora
2.2.3.1 Starea actuală a florei, vegetaţiei şi habitatelor din perimetrul
centralei termoelectrice
Terenul pe care urmează a fi construită centrala electrică este în momentul de faţă
teren viran, sub aspect floristic remarcându-se în special prezenţa masivă a speciilor
ruderale, anuale şi perene, în principal graminee. Astfel, speciile de plante predominante
observate pe amplasment sunt: Carduus nutans – ciulin, Carduus acanthoides – scaiete,
Pag. 71/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Iva xanthifolia, Matricaria recutita – muşeţel, Arctium lappa – brusture, Artemisia vulgaris
– pelin negru, Amaranthus retroflexus – stir, Agropyron repens – pir, Cirsium arvense –
pălămida, Conium maculata – cucută, Lolium perenne – zâzanie, Agrostis capillaris – iarbavântului,
Agrostis gigantea – iarba mare, Calamagrostis sp., Festuca rubra – păiuş roşu,
Poa pratensis – firuţa, Poa supina. De asemenea, situl este delimitat pe toate laturile de un
canal de irigaţii în prezent neutilizat şi desecat, pe marginea căruia s-a instalat stuful
(Phragmites australis) şi din loc în loc pot fi observaţi arbuşti de corcoduş (Prunus
cerasifera), măceş (Rosa canina) şi mur (Rubus hirsutus). Aproximativ un sfert din limita
estică a zonei analizate este ocupată de o cultură agricolă de floarea soarelui (Helianthus
annuus).
După cum se poate observa şi din tabel majoritatea speciilor de plante aparţin
familiei Asteraceae, specii caracteristice terenurilor virane şi asociaţiilor de tip ruderal.
Tabelul 2.11
Specii de plante observate în zona analizată
Nr. crt. Familia Specia
Artemisia vulgaris
Arctium lappa
Cirsium arvense
1. Asteraceae Carduus nutans
Carduus acanthoides
Iva xanthifolia
Matricaria recutita
2. Amaranthaceae Amaranthus retroflexus
3. Apiaceae Conium maculatum
4. Poaceae
5. Familia Rosaceae
Agrostis gigantea
Calamagrostis sp.
Festuca rubra
Lolium perenne
Poa pratensis
Poa supina
Phragmites australis
Prunus cerasifera
Rubus hirsutus
Rosa canina
Pag. 72/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Figura 2.5 - Phragmites australis – Stuf
Figura 2.6 - Rubus hirsutus – Mur
Pag. 73/176

2.2.4 Fauna
Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Figura 2.7 - Cultură de floarea-soarelui (Helianthus annuus)
2.2.4.1 Starea actuală a faunei din perimetrul centralei termoelectrice
2.2.4.1 Starea actuală a faunei din perimetrul centralei termoelectrice
În urma vizitei pe teren în zona amplasamentului au fost colectate şi date privind
diversitatea faunistică. Terenul, fiind folosit în prealabil în scopuri agricole şi actual
rămânând teren viran, fauna este slab reprezentată, fiind identificate puţine specii de
nevertebrate (9) şi vertebrate (32), dintre acestea 4 specii de herpetofauna, 28 specii de
pasări (Tab.2.1.1, 2.1.2).
Speciile de nevertebrate identificate în zona sitului sunt: Aglais urticae - urzicarul,
Apatura ilia – apatura mică, Argynnis adippe, Aricia agestis, Crocothemis erythraea, Cupido
minimus, Papilio machaon - mahaonul şi Bombus terrestris - bondarul.
Dintre vertebrate, în zona au fost identificate speciile: Lacerta agilis forma
„chersonenis” - şopârla cenuşie, Lacerta viridis – guşterul, Passer domesticus – vrabia de
casa, Corvus frugilegus – cioara de semănătură, Corvus corone – cioara grivă, Pica pica –
coţofana, Hirundo rustica - rândunica, turturica – Streptopelia turtur, iar în zona danelor au
fost observate speciile Pelophylax (Rana) ridibunda – broasca mare de lac şi Natrix natrix -
şarpele de casă.
Pag. 74/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Tabelul 2.11
Specii de animale observate în zona analizată
Nr.
Clasa
crt.
Ordinul/Familia Specia
1. Insecta Odonata Crocothemis
erythraea
Insecta Lepidoptera Aglais urticae
Apatura ilia
Argynnis adippe
2.
Aricia agestis
Cupido minimus
Papilio machaon
Pieris brassicae
3. Insecta Hymenoptera Bombus terrestris
4. Amphibia Ranidae Pelophylax
ridibunda
(Rana)
Lacertidae Lacerta agilis forma
5. Reptilia
„chersonensis”
Lacerta viridis
Colubridae Natrix natrix
6. Aves Phalacrocoracidae Phalacrocorax carbo
Ardeidae Egretta garzetta
Ardea cinerea
Nycticorax nycticorax
Ciconiidae Ciconia ciconia
Anatidae Anas platyrhynchos
Falconidae
Falco tinnunculus
Laridae
Larus ridibundus
Sternidae Larus cachinnans
Sternidae Sterna hirundo
Columbidae Streptopelia turtur
Cuculidae Cuculus canorus
Meropidae Merops apiaster
Coraciidae Coracias garrulus
Motacillidae Motacilla alba
Sylviidae
Sylvia curruca
Paridae
Parus coeruleus
Parus major
Turdidae Luscinia
megarhynchos
Sturnidae
Sturnus vulgaris
Fringillidae
Fringilla coelebs
Corvidae
Carduelis carduelis
Corvus frugilegus
Corvus corone
Hirundinidae Pica pica
Hirundo rustica
Passeridae Riparia riparia
Passer montanus
Pag. 75/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Figura 2.8 - Aglais urticae - Urzicarul
Figura 2.9 - Papilio machaon - Mahaonul
Figura 2.10 - Rana ridibunda – Broasca mare de lac
Pag. 76/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Figura 2.11 - Streptopelia turtur - Turturica
În continuare se mai prezintă caracteristicile grupelor şi a speciilor de animale
identificate în zona de amplasament a Centralei Termoelectrice, judeţul Galaţi.
Herpetofauna
A fost reprezentata de broasca mică de lac - Rana ridibunda, soparla cenusie -
Lacerta agilis, sarpele de casa - Natrix natrix, gusterul - Lacerta viridis, specii, identificate
în zona de amplasament a centralei termoelectrice Galaţi.
Rana esculenta (broasca mică de lac), Ord. Anura, Fam. Ranidae
Se hraneste cu moluste, insecte, viermi, larve şi icre fiind daunatoare
faunei piscicole. Poate fi gasita în aproape orice tip de habitat,
predominant acvatic. Nu este inclusă în anexele Directivei Habitate şi
nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia va fi afectata
nesemnificativ de dezvoltarea planului de construire a
Centralei termoelectrice Galaţi (CTE Galaţi).
Lacerta agilis (soparla cenusie), Fam. Lacertidae, Ord. Squamata
Se intalneste prin pajisti, tufisuri, prin vii, pe coastele ierboase ale
dealurilor, pe malurile ierboase ale baltilor. Identificata printr-un
număr mic de exemplare la limita amplasamentului. Este inclusă în
Anexa IV a Directivei Habitate. Luand în calcul numărul mic de
exemplare intalnite, particularitatile sale ecologice, mobilitatea
sporita a acesteia consideram ca specia va fi afectata
nesemnificativ de construirea CTE Galaţi.
Pag. 77/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Lacerta viridis (guşter), Fam. Lacertidae, Ord. Squamata
Specie comună în zonele de câmpie şi deal, preferă locurile însorite
şi cu vegetaţie. Specie inclusă în Anexa 4, Directiva Habitate.
Semnalată în extremitatea nordică a amplasamentului, printr-un
număr mic de exemplare. Măsurile de protecţie a speciei, se rezuma
la respectarea organizarii de santier, utilizarea traseelor de transport
deja existente etc. Biologia şi ecologia speciei indică că aceasta se
retrage şi se ascunde la apariţia unor factori perturbatori. Având în
vedere localizarea în teren unde a fost observată specia, respectiv la limita
amplasamentului, precum şi cerinţele ecologice ale acesteia (mobilitate sporita),
considerăm că specia va fi afectata nesemnificativ de realizarea centralei
termoelectrice.
Natrix natrix (şarpele de casă), Fam. Colubridae, Ord. Squamata
Specie comună ce populeaza locurile din preajma baltilor, lacurilor, a
apelor curgatoare, paduri, campii sau zonele lipsite de vegetaţie,
ducand o viata atat acvatica, cat şi terestra. Sarpele de casă este o
specie adaptată diverselor condiţii de mediu. Specificam ca terenul
prevazut constructiei centralei termoelectrice nu reprezintă habitatul
tipic sarpelui de casa, el gasindu-şi condiţii favorabile de viaţă în alte
biotopuri invecinate. Nu este inclusă în anexele Directivei Habitate şi
nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia va fi afectata nesemnificativ de
dezvoltarea planului de realizare a CTE Galaţi.
Avifauna
Avifauna a fost reprezentata de 28 de specii de Păsări, în principal specii comune,
nefiind incluse în listele de protectie nationale şi internationale (Tab.2.12).
Tabelul 2.12
Specii de păsări din zona amplasamentului centralei termoelectrice Galaţi,
judeţul Galaţi
Nr
.
cr
t.
1.
2.
3.
4.
Denumire
ştiinţifică
Phalacrocorax
carbo
Egretta
garzetta
Denumire
populară
cormoran mare Phalacrocoracid
ae
Familia Ordinul Observa
ţii
Pelecaniform
es
egreta mică Ardeidae Ciconiiforme
s
Ardea cinerea starc cenusiu Ardeidae Ciconiiforme
s
Nycticorax
nycticorax
starc de noapte Ardeidae Ciconiiforme
s
în zbor
în zbor
în zbor
în zbor
Pag. 78/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Tabelul 2.12
Specii de păsări din zona amplasamentului centralei termoelectrice Galaţi,
judeţul Galaţi
Nr
.
cr
t.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
Denumire
ştiinţifică
Ciconia
ciconia
Anas
platyrhynchos
Falco
tinnunculus
Larus
ridibundus
Larus
cachinnans
Sterna
hirundo
Streptopelia
turtur
Cuculus
canorus
Merops
apiaster
Coracias
garrulus
Denumire
populară
Familia Ordinul Observa
ţii
Barza albă Ciconiidae Ciconiiforme
s
În zbor
rata mare Anatidae Anseriformes în zbor
vânturel roşu Falconidae Falconiforme
s
pescăruş râzător Laridae Charadriifor
mes
pescarus argintiu Laridae Charadriifor
mes
chira de balta Sternidae Charadriifor
mes
turturica Columbidae Columbiform
es
în zbor
în zbor
în zbor
în zbor
în zbor
cuc Cuculidae Cuculiformes în zbor
prigorie Meropidae Coraciiforme
s
dumbraveanca Coraciidae Coraciiforme
s
Riparia riparia lastun de mal Hirundinidae Passeriforme
s
Hirundo
rustica
rândunică Hirundinidae Passeriforme
s
Motacilla alba codobatură alba Motacillidae Passeriforme
s
Sylvia curruca
Parus
coeruleus
silvie mică Sylviidae Passeriforme
s
piţigoi albastru Paridae Passeriforme
s
în zbor
în zbor
în zbor
în zbor
în
zbor/pe
sol
tufarisuri
în zbor
Parus major piţigoi mare Paridae Passeriforme în zbor
Pag. 79/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Tabelul 2.12
Specii de păsări din zona amplasamentului centralei termoelectrice Galaţi,
judeţul Galaţi
Nr
.
cr
t.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
Denumire
ştiinţifică
Pica pica
Corvus
frugilegus
Corvus corone
cornix
Luscinia
megarhynchos
Sturnus
vulgaris
Passer
montanus
Fringilla
coelebs
Carduelis
carduelis
Denumire
populară
Familia Ordinul Observa
ţii
coţofană Corvidae Passeriforme
s
cioara de
semănătură
Corvidae Passeriforme
s
cioara grivă Corvidae Passeriforme
s
priveghetoare
roscata
Turdidae Passeriforme
s
graur Sturnidae Passeriforme
s
vrabia de câmp Passeridae Passeriforme
s
cinteză Fringillidae Passeriforme
s
sticlete Fringillidae Passeriforme
s
s
în zbor
în zbor
în
zbor/pe
sol
în
tufarisuri
în
zbor/pe
sol
în zbor/
tufarisuri
în zbor
în
zbor/arb
ori
Dupa cum s-a specificat anterior in cadrul studiilor realizate asupra biodiversitatii, din
numarul total al speciilor de fauna desemnate pentru ROSPA0070 Lunca Prutului - Vlădeşti
– Frumuşiţa (Formularul Natura 2000), pe amplasamentul Centralei Termoelectrice Galati
s-au identificat 41 de specii, dinte acestea nevertebrate – 9, vertebrate – 32. Herpetofauna
fiind reprezentata prin 4 specii, iar avifauna inregistrand 28 de specii.
In majoritate, fauna a fost reprezentata prin specii comune, ce nu necesita masuri
speciale de conservare, doar unele din ele avand statut de protectie, amintim aici de
speciile din Anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE, observate in zbor/trecere peste
perimetrul CTE Galati: Egretta garzetta (egreta mica), Nycticorax nycticorax (starc de
noapte), Sterna hirundo (chira de balta), Coracias garrulus (dumbraveanca), Ciconia
ciconia (barza albă), fara a stationa in timpul migratiei pentru hranire sau reproducere.
Prezentam în continuare caracteristicile speciilor de Păsări observate în zona de
amplasament a Centralei Termoelectrice Galaţi şi relatia acestora cu obiectivul de
investitie:
Pag. 80/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Cormoran mare - Phalacrocorax carbo
Relevanţa sitului pentru specie: Cormoranul mare a fost semnalat
în zbor traversand perimetrul centralei termoelectrice Galaţi.
Habitatul preferat în zona de studiu: Habitatul preferat de
această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Prefera
lacurile şi raurile cu stufărişuri întinse. Impactul estimat: Nu
anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei
cauzat de dezvoltarea investitiei centrala termoelectrica
Galaţi.
Egreta mica - Egretta garzetta
Relevanţa sitului pentru specie: Egreta mica a fost identificata în
perimetrul centralei termoelectrice Galaţi prin exemplare singulare.
Specie inclusă în Directiva Păsări, Anexa I. Habitatul preferat în
zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent
în zona amplasamentului. Întâlnită în locuri mlăştinoase, lacuri, bălţi.
Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra
populatiei speciei cauzat de dezvoltarea investitiei centrala
termoelectrica Galaţi.
Starc cenusiu – Ardea cinerea
Relevanţa sitului pentru specie: Specia a fost observata în zbor în
zona amplasamentului centralei termoelectrice Galaţi. Habitatul
preferat în zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu
este prezent în zona amplasamentului centralei termoelectrice.
Prefera regiunile cu mlaştini şi bălţi întinse. Impactul estimat: Nu
anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei
cauzat de dezvoltarea investitiei centrala termoelectrica
Galaţi.
Starc de noapte - Nycticorax nycticorax
Relevanţa sitului pentru specie: Identificata în zbor în zona
amplasamentului centralei termoelectrice Galaţi. Specie inclusă în
Directiva Păsări, Anexa I. Habitatul preferat în zona de studiu:
Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona de
amplasament. Specie întâlnită în zone cu mlaştini şi bălţi întinse.
Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra
populatiei speciei cauzat de dezvoltarea investitiei centrala
termoelectrica Galaţi.
Rata mare - Anas platyrhynchos
Specie semnalata în zbor traversand perimetrul centralei
termoelectrice Galaţi. Habitatul preferat în zona de studiu:
Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona
amplasamentului. Prefera lacurile şi raurile cu stufărişuri întinse.
Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ
asupra populatiei speciei cauzat de dezvoltarea investitiei
centrala termoelectrica Galaţi.
Pag. 81/176

Chira de balta - Sterna hirundo
Turturica – Streptopelia turtur
Cuc - Cuculus canorus
Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Relevanţa sitului pentru specie: Specia a fost identificata în zbor
în perimetrul centralei termoelectrice Galaţi. Specie inclusă în
Directiva Păsări, Anexa I. Habitatul preferat în zona de studiu:
Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona
amplasamentului. Prefera regiunile de coasta şi tarmurile lacurilor
continentale. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact
semnificativ asupra populatiei speciei cauzat de dezvoltarea
investitiei centrala termoelectrica Galaţi.
Specie Identificata în zbor în zona de amplasament a centralei
termoelectrice. Habitatul preferat în zona de studiu: Habitatul
preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului.
Intalnit pe terenurile agricole cu tufisuri şi palcuri de padure, în
paduri mai putin dense. Impactul estimat: Nu anticipăm un
impact semnificativ asupra populatiei speciei cauzat de
dezvoltarea investitiei centrala termoelectrica Galaţi.
Relevanţa sitului pentru specie: Specia a fost observata în zbor
în zona amplasamentului centralei termoelectrice Galaţi. Habitatul
preferat în zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu
este prezent în zona amplasamentului centralei termoelectrice.
Intalnit în diferite tipuri de habitate, mai ales în paduri. Impactul
estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra
populatiei speciei cauzat de dezvoltarea investitiei centrala
termoelectrica Galaţi.
Pescarus razator - Larus ridibundus
Specie parţial migratoare, comună zonelor umede. Toamna şi
primăvara se adună în stoluri mari şi pe terenurile agricole, colindând
arăturile. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III
din Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie stabilă,
fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în Europa şi
care au un statut favorabil). Specie mobilă, necuibăritoare, aflată
trecător pe amplasament, Nu se impun măsuri speciale de
protecţie şi conservare.
Pag. 82/176

Pescarus argintiu - Larus cachinnans
Prigorie - Merops apiaster
Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Specie Identificata în zbor în zona de amplasament a centralei
termoelectrice. Habitatul preferat în zona de studiu: Habitatul
preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului.
Intalnit de-a lungul coastelor marii, pe lacuri continentale, în orase.
Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ
asupra populatiei speciei cauzat de dezvoltarea investitiei
centrala termoelectrica Galaţi.
Specie semnalata în zbor traversand perimetrul centralei
termoelectrice Galaţi. Habitatul preferat în zona de studiu:
Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona
amplasamentului.Este întâlnită în regiuni deschise. Cuibareste în
mici colonii, în maluri abrupte şi rape. Impactul estimat: Nu
anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei
cauzat de dezvoltarea investitiei centrala termoelectrica
Galaţi.
Dumbraveanca - Coracias garrulus
Vanturel rosu - Falco tinnunculus
Specie identificata în zbor în zona centralei termoelectrice.
Relevanţa sitului pentru specie: Specia a fost observata în zbor
în zona amplasamentului centralei termoelectrice Galaţi. Habitatul
preferat în zona de studiu: Habitatul preferat de această specie
nu este prezent în zona amplasamentului centralei termoelectrice.
Întâlnită în locuri deschise cu copaci mari scorburosi, maluri
abrupte. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact
semnificativ asupra populatiei speciei cauzat de dezvoltarea
investitiei centrala termoelectrica Galaţi.
Specie parţial migratoare, prezentă pe tot cuprinsul ţării. Preferă
zonele împădurite, parcurile sau arbori solitari pentru construirea
cuibului. Nu este inclusă în Directiva Păsări, dar este prezentă în
Anexa II din Convenţia de la Bonn şi Anexa II Convenţia de la Berna.
Pe plan european este o specie în declin numeric fiind inclusă în
categoria SPEC 3 (specii care nu sunt concentrate în Europa şi care
au un statut nefavorabil). Pe amplasament observata doar în
tranzit/zbor. Pentru cuibarit prefera vegetatia arboricola din zona. Nu
necesită măsuri speciale de conservare. Specia va fi afectata
nesemnificativ de realizarea investitiei – construire centrala
termoelectrica Galaţi.
Pag. 83/176

Lastun de mal - Riparia riparia
Randunica - Hirundo rustica
Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Relevanţa sitului pentru specie: Specia a fost observata în zbor în
zona amplasamentului centralei termoelectrice Galaţi. Habitatul
preferat în zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu
este prezent în zona amplasamentului centralei termoelectrice.
Cuibareste în maluri abrupte şi în surpaturi de teren. Impactul
estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra
populatiei speciei cauzat de dezvoltarea investitiei centrala
termoelectrica Galaţi.
Specie oaspete de vară, comună în întreaga ţară, cu precădere în
zonele rurale. Este inclusă doar în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe
plan european este considerată o specie a căror efective sunt
constant reduse, fiind inclusă în categoria SPEC 3. Exemplarele
observate în perimetrul centralei termoelectrice au fost în căutare de
hrană, efectuând zboruri la joasă înălţime. Cuibareste în localitati.
Specie activă, foarte mobilă, nu se impun măsuri speciale de
protecţie şi conservare. Nu va fi afectata semnificativ de realizarea investitiei –
construire centrala termoelectrica Galaţi.
Codobatură albă - Motacilla alba
Silvie mică - Sylvia curruca
Specie oaspete de vară, comună în zonele cu câmp deschis,
adesea lângă lacuri, râuri, aşezări umane. Este inclusă în Anexa II
Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie
stabilă, fiind inclusă în categoria Non SPEC. Nu cuibareste pe
amplasamentul centralei termoelectrice. Observata în număr mai
mare în timpul migratiilor. Specie cu o mobilitate sporita, nu se
impun măsuri speciale de protecţie şi conservare.
Specie oaspete de vară, comună în întreaga ţară, de la malul mării
până în zonele montane. Preferă habitatele cu vegetaţie înaltă,
tufişuri, parcuri şi grădini. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la
Berna şi Anexa II Convenţia de la Bonn. Pe plan european este
considerată o specie stabilă, fiind inclusă în categoria NonSPEC. Nu
cuibareste pe amplasament. Prefera vegetatia arbustiva din preajma
malurilor. Nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare.
Specia va fi afectata nesemnificativ de realizarea investitiei – construire centrala
termoelectrica Galaţi.
Pag. 84/176

Piţigoi albastru - Parus coeruleus
Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Specie sedentară, comună în toate regiunile ţării. Preferă locurile cu
vegetaţie înaltă, tufişurile, pădurile, parcurile şi grădinile. Este
inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este
considerată o specie stabilă, fiind inclusă în categoria NonSPEC-E
(specii concentrate în Europa şi care au un statut favorabil).
Cuibareste în vegetatia arboricola din afara amplasamentului
centralei termoelectrice. Nu se impun măsuri speciale de protecţie şi
conservare. Specia va fi afectata nesemnificativ de realizarea
investitiei – construire centrala termoelectrica Galaţi.
Piţigoi mare - Parus major
Coţofană - Pica pica
Specie sedentară, comună în toate regiunile ţării. Preferă locurile cu
vegetaţie înaltă, tufişurile, pădurile, parcurile şi grădinile. Este
inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este
considerată o specie stabilă, fiind inclusă în categoria NonSPEC.
Cuibareste în vegetatia arboricola din afara amplasamentului CTE
Galaţi. Nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare.
Specia va fi afectata nesemnificativ de realizarea investitiei –
construire centrala termoelectrica Galaţi.
Specie sedentară, comună în întreaga ţară. Pentru cuibărit preferă
locurile împădurite, iar pentru hrană locurile deschise, terenurile
agricole, livezile, păşunile etc. Este inclusă în Anexa II-2 din
Directiva Păsări şi Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan
european este considerată o specie stabilă fiind inclusă în categoria
NonSPEC. Nu cuibareste pe amplasament. Prefera vegetatia
arboricola din zona. Specie activă, mobilă, nu se impun măsuri
speciale de protecţie şi conservare. Specia va fi afectata
nesemnificativ de realizarea investitiei – construire centrala termoelectrica Galaţi.
Cioară de semănătură - Corvus frugilegus
Specie sedentară, comună în întreaga ţară, în toate zonele de
câmpie şi colinare. Pentru cuibărit preferă locurile împădurite, iar
pentru hrană locurile deschise, terenurile agricole, livezile, păşunile
etc. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III
Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie
stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC. Nu cuibareste pe
amplasament. Întâlnită în stoluri mari în peprioada rece a anului.
Nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Specia va
fi afectata nesemnificativ de realizarea investitiei –
construire centrala termoelectrica Galaţi.
Pag. 85/176

Cioara griva - Corvus corone cornix
Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Specie sedentară, comună în întreaga ţară, de la malul mării până
în zonele montane. Pentru cuibărit preferă locurile împădurite, iar
pentru hrană locurile deschise, terenurile agricole, livezile, păşunile
etc. Este inclusă în Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan
european este considerată o specie stabilă fiind inclusă în categoria
NonSPEC. Nu cuibareste pe amplasament. Prefera vegetatia
arboricola din zona. Nu se impun măsuri speciale de protecţie şi
conservare. Specia va fi afectata nesemnificativ de realizarea
investitiei – construire centrala termoelectrica Galaţi.
Priveghetoare roscata - Luscinia megarhynchos
Graur - Sturnus vulgaris
Relevanţa sitului pentru specie: Specie identificata în zona de
amplasament a centralei termoelectrice Galaţi. Habitatul preferat
în zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este
prezent în zona amplasamentului centralei termoelectrice.
Cuibareste în desisuri, subarboret umed din paduri şi parcuri.
Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ
asupra populatiei speciei cauzat de dezvoltarea investitiei
centrala termoelectrica Galaţi.
Specie parţial migratoare, comună în toate regiunile ţării. Este inclusă
în Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III Convenţia de la Berna.
Pe plan european este considerată o specie în declin fiind inclusă în
categoria SPEC 3 (specii care nu sunt concentrate în Europa şi care au
un statut nefavorabil). Nu cuibareste în perimetrul centralei
termoelectrice Galaţi. Stoluri mari observate spre sfarsitul veriitoamna.
Specie cu mobilitate sporita, nu se impun măsuri speciale de
protecţie şi conservare. Specia va fi afectata nesemnificativ de
realizarea investitiei – construire centrala termoelectrica Galaţi.
Vrabie de camp - Passer montanus
Specie sedentară, comună în toate regiunile ţării. Nu este pretenţioasă
la condiţiile de mediu, adaptându-se la cele mai felurite habitate. Este
inclusă în Anexa III Convenţia dela Berna. Pe plan european se
consideră a fi o specie în declin numeric, fiind inclusă în categoria
SPEC 3. Nu cuibareste pe amplasament. Prefera vegetatia arboricola
din zona. Nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare.
Specia va fi afectata nesemnificativ de realizarea investitiei –
construire centrala termoelectrica Galaţi.
Pag. 86/176

Cinteza - Fringilla coelebs
Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Specie parţial migratoare, comună în toate regiunile ţării. Preferă
zonele împădurite, parcurile, livezile. Pe perioada sezonului rece se
adună în stoluri mai mari şi colindă în căutarea hranei. Este inclusă în
Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie
stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în
Europa şi care au un statut favorabil). Nu cuibareste pe amplasament.
Prefera vegetatia arboricola din zona. Observata în stoluri mai mari în
timpul migraţiei. Specie cu mobilitate sporita, nu se impun măsuri
speciale de protecţie şi conservare. Specia va fi afectata
nesemnificativ de realizarea investitiei – construire centrala termoelectrica Galaţi.
Galaţi.
Sticlete - Carduelis carduelis
Specie sedentară, comună în toate regiunile ţării. Preferă zonele
împădurite, parcurile, livezile. Pe perioada sezonului rece se adună în
stoluri mai mari şi colindă în căutarea hranei. Este inclusă în Anexa II
Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie stabilă fiind
inclusă în categoria NonSPEC. Nu cuibareste pe amplasament. Prefera
vegetatia arboricola din zona. Nu se impun măsuri speciale de
protecţie şi conservare. Specia va fi afectata nesemnificativ de
realizarea investitiei – construire centrala termoelectrica
CONCLUZII PRIVIND FAUNA
Urmare a studiilor realizate în zona de amplasament a centralei termoelectrice Galaţi
s-au identificat, în principal, specii comune de fauna, ce nu necesita măsuri speciale de
conservare. Doar unele dintre speciile identificate au statut de protecţie.
Aşadar, speciile de fauna identificate în zona de studiu vor fi afectate
nesemnificativ de construcţia Centralei Termoelectrice Galaţi.
CONCLUZII PRIVIND BIODIVERSITATEA ZONEI DE AMPLASAMENT
Pe baza tuturor elementelor prezentate, putem concluziona următoarele:
1. Biodiversitatea din zona Centralei Termoelectrice Galaţi, judetul Galaţi este
alcatuita, în principal, din specii comune şi pentru care nu se impun măsuri
speciale de protecţie;
2. Flora identificata în perimetrul CTE Galaţi a fost încadrata în grupa
Terenurilor Agricole şi Peisaje Artificiale, Comunitati ruderale, tipul de
habitat: R8703 Comunitãti antropice cu Agropyron repens, Arctium lappa,
Artemisia annua şi Ballota nigra, format din specii ruderale, ce nu reprezinta
un habitat prioritar;
Pag. 87/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
3. Impactul asupra florei şi a faunei de pe amplasament, urmare a realizării
investiţiei „Centrala termoelectrica Galaţi situata în jumătatea estică a
Zonei Libere Galaţi, pe Platforma I, Etapa II, Parcelele U şi R1”, este
nesemnificativ.
2.2.4.2 Evaluarea speciilor protejate de fauna, care au stat la baza
constituirii sitului de importanţă comunitară ROSCI0105 Lunca Joasă a Prutului şi
efectele anticipate ale implementarii obiectivului de investitie
Tabelul 2.13
Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Cod Specie Pop.: Rezid. Reprod. Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global
2021 Sicista subtilis P B B A B
Nota: Criterii de evaluare a sitului pentru o anumită specie din anexa II (în
conformitate cu Secţiunea B din anexa III a directivei habitate)
POPULAŢIE: mărimea şi densitatea populaţiei speciei prezente din sit în raport cu
populaţiile prezente pe teritoriul naţional. Acest criteriu are scopul evaluării mărimii relative
sau densităţii relative a populaţiei în sit cu cea la nivel naţional. Se foloseşte un model
progresiv ca cel de mai jos:
A: 100 p > 15%
B: 15 p > 2%
C: 2 p > 0%
D: populaţie nesemnificativă.
CONSERVARE: gradul de conservare a trăsăturilor habitatului care sunt importante pentru
speciile respective şi posibilităţile de refacere. Acest criteriu cuprinde două sub-criterii:
A: conservare excelentă = elemente în stare excelentă (i I), indiferent de clasificarea
posibilităţii de refacere,
B: conservare bună = elemente bine conservate b (i II), indiferent de clasificarea
posibilităţii de refacere, = elemente în stare medie sau parţial degradată (i III) şi uşor
de refăcut (ii I),
C: conservare medie sau redusă = toate celelalte combinaţii.
IZOLARE: gradul de izolare a populaţiei prezente în sit faţă de aria de răspândire normală a
speciei:
A: populaţie (aproape) izolată,
B: populaţie ne-izolată, dar la limita ariei de distribuţie,
C: populaţie ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă.
GLOBAL: evaluarea globală a valorii sitului pentru conservarea speciei respective.
A: valoare excelentă
B: valoare bună,
C: valoare considerabilă.
Pag. 88/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Soarecele săritor de stepă (Sicista subtilis)
Habitat. Traieste prin fanete şi culturi de lucerna. Biologie. Este o
specie de dimensiuni mici, ajungând pânã la 75 mm. Sapa galerii, dar
nu formeaza colonii. Se hraneste atat cu plante, cat şi cu omizi,
larve, insecte, etc. Are activitate crepusculara şi nocturna.
Distributie. Semnalat în Transilvania şi Dobrogea. Relevanţa
sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia
speciei este notată cu „B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul
site-ului există o populaţie mai mare decât 2% din media la nivel naţional, aflata
intr-o stare de conservare buna. Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament
asupra populaţiei speciei. Specia prefera atat habitate naturale, cat şi culturi agricole. Pe
amplasamentul CTE Galaţi nu au fost identificate exemplare şi vizuini ale soarecelui săritor
de stepă (Sicista subtilis). Nu se anticipează un impact semnificativ asupra
populaţiei speciei cauzat de dezvoltarea planului de construire a Centralei
termoelectrice Galaţi.
Tabelul 2.14
Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Cod Specie Populaţie: Reproducere Iernat Pasaj Sit
Rezidentă
Pop.
1188 Bombina
bombina
1220 Emys
orbicularis
1993 Triturus
dobrogicus
Conserv. Izolare Global
P C B C B
P? C B C B
P? C B B B
Buhai de baltă cu burta roşie (Bombina bombina)
Habitat. Specie nepretenţioasă, populează ochiurile de apă
permanente sau temporare, ajungând în regiunea deluroasă până la
altitudini de 400 m. Preferă bălţile temporare. Distributie. În
România este răspândită în Câmpia Română, Dobrogea, Delta
Dunării, Podişul Transilvaniei, Crişana şi Podişul Moldovei.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000
populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la
nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de
media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de
conservare bună. Specia nu a fost identificata în zona de amplasament a CTE Galaţi.
Impactul estimat: Nu anticipam un impact semnificativ asupra populaţiei speciei
cauzat de dezvoltarea planului de construire a Centralei termoelectrice Galaţi.
Pag. 89/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Broasca testoasa de apa (Emys orbicularis )
Habitat. Traieste în ape dulci, lin curgatoare şi statatoare, mai ales
iazuri, lacuri, cu malurile acoperite de vegetaţie ; selecteaza
habitatele insorite, cu sol nisipos necesar depunerii pontei. Altitudinal
ajunge pana la aproximativ 700 m. Biologie. Specie monotipica,
dulcicola, diurna; forma şi coloritul carapacei se modifica odata cu
varsta: la juvenili carapacea este rotunda, iar la adult se alungeste
devenind ovala. Hrana consta din nevertebrate, pesti, amfibieni. Se
hraneste doar în apa. Specie fricoasa, se refugiaza în apa la cel mai mic pericol; în afara
perioadelor cand se hraneste, isi petrece timpul insorindu-se în imediata apropiere a apei.
Distributie. Este comuna în aproape toata Europa, cu exceptia Scandinaviei şi
Arhipelagului Britanic; de asemenea, traieste în vestul Asiei şi nord-vestul Africii. În unele
parti ale Europei populaţiile initiale au disparut, insa specia a fost reintrodusa. Relevanţa
sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C”
ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă
faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o
stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata în perimetrul studiat. Impactul
estimat: Nu se anticipează un impact semnificativ asupra populaţiei speciei cauzat
de dezvoltarea planului de construire a Centralei termoelectrice Galaţi.
Triton dobrogean (Triturus dobrogicus)
Habitat. Traieste doar la ses, ajungand rareori la altitudini mai mari
de 200 m. Sunt intalniti atat în ape statatoare cat şi în ape lin
curgatoare, cu vegetaţie bogata, din zonele de lunca şi din delta,
inclusiv în bălţile mici, temporare, de infiltratie, situate în zonele
indiguite.Biologie. Este o specie predominant acvatica.
Reproducerea incepe devreme, în februarie-martie.Fecundarea este
interna. Adultii parasesc apa prin iunie-iulie ramanand cel mai
adesea în imediata vecinatate a pei.Distributie. Tritonul dobrogean
este răspândit în lungul Dunării din Austria pana în delta. Urca şi pe principalii afluenti
ajungand pana în Maramures de-a lungul Tisei. Au fost descrise doua subspecii, una în
amonte de Cazanele Dunării, fiind probabil prezenta în nordul tarii în valea Tisei, iar alta în
aval, prezenta în toata lunca şi Delta Dunării şi în lunca Prutului. În formularul Natura
2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului
există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional
(nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia
nu a fost identificata pe amplasamentul CTE Galaţi. Impactul estimat: Nu anticipam un
impact semnificativ asupra populaţiei speciei cauzat de dezvoltarea planului de
construire a Centralei termoelectrice Galaţi.
Tabelul 2.15
Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Cod Specie Populaţie: Reproducere Iernat Pasaj Sit
Rezidentă
Pop.
Conserv. Izolare Global
2511 Gobio P B B C B
Pag. 90/176

kessleri
1130 Aspius
aspius
1134 Rhodeus
sericeus
amarus
1145 Misgurnus
fossilis
1149 Cobitis
taenia
1159 Zingel
zingel
1160 Zingel
streber
2522 Pelecus
cultratus
Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
RC C A C A
RC C B C B
RC B B C B
RC C B C B
P C B C B
P C B C B
P C B C B
Porcusorul de nisip (Gobio kessleri)
Habitat. Traieste în cursul mijlociu al râurilor mari din partea
inferioara a zonei scobarului pana în zona crapului; în unele rauri
mici de ses traieste în zona cleanului. Prezenta speciei este legata de
o viteza a apei de 45 - 65, rar pana la 90 cm/s; aceasta viteza este
caracteristica râurilor de câmpie, şi anume portiunilor putin adanci,
cu substrat nisipos. Reproducerea are loc în luna iunie. Hrana consta
mai ales din diatomee, mai apoi din nevertebrate. Biologie. Corpul
scund şi gros sau relativ inalt şi slab comprimat lateral. Pedunculul caudal gros şi cilindric,
grosimea sa în general mai mare decat inaltimea minima. Ochii de marime foarte variabila,
în general apreciabil mai mici decat spatiul interorbitar. Solzii laterali totdeauna simtitor
mai inalti decat lungi. Mustatile de lungime variabila. Distributie. Porcusorul de nisip este
o specie relativ răspândită pe teritoriul României. Relevanţa sitului pentru specie. În
formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „B” ceea ce semnifică faptul că
la nivelul site-ului există o populaţie mai mare decât 2% din media la nivel
naţional, aflata intr-o stare de conservare buna. Specia nu a fost identificata în
perimetrul CTE Galaţi. Impactul estimat: Nu se anticipează un impact semnificativ
asupra populaţiei speciei cauzat de dezvoltarea planului de construire a Centralei
termoelectrice Galaţi.
Avatul (Aspius aspius)
Habitat. Traieste în Dunare şi raurile de ses pana în zona colinara,
cat şi în bălţi mari şi lacuri dulci sau salmastre, mai rar în partile
indulcite ale marii. Biologie. Corpul alungit, putin comprimat lateral;
inaltimea maxima reprezinta la adulti 23 - 28% din lungimea corpului
fara caudala, iar grosimea 40 - 57% din inaltime. Este o specie
rapitoare diurna. Hrana consta din plancton la alevini, urmeaza apoi
o faza scurta de hranire cu nevertebrate dupa care se trece la hrana
pe baza de peste, în special obleti. O buna parte din exemplarele din Dunare intra pentru
reproducere în bălţi şi se retrag la scaderea apelor; altele raman în Dunare, iar altele sunt
Pag. 91/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
sedentare în bălţi. În rauri urca inspre amonte în perioada de reproducere, care are loc în
martie - aprilie. Depun icrele pe substrat dur, atat în apa curgatoare cat şi în bălţi.
Distributie. Avatul este o specie cu o raspandire relativ redusa pe teritoriul României.
Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este
notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu
densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel
naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata pe
amplasamentul vizat. Impactul estimat: Nu anticipam un impact semnificativ asupra
populaţiei speciei cauzat de dezvoltarea planului de construire a Centralei
termoelectrice Galaţi.
Boarta (Rhodeus sericeus amarus)
Habitat. Traieste exclusiv în ape dulci. Prefera apele statatoare sau
incete, de aceea în rauri se intalneste mai ales în bratele laterale,
dar este destul de frecvent şi în plin curent, pana aproape de zona
montana a râurilor. Biologie. Corpul inalt şi puternic comprimat
lateral, inaltimea maxima formeaza 31-42% din lungimea corpului
fara caudala, iar grosimea 34-45% din inaltime. Spinarea inaintea
dorsalei este slab comprimata lateral; spinarea în urma dorsalei şi
abdomenului sunt rotunjite. Reproducerea are loc de la sfarsitul lunii
aprilie pana în luna august. Reproducerea are loc în portii, fiecare femela depunand icrele
de mai multe ori în decursul unui sezon. Distributie. Boarta are o raspandire relativ mare
pe teritoriul României. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000
populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o
populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la
nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata în
perimetrul CTE Galaţi. Impactul estimat: Nu se anticipează un impact semnificativ în
populaţiei speciei cauzat de dezvoltarea planului de construire a Centralei
termoelectrice Galaţi.
Tiparul (Misgurnus fossilis)
Habitat. Specia este dulcicola de apa statatoare sau lent
curgatoare, răspândită în bălţi pana în zona de coline mai rara în
raurile de ses. În rauri se localizeaza în portiunile maloase şi în
bratele laterale. Prefera substratul malos şi cu vegetaţie. Biologie.
Corpul alungit şi gros, de inaltime aproape uniforma; inaltimea
maxima reprezinta 11,5 -14,3% din lungimea corpului (fara
caudala), iar grosimea 61 - 81% din inaltime. Profilul dorsal şi cel
ventral aproape orizontale. Capul gros, slab comprimat lateral, lungimea lui reprezinta 15,8
- 18,4% din cea a corpului. Este o specie sensibila la schimbarile de presiune atmosferica;
inaintea furtunilor urca la suprafaţa apei. Perioada de reproducere dureaza din luna martie
pana în luna iunie; femela depune 10000 – 150000 boabe de icre, pe vegetatia acvatica.
Icrele sunt lipicioase, aderand la vegetaţie. Hrana consta din detritus organic, vegetaţie
acvatica, crustacee, larve de insecte, moluste. Distributie. Tiparul are o raspandire relativ
intinsa pe teritoriul României. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura
2000 populaţia speciei este notată cu „B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului
există o populaţie mai mare decât 2% din media la nivel naţional, aflata intr-o
stare de conservare buna. Specia nu a fost identificata pe amplasamentul obiectivului de
investitie. Impactul estimat: Nu se anticipează un impact semnificativ asupra
populaţiei speciei cauzat de dezvoltarea planului de construire a Centralei
termoelectrice Galaţi.
Pag. 92/176

Zvarluga (Cobitis taenia)
Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Habitat. Traieste în ape lent curgatoare, cu fund nisipos, argilos,
malos, mai rar pietros, cat şi în ape statatoare, evitand insa în
general pe cele cu mult mal; în bălţi se intalneste mai ales pe fund
tare, nisipos sau argilos. Biologie. Inaltimea maxima reprezinta
11,6 - 18,4% din lungimea corpului fara caudala, grosimea 55 -
78% din inaltime. Profilele dorsal şi ventral aproape orizontale.
Capul are pete marunte şi o dunga oblica, de la ceafa pana la gura.
Femelele pot atinge 11,5 cm lungime totala iar masculii 9,3 cm. Reproducerea are loc din
luna aprilie pana în luna iunie, atat în apa statatoare, cat şi cea curgatoare; icrele sunt
adezive. Hrana consta din nevertebrate şi alge. Distributie. Zvarluga are o raspandire
larga pe teritoriul României. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura
2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului
există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional
(nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia
nu a fost identificata pe amplasamentul vizat. Impactul estimat: Nu anticipam un
impact semnificativ asupra populaţiei speciei cauzat de dezvoltarea planului de
construire a Centralei termoelectrice Galaţi.
Fusar mare (Zingel zingel)
Habitat. Traieste în Dunare şi în raurile mari şi relativ adanci, pe
fund de nisip, pietris sau argila. În bălţile Dunării ajunge rar.
Biologie. Corpul alungit, fusiform, aproape circular în sectiune;
inaltimea maxima reprezinta 13 -20% din lungimea corpului, iar
grosimea 82 - 100% din inaltime. Lungimea sa reprezinta 25 - 30%
din lungimea corpului, iar inaltimea minima 4,9 - 6,3%. Spatele şi
cea mai mare parte a laturilor sunt cafenii-cenusii; exista 5 dungi
late negricioase, foarte evidente. Fata ventrala şi abdomenul sunt galbui. Poate atinge 48
cm lungime totala. Reproducerea are loc în martie şi aprilie în plin curent, icrele fiind
depuse pe pietre. Se hraneste cu insecte acvatice, crustacee, icre şi pesti mici. Distributie.
Fusarul mare este o specie cu o raspandire medie redusa pe teritoriul României. Relevanţa
sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C”
ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă
faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o
stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata în perimetrul CTE Galaţi.
Impactul estimat: Nu anticipam un impact semnificativ asupra populaţiei speciei
cauzat de dezvoltarea planului de construire a Centralei termoelectrice Galaţi.
Fusar (Zingel streber)
Habitat. Traieste în Dunare şi raurile de deal şi ses, exclusiv în
locurile cu curent, pe fund de pietris, nisip sau argila. Biologie.
Corpul alungit, fusiform; inaltimea maxima reprezinta 9 - 15% din
lungimea corpului, iar grosimea este în general ceva mai mare decat
inaltimea. Botul este obtuz, lat în partea posterioara, ingust în cea
anterioara. Gura este inferioara, semilunara, mica. . Se intalneste
atat în apa mica (35 - 40 cm) cat şi în adandul Dunării.
Reproducerea are loc primavara, de la mijlocul lui martie pana în mai. Icrele sunt depuse
pe pietre sau pe crengi. Boabele de icre sunt mari. Se hraneste cu insecte acvatice,
amfipode, viermi, ocazional icre şi puiet de peste. Distributie. Fusarul este o specie cu o
raspandire medie pe teritoriul României. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul
Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul
sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional
Pag. 93/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
(nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia
nu a fost identificata în zona de interes. Impactul estimat: Nu anticipam un impact
semnificativ asupra populaţiei speciei cauzat de dezvoltarea planului de
construire a Centralei termoelectrice Galaţi.
Sabita (Pelecus cultratus)
Habitat. Traieste în fluvii şi rauri de ses, precum şi în multe lacuri
mari interioare; frecvent şi în limanurile şi lacurile litorale, precum
şi în partile indulcite ale marilor. Biologie. Corpul alungit, mult
comprimat lateral; inaltimea maxima reprezinta 21 - 27% din
lungimea corpului fara caudala, iar grosimea 35 - 47% din
inaltime. Lungimea capului formeaza 18,5 -21,5% din cea a
corpului. Ochii sunt foarte mari, situati în jumatatea anterioara a capului; diametrul lor
reprezentand 23 - 28% din lungimea capului. Gura este superioara şi aproape verticala,
mica. Solzii sunt mici, subtiri, caduci, acopera corpul în intregime, inclusiv fata dorsala a
capului pana la ochi, pieptul şi istmul. Distributie. Sabita are o raspandire relativ redusa
pe teritoriul României, în comparatie cu alte specii de pesti. Relevanţa sitului pentru
specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce
semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de
media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de
conservare bună. Specia nu a fost identificata pe amplasamentul CTE Galaţi. Impactul
estimat: Nu anticipam un impact semnificativ asupra populaţiei speciei cauzat de
dezvoltarea planului de construire a Centralei termoelectrice Galaţi.
Tabelul 2.16
Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE
Cod Specie Pop.:
Rezid.
1078 Callimorpha
quadripunctaria
Reprod. Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global
R B B C B
Fluture vargat (Callimorpha quadripunctaria)
Habitat. Prefera habitatele nu foarte uscate, umbroase dar calde,
de obicei margini de padure bogate în vegetaţie, luminisuri de
padure, margini de drumuri forestiere, margini de paraie şi chiar
lacuri.Biologie. Se hraneste frecvent pe flori de Eupatorium
canabinum, dar şi pe flori de mur, zmeur şi alte plante, cum ar fi
Oreganum sau pe diverse specii de Menta. Perioada de zbor incepe
cu sfarsitul lui iunie şi dureaza pana în august. Distributie. Este larg
răspândită în Europa, din Peninsula Iberica peste intraga Europa Centrala şi de Est pana în
zona temperata a Rusiei. În nord ajunge pana în Scandinavia, iar în sud pana în regiunea
mediteraneana şi vestul Asiei. În România este prezenta din zona de câmpie pana în etajul
montan, fiind frecventa în zona colinar-submontana. Relevanţa sitului pentru specie. În
formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „B” ceea ce semnifică faptul că
la nivelul site-ului există o populaţie mai mare decât 2% din media la nivel
naţional, aflata intr-o stare de conservare buna. Specia nu a fost identificata în
perimetrul CTE Galaţi. Impactul estimat: Nu anticipam un impact semnificativ
asupra populaţiei speciei cauzat de dezvoltarea planului de construire a Centralei
termoelectrice Galaţi.
Pag. 94/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Tabelul 2.17
Alte specii importante de floră şi faună
Cat. Specia Populaţie Motiv
I Hyponephele lycaon P C
P Hippuris vulgaris V D
P Salvinia natans R C
P Trapa natans R C
I Tomares nogelii P C
P Orchis laxiflora ssp. elegans V D
P Stratiotes aloides V D
P Vallisneria spiralis V D
Descrierea starii calitatii apelor de suprafata, a biodiversitatii din imediata
vecinatate a planului (zona de confluenta a raului Prut cu fluviul Dunarea).
In zona limitrofă judeţului Galaţi, de-a lungul unui sector de 22 km, la confluenta
râurilor Prut si Siret cu Dunarea, au fost prelevate probe de apa pentru stabilirea valorilor
indicatorilor de calitate a apei Dunarii în raport cu prevederile standardelor în vigoare
(STAS 4706-88). La baza întregului sistem informaţional şi a programului de monitorizare a
calităţii apelor fluviului au stat datele analitice ale laboratoarelor de specialitate ale:
Sistemului de Gospodărire a apelor Galaţi, S.C. Apaterm S.A. Galaţi, Inspectoratul de
Protecţia Mediului, Galaţi.
Din analiza datelor s-a observat că în perioada 1997 – 2002 au fost înregistrate
depăşiri ale unor indicatori chimici (fenoli, amoniu, CCO-Mn), fapt datorat existenţei unor
surse de poluare cum ar fi deversările de ape uzate prin colectoarele municipale. Indicatorii
regimului oxigenului dizolvat se încadrează în limitele admisibile pentru categoria I de
calitate (STAS 4706-88). Indicatorii biogeni (amoniul, dar şi ceilalţi compuşi cu azot:
azotaţi, azotiţi, de asemeni, încadrează fluviul în categoria I.
Pag. 95/176

anul
Conţinutul de oxigen dizolvat al
apei înregistrat în Dunăremunicipiul
Galaţi în perioada 1997-
2002
2002
2001
2000
1999
1998
1997
0,7
0,6
0,5
0,4
0,3
0,2
0,1
0,0
Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
mg/l
8,40 8,60 8,80 9,00 9,20 9,40 9,60
Concentraţiile apei în amoniu
şi fosfor înregistrate în Dunăre
în
perioada 1997 - 2002
0,029
mg/l
amoniu(mg/l)
fosfor(mg/l)
1997 1998 1999 2000 2001 2002
mg/l
0,028
0,027
0,026
anul
2002
2001
2000
1999
1998
1997
mg/l
80
70
60
50
40
30
20
10
0
Variaţia CBO 5 şi CCO-Mn din apă
înregistrată în Dunăre-municipiul
Galaţi în perioada 1997 - 2002
0,0 1,0 2,0 3,0 4,0 5,0
CCO-Mn(mg/l) CBO5(mg/l)
Variaţia concentraţiilor de fenoli
şi suspensii totale din apă
înregistrate în Dunăre în
perioada 1997 - 2002
1997 1998 1999 2000 2001 2002
suspensii totale(mg/l) fenoli(mg/l)
Figura 2.12 - Evoluţia indicatorilor de calitate în perioada 1997 – 2002 (conform datelor
deţinute de Inspectoratul pentru Protecţia Mediului, Galaţi).
Date mai recente asupra starii calitatii apelor de suprafata din bazinele hidrografice
Prut şi Bârlad s-au obtinut în cadrul monitoringului de supraveghere şi operaţional
(campanii lunare şi trimestriale) şi a fluxului rapid (campanii zilnice şi săptămânale) a
indicatorilor fizico-chimici şi biologici. In perioada octombrie- decembrie au fost efectuate
analize fizico-chimice în toate secţiunile de monitoring, conform Manualului de Operare
pentru anul 2010.
In urma analizei principalilor indicatori din grupa regimului de oxigen şi a nutrienţilor,
pentru r. Prut, s-a constatat că starea ecologică a apei r. Prut este „bună” după indicatorii
specifici regimului de oxigen şi „foarte bună” după indicatorii specifici nutrienţilor (Buletin
de calitate a Apelor. Bazinele hidrografice Prut şi Bârlad, Octombrie - Decembrie 2010).
mg/l
mg/l
0,06
0,05
0,04
0,03
0,02
0,01
0,00
anul
Pag. 96/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Alte aspecte studiate se refera la starea faunei acvatice din zona de studiu. Astfel,
fitoplanctonul este o grupă importantă în circuitul materiei organice de la producţia primară
la cea finală. Configuraţia se prezintă ca un mozaic de specii cu diferite apartenenţe
ecologice: euplanctonice fluviatile, euplanctonice lacustre şi pseudoplanctonice. Lista
floristică a fitoplanctonului din zona studiata (sectorul raului Prut, confluenta cu Dunarea)
cuprinde 47 taxoni din aproape toate încrengăturile de microalge: cianoficee (3), flagelate
(1), crizoficee (1), xantoficee (heteroconte) (2), diatomee (22), cloroficee (14), conjugate
(5) şi se observă clar în această listă dominanţa diatomeelor în proporţie de 38÷48%
urmate de cloroficee în proporţie de 30÷32%.
Analizând din punct de vedere calitativ diatomeele ca si grup dominant, se observă că
acesta este dominat tot timpul anului de către fragilariacee (35÷37%) şi centrice
(21÷31%), cu specii de Diatoma hiemale, Asterionella gracillima, Synedra sp şi Melosira
italica, Cyclotella sp.
Cu o frecvenţă mai mică sunt întâlnite, în toate probele analizate surirelaceele
(12÷21%) (Cymatopleura elliptica, Surirella biseriata).
Dintre cloroficee genul Scenedesmus şi Ankistrodesmus domină biomasa algală prin
numărul lor de indivizi. Pe lângă acestea, uneori este abundentă specia Tetraëdron falcatus
(G.Grigoraş, A.Marcu, L.Florea, 2001, citat lucrare doctorat A. Marcu, 2002).
Figura 2.13 - Frecventa principalelor grupe de diatomee din cursul inferior al Prutului
Restul grupurilor de alge nu prezintă o frecvenţă semnificativă nici din punct de
vedere calitativ, nici cantitativ (nici ca număr de specii, nici ca număr de indivizi).
Printre factorii care influenţează permanent dinamica fitoplanctonului este şi
turbiditatea apei (cu valori medii cuprinse între 1000÷2500 g/mc). Cantitatea mare de
suspensii transportate (700 000 m 3 /an), funcţionează ca un ecran care opreşte
pătrunderea luminii şi creează condiţii de mediu favorabile diatomeelor.
Pag. 97/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Programul de monitoring pentru ihtiofaună (IH) se referă la zonele salmonicole şi
ciprinicole identificate. In cadrul acestui program sunt monitorizate 4 secţiuni, inclusiv zona
Prut – Şiviţa.
Elementele de calitate fizico-chimice şi frecvenţele de monitorizare sunt conform
H.G. nr.563/2006 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor de suprafaţă
care necesită protecţia şi ameliorare în scopul susţinerii vieţii piscicole.
Evaluarea calitativă pentru secţiunile monitorizate în trimestrul IV, s-a făcut după
obiectivele de calitate prevăzute în H.G. nr. 563/2006 cu modificările şi completările
ulterioare.
Analizând valorile indicatorilor specifici în secţiunile respective se observă că apa r.
Prut asigură calitatea necesară susţinerii vieţii piscicole (Buletin de calitate a Apelor.
Bazinele hidrografice Prut şi Bârlad, Octombrie - Decembrie 2010).
Dupa cum s-a mentionat in conformitate H.G. nr. 202/2002, pentru aprobarea
Normelor tehnice privind calitatea apelor de suprafaţă are necesită protecţie şi ameliorare
în scopul susţinerii vieţii piscicole, modificată şi completată de H.G. 563/2006 şi care
reprezintă transpunerea Directivei 78/659/EEC şi Directivei 2006/44/EC, apa de Dunăre se
poate încadra în categoria apelor ciprinicole.
Conform Directivei 78/659/CEE - Ape ciprinicole sunt definite ca fiind acele ape
care permit sau ar putea permite dezvoltarea populatiilor de pesti apartinand speciilor de
ciprinide (Cyprinidae) sau altor specii, cum ar fi stiuca (Esox lucius), bibanul (Perca
fluviatilis).
Efectivele piscicole, dinamica şi evoluţia în cadrul habitatului a
populaţiilor speciilor de peşti din Dunăre au fost cercetate de P. Bănărescu
(1994).
Tabelul 2.18
Dinamica şi evoluţia în cadrul habitatului a populaţiilor speciilor de peşti
din Dunăre. Sectorul Baziaş – Galaţi (Bănărescu, 1994)
Fam. Acipenseridae
Specia Evoluţia în
cadrul
habitatului
Huso huso L 1758 (morun)
Acipenser nudiventris Lovetzig
1828 (viză)
Acipenser ruthenus L. 1758
(cegă)
Acipenser guldenstaedti Brandt
1833 (nisetru)
regres
Evoluţia
numerică
descreștere
Gradul
de periclitate
periclitata
regres descreștere dispărută
regres descreștere putin
vulnerabila
regres descrestere periclitata
Pag. 99/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Tabelul 2.18
Dinamica şi evoluţia în cadrul habitatului a populaţiilor speciilor de peşti
din Dunăre. Sectorul Baziaş – Galaţi (Bănărescu, 1994)
Specia Evoluţia în
cadrul
habitatului
Acipenser stellatus Pallas 1771
(păstruga)
Fam. Clupeidae
Clupeonella cultriventris
(Nordmann) 1840 (gingirică)
Alosa pontica (Eichwald) 1838
(scrumbie de Dunăre)
Alosa caspia nordmanni Antipa
1906 (rizeafcă)
Fam. Salmoidae
Salmo trutta labrax Pallas 1811
(păstrăv de mare)
Fam. Esocidae
Umbra krameri Walbaum 1792
(ţigănuş)
Evoluţia
numerică
Gradul
de periclitate
regres descrestere periclitata
costant
constant
neafectata
constant constant neafectata
constant constant neafectata
regres
descrestere
constant
periclitata
putin
vulnerabila
Esox lucius L. 1758 (ştiucă) regres descrestere putin
vulnerabila
Fam. Cyprinidae
Rutilus rutilus carpathorosicus
Vladykov 1930 (babuşcă)
Leuciscus cephalus (L.) 1758
(clean)
Leuciscus idus (L.) 1758
(văduviţă)
Scardinius erythrophthalmus
(L.) 1758 (roşioară)
Chondrostoma nasus (L.) 1758
(scobar)
expansiune
crestere
neafectata
expansiune crestere neafectata
constant constant neafectata
constant constant neafectata
constant constant neafectata
Aspius aspius (L.) 1758 (avat) constant constant neafectata
Leucaspius delineatus (Heckel)
1843 (plevuşcă)
? ? putin
vulnerabila
Pag. 100/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Tabelul 2.18
Dinamica şi evoluţia în cadrul habitatului a populaţiilor speciilor de peşti
din Dunăre. Sectorul Baziaş – Galaţi (Bănărescu, 1994)
Specia Evoluţia în
cadrul
habitatului
Chalcalburnus chalcoides mento
(Agassiz) 1832 (oblete mare)
Alburnus alburnus (L.) 1758
(obleţ)
Blicca bjoerkna (L.) 1758
(batcă)
Abramis brama (L.) 1758
(plătică)
Abramis sapa (Pallas) 1758
(cosac)
Abramis ballerus (L.) 1758
(cosac)
Vimba vimba (L.) 1758
(morunaş)
Pelecus cultratus (L.) 1758
(sabiţă)
Rhodeus sericeus amarus
(Pallas) 1776 (boarţă)
Gobio albipinnatus Lucasch
1933 (porcuşor)
Gobio kessleri antipai
Bănărescu 1958 (porcuşor)
regres
Evoluţia
numerică
descrestere
Gradul
de periclitate
disparuta
expansiune crestere neafectata
constant crestere neafectata
constant constant neafectata
constant crestere neafectata
constant crestere neafectata
expansiune constant neafectata
constant ? neafectata
constant constant neafectata
constant constant neafectata
? descrestere periclitata
Tinca tinca (L.) 1758 (lin) regres descrestere vulnerabila
Barbus barbus (L.) 1758
(mreană)
Cyprinus carpio (L.) 1758
(crap)
Carassius carassius (L.) 1758
(caracudă)
Fam. Cobitidae
Misgurnus fossili (L.) 1758
regres descrestere neafectata
regres descrestere neafectata
regres descrestere puternic
periclitata
regres
descrestere
vulnerabila
Pag. 101/176

(ţipar)
Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Tabelul 2.18
Dinamica şi evoluţia în cadrul habitatului a populaţiilor speciilor de peşti
din Dunăre. Sectorul Baziaş – Galaţi (Bănărescu, 1994)
Cobitis taenia L. 1758
(zvârlugă)
Specia Evoluţia în
cadrul
habitatului
Sabanejewia aurata bulgarica
Drensky 1928 (dunariţă)
Fam. Siluridae
Silurus glanis L. 1758 (somn)
Fam. Gadidae
Lota lota (L.) 1758 (mihalţ)
Fam. Gasterosteidae
Pungitius platygaster (Kessler)
1859 (moşul cu nouă ţepi)
Fam. Sygnatidae
Syngnathus nigrolineatus
Erchwald 1831 (ac de mare)
Fam. Percidae
Perca fluviatilis L. 1758 (biban)
Gymnocephalus cernuus (L.)
1758 (ghiborţ)
Evoluţia
numerică
Gradul
de periclitate
constant constant neafectata
constant descrestere putin
vulnerabila
constant
regres
regres
constant
constant
descrestere
descrestere
?
constant
crestere
putin
vulnerabila
putin
vulnerabila
putin
vulnerabila
neafectata
neafectata
constant constant neafectata
Gymnocephalus baloni ? descrestere vulnerabila
Gymnocephalus schraetser (L.)
1758 (răspăr)
Stizostedion lucioperca (L.)
1758 (şalău)
Stizostedion volgense (Gmelin)
1788 (şalău vărgat)
Zingel (Aspro) streber Siebold
1863 (fusar)
regres descrestere vulnerabila
constant constant neafectata
regres descrestere vulnerabila
regres descrestere vulnerabila
Pag. 102/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Tabelul 2.18
Dinamica şi evoluţia în cadrul habitatului a populaţiilor speciilor de peşti
din Dunăre. Sectorul Baziaş – Galaţi (Bănărescu, 1994)
Specia Evoluţia în
cadrul
habitatului
Zingel (Aspro) zingel (L.) 1758
(pietrar)
Fam. Gobiidae
Gobius fluviatilis fluviatilis
Pallas 1811 (guvid)
Gobius melanostomus
melatostomus Pallas 1811
(guvid)
Gobius kessleri Gunther 1861
(guvid)
Neogobius gymnotrachelus
Kessler 1857 (guvid)
Proterorhinus marmoratus
(Pallas) 1811 (guvid)
Benthophilus stellatus
(Sauvage) 1874 (umflătură)
Evoluţia
numerică
Gradul
de periclitate
regres descrestere vulnerabila
expansiune
crestere
neafectata
constant constant neafectata
constant constant neafectata
constant constant neafectata
neafectata
neafectata
Zona situata intre confluenta Prutului şi Siretului cu Dunărea se caracterizează
printr-o pantă mică (0,028%) şi o viteză redusă a apei. Substratul este nisipos sau acoperit
cu mâl, cu bentos şi plancton bogat. Aici s-au identificat, in principal, toate speciile de pesti
specifice apelor Dunării din sectorul românesc. In aspect specific al ihtiofaunei predomina
acipenseridele şi scrumbia de Dunăre.
Dunărea in sectorul amintit include o serie de specii, precum:
Fam. Acipenseridae
Acipenser güldenstaedti colchicus Marti 1940 (nisetru)
Acipenser sturio L. 1758 (şip)
Acipenser stellatus Pallas 1717 (păstrugă)
Acipenser nudiventris Lovetzky 1828 (viză)
Acipenser ruthenus L. 1758 (cegă)
Huso huso L. 1758 (morun)
Fam. Clupeidae
Alosa pontica pontica (Eichwald) 1838 (scrumbie de Dunăre)
Alosa caspia nordmanni Antipa 1906 (rizeafcă)
Clupeolla cultriventris cultriventris (Nordmann) 1840 (gingirică)
Fam. Umbridae
Pag. 103/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Umbra krameri Walbaun 1792 (ţigănuş)
Fam. Esocidae
Esox lucius L. 1758 (ştiucă)
Fam. Ciprinidae
Rutilus rutilus carpanthorossicus Vladykow 1930 (babuşcă)
Rutilus rutilus Heckeli (Nordmann) 1840 (tarancă)
Rutilus frissi frissi (Nordmann) 1840
Leuciscus cephalus cephalus (L.) 1758 (clean)
Leuciscus idus idus (L.) 1756 (văduviţă)
Scardinius erythrophthalmus erythrophthalmus (L.) 1758 (roşioară)
Aspius aspius aspius (L.) 1758 (avat)
Leucaspius delineatus (Heckel) 1843 (fufă)
Tinca tinca (L.) 1755 (lin)
Chondrostoma nasus nasus (L.) 1758 (scobar)
Gobio kessleri antipai Bănărescu 1953 (porcuşor de deltă)
Gobio albipinatus vladykovi Fang 1943 (porcuşor de şes)
Barbus barbus barbus (L.) 1758 (mreană)
Alburnus alburnus alburnus (L.) 1758 (oblete)
Chalcalburnus chalcoides mento (Agassiz) 1832 (obleţul mare)
Blicca bjoerkna bjoerkna (L.) 1758 (batcă)
Abramis brama brama (L.) 1758 (plătică)
Abramis sapa sapa (Pallas) 1811 (cosac cârn)
Abramis ballerus (L.) 1755 (cosac cu bot ascuţit)
Vimba vimba carinata (Pallas) 1811 (morunaş)
Pelecus cultratus (L.) 1758 (sabiţă)
Rhodeus sericeus amarus (Block) 1782 (boarţă)
Carassius carrasius (L.) 1758 (caracudă)
Carassius auratus gibelio (Bloch) (carasul argintiu)
Cyprinus carpio carpio L. 1758 (crap)
Cyprinus carpio morpha elatus (Bonaparte)
Cyprinus carpio morpha hungaricus (Heck.)
Cyprinus carpio morpha Lausitz
Cyprinus carpio morpha Galitzia
Fam. Cobitidae
Misgurnus fossilis (L) 1758 (chişcar)
Cobitis taenia taenia L 1758 (zvârlugă)
Cobitis aurata bulgarica Drensky 1928 (dunariţă)
Fam. Siluridae
Silurus glanis L. 1758 (somn)
Fam. Gadidae
Lota lota lota (L.) 1758 (mihalţ)
Fam. Gasterosteydale
Pungitius platygaster platygaster (Kessler) 1858 (osar)
Fam. Syngnatidae
Syngnatus nigroleatus nigroleatus Eichwald 1831 (undrea)
Fam. Percidae
Perca fluviatilis fluviatilis L. 1758 (biban)
Pag. 104/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Lucioperca lucioperca (L.) 1758 (şalău)
Lucioperca volgensis (Gamelin) 1788 (şalău vărgat)
Aspro streber streber (Sicbold) 1863 (fusar)
Aspro zingel (L.) 1758 (pietrar)
Acerina cernua (L.) 1758 (ghiborţ)
Acerina schaetser (L.) 1758 (răspăr)
Lepomis gibbosus (L.) 1758 (biban-soare)
Fam. Anguilidae
Anguilla anguilla (L.) 1758 (anghilă)
Fam. Gobiidae
Gobius kessleri Günther 1861(guvid de baltă)
Gobius fluviatilis fluviatilis Pallas 1811(guvid albinos)
Gobius gymnotrachelus gymnotrachelus Kessler 1857 (guvid vărgat)
Proterorhinus maomoratus (Pallas) 1811 (moacă de brădiş)
Benthophilus stellatus (Sauvage) 1874 (umflătură)
In aspect procentual speciile menționate au următoarea origine: 33,4% sunt de
origine marină, 30,4% de origine ponto-caspică, 2,9% de origine mediteraneană, iar restul
de 33,3% de origine dulcicolă. Câteva dintre acestea fac parte din grupele peştilor dulcicoli
derivaţi (P. Bănărescu, 1967).
Din studiile asupra componentei specifice a ihtiofaunei sectorului de
Dunăre studiat amintim pe cele realizate de Institutul de Cercetare, Proiectare
şi Producţie pentru Industria Piscicolă Galaţi (ICPPIP Galati), pescuit
experimental, perioada 1999 – 2000. Cercetările s-au desfăşurat pe un sector
cuprins între Galaţi-Brăila (km 150-170).
Figura 2.14 - Dominanţa speciilor în cadrul capturilor obţinute prin pescuit experimental în Dunăre
(1999 – 2000), zona de confluenţă (citat lucrare doctorat A. Marcu, 2002)
Pag. 105/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
S-au identificat 28 de specii de peşti, grupate în următoarele familii: Siluridae,
Esocidae, Percidae, Gadidae, Cyprinidae, Cobitidae, Gobiidae şi Acipenseridae.
Analiza datelor obtinute asupra ihtiofaunei acestui sector al Dunării, relevă o sporire
procentuală a speciilor de peşti ihtiofagi, înregistrându-se prezenţa în număr destul mare a
formelor juvenile (puiet) din speciile Perca fluviatilis (biban) şi Stizostedion lucioperca
(şalău). De asemenea, s-a consemnat o abundenţă normală a speciilor Vimba vimba
carinata (morunaş), Alburnus alburnus (obleţ), Barbus barbus (mreana) şi Cyprinus carpio
(crap).
Urmare a realizării pescuitului experimental, a informaţiilor semnalate în teren s-a
constatat că în sectorul cercetat sunt prezente speciile: Pelecus cultratus (sabiţă),
Misgurnus fossilis (ţipar) şi Anguilla anguilla (anghila).
Pelecus cultratus (sabiţă). Traieste in bazinul hidrografic al marilor Baltica, Caspica, al
Marii Negre, in apele din sudul Suediei si Finlandei, in tara noastra, sabita traieste pe tot
cursul Dunarii, pana la varsarea in Marea Neagra, si la gurile fluviului, in apele salmastre,
in lacul Razelm, in zonele de ses ale raurilor Somes, Mures, Timis, Olt, Ialomita, Siret si
Prut. Corpul sabitei este alungit, mult comprimat lateral. Corpul pestelui este acoperit cu
solzi mici, subtiri si luciosi, care se desprind foarte usor. Ochii sunt foarte mari, botul scurt,
gura superioara, mica si aproape verticala. Lungimea obisnuita este de 25-35 cm, dar
atinge si 50 cm, iar greutatea medie este de 350-450 g, in mod exceptional 1,5-2 kg.
Sabita traieste in bancuri la suprafata apei rarilor de ses, in multe lacuri din interiorul tarii,
in lacurile litorale, inclusiv cele salmastre. Perioada de reproducere corespunde lunilor maiiunie,
cand exemplarele de 3-4 ani, care au atins maturitatea sexuala, se aduna in bancuri
pentru reproducere. O femela depune intre zece si saizeci de mii de icre care ating un
diametru de 4-5 mm dupa fecundare, cand cresc mult in volum. La inceput, alevinii se
hranesc cu fitoplancton, apoi cu zooplancton, insecte cazute pe suprafata apei, cu insecte
acvatice, iar exemplarele adulte consuma puiet de obleti.
Misgurnus fossilis (ţipar). Specia este dulcicola de apa statatoare sau lent curgatoare,
răspândită în bălţi pana în zona de coline mai rara în raurile de ses. În rauri se localizeaza
în portiunile maloase şi în bratele laterale. Prefera substratul malos şi cu vegetaţie. Corpul
alungit şi gros, de inaltime aproape uniforma; inaltimea maxima reprezinta 11,5 -14,3%
din lungimea corpului (fara caudala), iar grosimea 61 - 81% din inaltime. Profilul dorsal şi
cel ventral aproape orizontale. Capul gros, slab comprimat lateral, lungimea lui reprezinta
15,8 - 18,4% din cea a corpului. Este o specie sensibila la schimbarile de presiune
atmosferica; inaintea furtunilor urca la suprafaţa apei. Perioada de reproducere dureaza din
luna martie pana în luna iunie; femela depune 10000 – 150000 boabe de icre, pe vegetatia
acvatica. Icrele sunt lipicioase, aderand la vegetaţie. Hrana consta din detritus organic,
vegetaţie acvatica, crustacee, larve de insecte, moluste. Tiparul are o raspandire relativ
intinsa pe teritoriul României.
Anguilla anguilla (anghila). Specie cu lungimea corpului de 50-100 cm (până la 2 kg),
rar 1-2 m (5-10 kg); femelele totdeauna mai lungi decât masculii, care nu depăşesc 50 cm.
Corpul mai mult cilindric, puţin turtit lateral în regiunea posterioară. Capul cu aspect conic,
mai mult sau mai puţin turtit dorso-ventral; mandibula mai lungă decât maxila. Pe fălci are
dinţi numeroşi şi ascuţiţi. D începe înaintea verticalei ce trece prin dreptul anusului. D, C şi
A unite, formînd o înătoare continuă. Coloraţia variază după sex, mediu, deosebindu-se
exemplare cu abdomenul galben sau cel puţin cu două dungi galbene şi ochi mici şi
exemplare cu abdomenul alb-curat, spatele foarte întunecat şi ochii mari. La tineri
predomină coloraţia gălbuie-cafenie-cenuşie; la cei maturi sexual devine metalică,
abdomenul cu strălucire argintie. Peşte migrator. Femele, până la maturitatea sexuală, în
ape dulci, iar masculii la gura râurilor. Trăieşte 7-9 ani. Se hrăneşte cu peşti, icre, raci,
Pag. 106/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
scoici. În ţara noastră este semnalată în apele din Transilvania (Mureş, Olt, Someşul Mare),
în Dunăre (Galaţi) şi în lungul litoralului românesc, în lacul Mangalia.
Dintre speciile migratoare s-au semnalat: Alosa pontica (scrumbie de Dunăre), Alosa
caspia nordmani (rizeafcă), Huso huso (morun), Acipenser gueldenstaedti (nisetru) şi
Acipenser stellatus (păstrugă). Din familia Acipenseridae specia Huso huso (morun),
formele juvenile au înregistrat (45%).
Alosa pontica (scrumbie de Dunăre). Peste specific ponto-caspic, scrumbia de
Dunãre este un clupeid valoros al Mãrii Negre. Are corpul comprimat lateral si carena bine
dezvoltatã, elemente caracteristice în general scrumbiilor. Gura este mare, armatã cu dinti
bine dezvoltati. Pleoapele sunt groase si adipoase. Scrumbia de Dunãre este un peste
marin migrator care formeazã cârduri mari, în special în timpul reproducerii, când pãtrunde
în fluvii. Migratia începe în martie, dar reproducerea are loc, de regula, în luna mai,
desfãsurându-se în Dunãre la 500-900 km de la gurile fluviului. Dimensiunile la care ajunge
sunt diferite. Astfel, unele exemplare ating 40 cm lungime si 500-800 g greutate, altele 22-
30 cm lungime si 200-300 g greutate. Primãvara, în timpul migratiei de reproducere,
scrumbiile de Dunãre se îngrasa foarte mult, devenind mai rotunde. Dupa ce-si depun
icrele, multe dintre ele mor, iar cele care se reîntorc în mare sunt foarte slabe. Masculii
ajung la maturitate sexuala la vârsta de 2 ani, iar femelele la 3-4 ani, când depun 10 -150
mii de icre. Fiind semipelagice, icrele plutesc în apa si sunt antrenate de curent la gurile
fluviului, unde eclozeazã. Puii ramin aici toatã vara. Uneori, când apele Dunãrii sunt mari,
icrele sunt duse în balti si pe terenurile inundabile. Aici rãmân si puii, scurgându-se odatã
cu apele de inundatie, vara sau toamna.
Alosa caspia nordmani (rizeafcă). Relict ponto-caspic, rizeafca este cea mai micã
specie dintre scrumbiile de Dunãre. Ea nu depãseste 20 cm si 50 g. Are corpul relativ mai
înalt si mai comprimat lateral decât celelalte scrumbii albe. Ochii sunt relativ mari, iar dintii
putin dezvoltati. Specie migratoare, intra primãvara de timpuriu în Dunãre si în lacul
Razelm, unde se hrãneste si se reproduce. Spre toamna se retrage în mare, migrând în
cârduri, mai întii adultii si apoi puii. Pânã la vârsta de 3 ani se hrãneste cu larve de insecte
si cu crustacee mici. Mai tirziu devine rãpitoare, atacând hamsiile, guvizii, obletii etc. In
timpul migratiei de primãvara pentru reproducere, rizeafca nu se îngrasa ca scrumbia de
Dunãre. Maturitatea sexuala apare la masculi dupã ce împlinesc 2 ani, când au lungimea de
12 cm, iar femelele la 3 ani, când mãsoarã 15 cm. Exemplarele tinere de scrumbii de
Dunãre se confunda adesea cu rizeafca, fiind pescuite si înregistrate ca atare.
Caracteristicile speciilor de sturioni din Dunare
Cega - Acipenser ruthenus Linnaeus, 1758
Distributie geografica: Cega este o specie euro-asiatica fiind raspandita in raurile care se
varsa in Marea Caspica, M. Neagra, M. Azov, M, Baltica, M. Alba, M. Barent, M. Kara. Cega
a fost semnalata in cursurile inferioare ale afluentilor Dunarii: Prut, Olt, Arges, Siret, Jiu si
in afluentii Tisei: Cris, Mures, Somes. Descriere: D 37-54; A 19-31; SD (12-13) 14 (15-
17); SL (52) 57-71; SV (0-12) 13-16 (17-19); sp.br. 15-26 (31). Lungimea maxima: 100 –
125 cm, greutatea pana la 16 kg. In Dunare se prind de obicei exemplare de 60-70 cm (4-
5 kg). Uneori se captureaza exemplare de 8-10 kg. Se deosebeste de viza prin buza
inferioara care este intrerupta la mijloc. De celelalte specii ale genului Acipenser se
deosebeste prin numarul mare de scuturi laterale, in general mai mare de 50 si prin
mustatile franjurate (Sokolov and Vasil’ev, 1989). Botul este alungit, triunghiular, ascutit,
putin ridicat la extremitate; lungimea botului este extrem de variabila si este cuprinsa intre
Pag. 107/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
37,6% - 57,1% lc (Carausu, 1952). Coloratia este foarte variabila. Spatele de culoarea
cenusie sau cafenie, cu o usoara nuanta de verde; scuturile albicioase. Partea ventrala de
culoare galbuie. Innotatoarele P, D si C cenusii, V si A cenusii-albicioase. Irisul de culoare
galbuie. Antipa (1909) a descris doua varietati de culoare: var. alba cu pielea alba, fara
pigment (care uneori poate avea ochii de culoare rosie) si var. erythraea de culoare rosucaramiziu.
Pe langa forma tipica de cega cu botul lung si ascutit, Antipa (1909) descrie o
varietate de cega cu botul scurt (Acipenser ruthenus var. brevirostris). Aceasta varietate
difera de forma obisnuita prin botul scurt, triunghiular si rotunjit la varf. Cele doua forme
de rostru au fost semnalate in majoritatea bazinelor. Unii autori considera aceste forme ca
fiind grupuri genetice distincte. Alti autori neaga existenta celor doua forme considerand ca
sunt determinate de conditiile de mediu (hrana) sau sunt un rezultat al hibridarii ( Sokolov
and Vasil’ev, 1989). Hibrizi: Cega se incruciseaza cu viza, morunul, pastruga si nisetrul. Cel
mai frecvent se incruciseaza cu nisetrul – acesti hibrizi se recunosc prin numarul mai mare
de scuturi laterale si tendinta de a ramane in rauri (Sokolov and Vasil’ev, 1989; Antipa,
1909). Hibrizii intergenerici artificiali morun x cega sunt cunoscuti sub numele de bester.
Acesti hibrizi sunt crescuti in scop comercial. Biologie: Cega este o specie de apa dulce. Se
intalneste in Dunare, extrem de rar in mare. Se intalneste destul de rar in Delta Dunarii,
este mai raspandita in regiunea Brailei, pe bratul Borcea si in sus pe Dunare. De obicei sta
in curent la adancimi mari, cu fund tare, pietros sau nisipos. Nu suporta apa tulbure si din
acest motiv, dupa ploaie se retrage in locuri adanci. In timpul iernii hiberneaza in gropi
adanci, impreuna cu viza. Este o specie sedentara si nu intreprinde migratii lungi. Hrana
consta din organisme bentonice - aproape exclusiv crustacee si larve de insecte, de
preferinta cele de efemeride, apartinand genului Palingenia. Larvele acestor insecte se
dezvolta la adancimi de 6-8 m, aceste locuri constituind locuri de hranire/aglomerare ale
cegii. Consuma si viermi, larve de trichoptere si chironomide. Longevitate. Atinge o varsta
de 22 – 24 ani. Femelele traiesc mai mult decat masculii. Maturitatea sexuala: masculii la
3-7 ani (de obicei 4-5 ani), femelele la 5-12 ani (de obicei 7-9 ani). Probabil ca dupa
atingerea maturitatii sexuale se reproduce anual, dar acest fapt trebuie confirmat.
Fecunditate: Fecunditatea absoluta variaza intre 15.000 – 44.000 icre. Perioada de
reproducere: Incepe la mijlocul lunii aprilie si dureaza pana la sfarsitul lunii mai, uneori
pana la inceputul lui iunie. Temperatura optima de reproducere este de 12 – 17 0 C. Locurile
de reproducere: Locul de reproducere este intotdeauna in Dunare, la o adancime de 6-8
metri, in locuri cu un curent puternic pentru a preveni depunerea malului pe icre.
Morunul - Huso huso (Linnaeus, 1758)
Distributie: Specia este raspandita in Marea Neagra, Marea Azov, Marea Caspica, Marea
Adriatica. In tot arealul de distributie se cunosc numai forme migratoare, diadrome. In
prezent, morunul urca pe Dunare pana la Portile de Fier (Km 863). In trecut, migra pe
Dunare pentru reproducere pana la Komarno (DKm 1.768 – 1.810). De aseamenea intra in
Tisa si afluenti (Cris si Mures). Descriere: D 62-73; A 28-41; SD 11-14; SL 41-52; SV 9-
12; sp. br. 24. Morunul atinge o lungime de 6 m si o greutate de peste 1.000 kg. Cel mai
mare exemplar raportat din Dunare avea o greutate de 882 kg. Gura este transversala,
semilunara, foarte larga (deschiderea ei ajunge pana la marginile capului). Spre deosebire
de alte specii de sturioni gura deschisa este indreptat spre in fata. Buza superioara este
contiua pe cand cea inferioara are o intrerupere larga. Membranele branhiale, concrescute
intre ele si neatasate de istm, formeaza un pliu liber. Are doua perechi de mustati lungi,
turtite lateral, cu capetele franjurate. La exemplarele batrane, scuturile sunt ingropate in
piele. Pedunculul caudal nu este turtit lateral. Hibrizi: In apele Romaniei, morunul da hibrizi
naturali cu cega, viza, nisetrul. Hibrizii se caracterizeaza printr-o gura mai larga si un
numar relativ mai mare de scuturi laterale. Comparativ cu speciile parentale, hibrizii au o
tendinta de a ramane un timp mai indelungat in fluviu. Hibridul artificial H. huso x A.
ruthenus (bester) se creste in scop comercial. Biologie: In mare, morunii stau in special
in zona pelagica. In Marea Neagra, morunii pot cobora pana la 180 m. Distributia pe
Pag. 108/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
verticala este in functie de prezenta hranei. S-au descris doua forme biologice de morun:
forma de primavara si forma de toamna. Migratia de primavara incepe din ianuarie (imediat
dupa dezghet, la 4 - 5 0 C) si dureaza pana in mai -iunie cu o intensitate maxima in martie
– aprilie. Migratia de toamna incepe in august si inregistreaza o intensitate maxima in
octombrie-noiembrie. Capturile maxime in Dunare se inregistreaza in lunile mai,
septembrie, octombrie si noiembrie (Staras et al., 2000). Hrana: Hrana variaza in functie
de sezon. Morunul este un peste pradator. In Dunare, morunul se hraneste cu peste: crap
(Cyprinus carpio), avat (Aspius aspius), babusca (Rutilus rutilus), platica (Abramis brama),
cega (Acipenser ruthenus). In stomac s-au gasit si pasari de apa. In Marea Neagra, in zona
costiera se hraneste cu guvizi, hamsie, creveti, crabi. In timpul iernii consuma barbuni
(Mullus barbatus ponticus), bacaliar (Merlangius merlangus), calcan (Platichthys flesus
luscus), guvizi, crustacei, moluste (Modiola). Longevitate: morunul este un peste longeviv.
Adultii pot avea intre 30 si 60 de ani dar exemplarele mai batrane pot depasi 100 de ani.
Maturitate: masculii ating maturitatea sexuala la 12 – 14 ani iar femelele la 14 – 16 ani.
Fecunditatea: depinde de marimea femelei. Fecunditatea absoluta variaza intre 500.000
and 5.00.000.000 icre, fecunditatea medie relativa este de 6000 icre / hg corp. Perioada de
reproducere. Perioada de reproducere este din martie pana in mai, cu o intensitate maxima
in luna aprilie. Temperatura optima este cuprinsa intre 9 si 17 0 C. Unii autori considera ca
in Dunare morunii se reproduc si in octombrie-noiembrie dar aceasta informatie necesita
confirmare. Locurile de reproducere. Dintre toti sturionii, morunul intreprinde cea mai lunga
migratie in amonte. Prin urmare indiguirile si barajele au avut un impact puternic asupra
reproducerii naturale la aceasta specie. Locurile de reproducere sunt situate la adancimi de
4 – 20 m in zone cu fund pietros sau chiar stancos (ex. zona defileului stancos "Portile de
Fier").
Nisetru - Acipenser gueldenstaedti Brandt, 1833
Distributie: Specia este raspandita In Marea Neagra, Marea Azov, Marea Caspica si afluentii
acestora. In afara de forma migratoare se cunoaste si o forma de nisetru de apa dulce,
care nu migreaza in mare – in Volga, Ural si in Dunare. In Dunare urca pana la Bratislava,
mai rar pana la Viena (DKm 1.925) si Regensburg (DKm 2.381). De asemenea, in trecut
nisetrul era semnalat si in Tisa si afluentii Tisei - Cris si Mures. Ocazional intra si in afluentii
Dunarii Inferioare: Olt, Jiu, Prut si Siret. Descriere: D 27-51; A 16-35; SD (5) 10-15 (19);
SL (28) 30-43 (50); SV 6-14; Sp. br. 15-31. Lungimea maxima raportata la un exemplar
din Marea Neagra a fost de 2,36 m si 115 kg. Nisetrul se deosebeste de pastruga prin botul
sau mult mai scurt, rotunjit si lat; de viza se deosebeste prin buza inferioara divizata iar de
cega prin numarul mai mici de scuturi laterale (sub 50) si prin mustatile nefranjurate
(Vlasenko et al., 1989). Linia de insertie a mustatilor este mai aproape de bot decat de
gura. Gura este inferioara si relativ mica. Buza superioara este despicata la mijloc, buza
inferioara este intrerupta. Coloratia variaza de la cenusiu-negru la verde murdar sau verde
inchis. Pe burta are o coloratie alb – murdar. In functie de modelul de migratie, se
presupune ca nisetrul de Dunare prezinta trei forme biologice intraspecifice: de primavara,
de toamna precum si o forma sedentara care nu migreaza in mare. Aceasta ipoteza
necesita confirmare. Nisetrul prezinta o mare variabilitate morfologica (Antipa, 1909): "Nici
un nisetru nu seamana intocmai unul cu celalalt". Astfel, Antipa a descris trei morfe de
rostru (typica, longirostris si acutirostris) si doua varietati de "integument" (golis si
scobar). Alti autori considera ca aceste varietati sunt de fapt hibrizi (Banarescu, 1964: Ene
si Suciu – articol in lucru). Hibrizi: Nisetrul da hibrizi naturali cu cega (Acipenser
ruthenus), pastruga (Acipenser. stellatus), viza (Acipenser nudiventris), morunul
(Huso huso) si sipul (Acipenser sturio). A. gueldenstaedti x Acipenser
ruthenus: Hibrizii cu cega au botul alungit, un numar mare de scuturi laterale, mustatile
prezinta franjuri mici ca niste excrescente si sunt apropiate de gura. Buza inferioara este
divizata. Hibrizii au o tendinta de a ramane in fluviu. A. gueldenstaedti x Acipenser
stellatus: Hibridul este asemanator cu nisetrul de care se distinge prin botul mai lung..
Pag. 109/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Mustatile sunt situate aproximativ la jumatatea distantei dintre varful botului si gura. A.
gueldenstaedti x Acipenser nudiventris: Forma corpului este asemanatoare cu a
nisetrului dar buza superioara nu este crestata. Pielea este neteda, fara scutele. A.
gueldenstaedti x Huso huso: La hibrizii dintre nisetru si morun, membranele branhiale
sunt atasate de istmul branhial. Se deosebesc de nisetru prin gura foarte larga. Biologie: In
mare, nisetrul sta la adancimi mai mici si se hraneste cu nevertebrate (in special moluste)
si pesti bentonici de talie mica (in special guvizi). In functie de sezon, nisetrii stau la
adancimi cuprinse intre 2 si 100 m. In fluvii, traiesc la adancimi de 2 – 30 m. Manea
(1980) indica existenta a doua perioade de migratiein Dunare: prima de la sfarsitul lunii
februarie pana la sfarsitul lui mai si a doua perioada din august pana in octombrie.
Capturile maxime se inregistreaza in septembrie si octombrie (Staras et al., 1999). Acesti
pesti nu se reproduc in toamna anului respectiv ci in primavara urmatoare. Hrana: Dupa
Manea (1980), in Marea Neagra nisetrii consuma moluste (Corbulomya, Nassa, Cardium,
alte moluste), crustacee (crevete, crabi) si pesti (hamsie, sprot, cambula, guvizi). In
Dunare, consuma larve de insecte (in special efemeroptere), pesti (Alburnus alburnus). Un
studiu recent (Ene et al., 1996 si date nepublicate) indica prezenta polichetilor si
crustaceilor (inclusiv Ampelisca diadema) in tubul digestiv al puilor de nisetru din zona
costiera romaneasca a Marii Negre (Buival si Ciotica). Longevitatea: Dupa Carausu (1952),
varsta maxima este de 46 ani. Maturitate: masculii ating maturitatea sexula la 8 – 12 ani,
femelele la 13 – 15 ani. Dupa Kukuradze et al. (1975), femelele de nisetru din Dunare se
reproduc odata la 5 – 6 ani. Fecunditate: Dupa Manea (1980), fecunditatea absoluta este
de 44.400 – 420. 000 icre la exemplare cu varste intre 9 si 20 ani. Perioda de reproducere:
Dupa Antipa (1909) sezonul reproductiv dureaza de la sfarsitul lui aprilie pana la mijlocul
lunii iunie. Locurile de reproducere: Nisetrul se reproduce in fluvii, pe substrat stancos, cu
pietris sau nisip la adancime de 4 – 25 m (Vlasenko et al., 1989).
Viza - Acipenser nudiventris Lovetsky, 1828. Distributia geografica: Viza este
raspandita in M. Neagra, M. Azov, M. Caspica si M. de Aral. In 1933 a fost introdusa in L.
Balcas. In Romania era frecventa in Dunare, de la Bazias la Galati. Primavara urca in cursul
inferior al afluentilor (Prut, Siret etc.). Descriere: D 45-57; A 23-37; SD 11-16; SL (49-52)
55-66 (70-74); SV (0) 11-17; Sp. br. 24-36. La exemplarele mari scuturile ventrale pot fi
complet sau partial absente. Primul scut dorsal este cel mai inalt si formeaza un unghi
obtuz cu profilul capului. Mustatile sunt franjurate. Pielea este in aparenta neteda dar o
examinare la lupa arata ca intre seriile de placi osoase, se gasesc granule fine, stelate sau
pectinate (Antipa 1909). In Europa lungimea maxima este de 2,21 m si 80 kg. La un
exempalr de 1,50 m greutatea este de 46 kg. In Dunare, exemplarele obisnuite cantaresc 8
- 10 kg, foarte rar se pescuiesc exemplare de 60 - 80 kg. Spre deosebire de celelalte specii
ale genului Acipenser, la pastruga buza inferioara este continua, neintrerupta la mijloc.
Botul este conic si scurt, rotunjit la capat. Gura este dreapta, cu buzele groase. Spatele
este cenusiu - inchis cu nuante de cafeniu sau vanat; partile laterale sunt mai deschise,
abdomenul este alb. Hibrizi: In Dunare, viza da hibrizi cu morunul, nisetrul, pastruga si
cega. Interes comercial prezinta hibridul dintre viza si morun, obtinut experimental, care
poate trai in apa dulce si are un ritm de crestere rapid (Sokolov si Vasiliev 1989). Biologie:
Viza din Dunare, este un peste de apa dulce, se intalneste doar accidental in mare. Are un
mod de viata asemanator cu al cegii, cu care are locuri comune de hibernare, hrana si
reproducere. Biologia vizei de Dunare este foarte diferita de cea a vizei din Marea Caspica.
Hrana: Dupa Antipa (1909), viza din Dunare se hraneste cu larve de efemeroptere si alte
insecte, moluste si crustacei. Longevitate: Exista putine informatii in acest sens. Varsta
maxima cunoscuta este de 36 de ani la exemplare din Marea de Aral. Maturitatea sexuala:
Pentru viza de Dunare nu exista date. In Kura maturitatea sexuala este de 12-14 ani
pentru femele si 6-9 ani pentru masculi. Femelele se reproduc odata la 2-3 ani.
Fecunditatea: Fecunditatea absoluta variaza in functie de marimea pestelui. La viza de
Dunare fecunditatea absoluta este de 200.000 – 1.300.000 icre. Perioada de reproducere:
sfarsitul lunii aprilie – sfarsitul lunii mai (temperatura apei 10 - 15 0 C). Locurile de
Pag. 110/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
reproducere: In Dunare, pe bancuri de nisip si pietris, nu prea inalte dar cu un curent mai
puternic (pentru a impiedica depunerea de mal pe icre). Pui de viza se gaseau adesea in
Dunare (Carausu 1952) mai ales la Ivancea si Intre Pisica si Isaccea (mila 64 – 85). Viza
hiberneaza in Dunare, alaturi de cega, in gropi mai adanci si cu fund tare.
Pastruga - Acipenser stellatus Pallas 1771
Distributie: Pastruga este raspandita in Marea Caspica, Marea de Azov, Marea Neagra,
Marea Egee si in afluentii acestora. Este o specie migratoare. Din Marea Neagra, pastruga
migreaza in Dunare. In trecut, pastruga migra pentru reproducere si in afluentii Dunarii:
Prut, Siret, Olt, Jiu. De asemenea urca in Tisa si afluentul acesteia, Cris. Descriere: D 40-
54; A 22-35; SD (9) 11-14 (16); SL (26) 30-38 (43); SV 9-14; sp.br. 24-26. Pastruga
atinge o lungime maxima de 210 cm si o greutate de maximum 68 kg. In Dunare se
pescuiesc de obicei exemplare de 120 – 140 cm si o greutate de 6 – 8 kg. Botul este
alungit, ingust si turtit dorso-ventral cu o lungimea de 59 – 65% din lc – este un caracter
distinctiv, prin care specia poate fi usor delimitata de celelate specii ale genului Acipenser
(Shubina et al. 1989). Pielea este acoperita de scutele pectinate si stelate. Mustatile sunt
scurte si nefranjurate. Buza inferioara este intrerupta la mijloc. Corpul este alungit si
fusiform. Gura este transversala, de marime medie. Pe spate, corpul este cafeniu-inchis
sau cenusiu. Abdomenul este alb, scuturile ventrale au o coloratie alb-murdar. Exemplarele
din mare pot avea o culoare mai inchisa decat cele din fluviu.In functie de perioada de
migratie, este posibil ca in Dunare sa existe doua forme de pastruga: forma de primavara
si forma de iarna. Hibrizi: Pastruga se incruciseaza cu morunul (Huso huso), viza
(Acipenser nudiventris), cega (Acipenser ruthenus), si nisetrul (Acipenser
gueldenstaedti). Huso huso x Acipenser stellatus. Botul este intermediar intre
speciile parentale. Gura este semilunara iar mustatile cilindrice. Pe tegument sunt prezente
scutele mici stelate. Acipenser nudiventris x Acipenser stellatus. Acest hibrid se
deosebeste de pastruga prin botul mai scurt. Tegumentul nu este acoperit de scutele ci cu
granule. Acipenser gueldenstaedti x A. stellatus. Aspectul exterior este similar cu al
nisetrului dar botul este mai lung. Se deosebeste de pastruga prin gura mai larga si botul
mai putin alungit. Biologie: Pastruga este o specie bentonica tipica a apelor costiere din
mare si a cursurilor inferioare ale fluviilor dar spre deosebire de celelalte specii de sturioni,
poate fi gasita si in straturile superioare ale apei (v. Shubina et al 1989). Pastruga este un
peste migrator care migreaza in mare pentru hranire si iernare si in fluvii pentru
reproducere. In Dunare intra imediat dupa morun si nisetru. Exista doua perioade de
migratie. Prima perioada incepe in martie la temperatura apei de 8 – 11 0 C, atinge un
maxim in aprilie si continua pana in mai. A doua perioada, mult mai intensa, incepe in
august si dureaza pana in octombrie. Un studiu recent (Staras et al 1999) indica un
maximum de captura pentru pastruga din Dunare in luna mai. Hrana: in Dunare, in primele
stadii de viata, puii se hranesc cu larve de chironomide, trichoptere, efemeroptere,
crustacei. In Marea Neagra, puii consuma viermi, moluste si crustacei. Adultii se hranesc cu
peste, crustacei (date dupa Manea 1980). Un studiu mai recent (Ene et al. 1996; date
nepublicate) efectuat pe juvenili de pastruga (42 exemplare) din sectorul romanesc al Marii
Negre (Buival, Ciotica), indica prezenta crustaceilor (Ampelisca diadema, Paramysis
intermedia, Crangon crangon), polichetilor, oligochetilor in continutul stomacal.
Longevitate: Cel mai varstnic exemplar de pastruga capturat in partea nord-vestica a Marii
Negre avea 23 ani. Maturitatea sexuala: in Dunare maturitatea este atinsa la 7 – 10 ani de
masculi si la 10 – 14 ani de catre femele (Manea 1980). Pastruga nu se reproduce in
fiecare an. Fecunditate: Dupa Manea (1980) fecunditatea absoluta variaza intre 30.000 si
180.000 icre. Perioada de reproducere: in aprilie – mai la temperaturi ale apei cuprinse
intre 8 – 15 0 C. Locurile de reproducere: pastruga se reproduce in rauri pe substrat
stancos, cu prundis, pietris amestecat cu fragmente de scoici si nisip grosier (Shubina et al
1989).
Pag. 111/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
In baza rezultatelor studiilor s-a constatat ca reproducerea naturală a sturionilor în
fluviul Dunărea, pe acest sector, in perioada analizata a fost redusa, formele juvenile
neasigurând autoîntreţinerea populaţiilor de Acipenseridae. In general probele prelevate nu
certifică statutul de conservare al speciilor, ele caracterizând doar populaţia piscicolă
specifică habitatului analizat (citat teza doctorat Marcu, 2002).
Din literatura de specialitate se cunoaste ca speciile de sturioni sunt ameninţaţi cu
dispariţia (Billard & Lecontre, 2001). Din momentul observării declinului drastic al stocurilor
din fluviul Dunărea, cerinţa pentru informaţiile specifice privind biologia şi ecologia
diferitelor specii de sturioni a crescut. Astfel, au fost întocmite strategii de management al
sturionilor din bazinul fluviului Dunărea, Reinartz (2002), ce prezintă situaţia celor patru
specii de sturioni rămase în bazinul pontic pentru care sunt dezvoltate strategii de
investigare şi management pescăresc, necesare refacerii stocurilor de sturioni din Dunăre.
In prezent se constata ca din cele 6 specii de acipenseride native, specifice bazinului
Dunării, se mai reproduc aici, doar, 4 specii. A nudiventris şi A. sturio probabil că sunt deja
dispărute. În sectoarele Dunarii superioare si de mijloc sturionii migratori au dispărut.
Numai stocuri de adevărate specii de poliodonţi din Dunăre, cega, (A. ruthenus), depind
doar de stocurile Dunării superioare. Totuşi stocurile din această specie au repopulat
Dunărea mijlocie prin programe specifice, ameliorări ale calităţii apelor şi protecţie prin
lege.
In ceea ce privesc stocurile de sturioni din Dunăre, acestea sunt afectate de
exploatarea excesiva, pierderea habitatelor şi degradarea fluviului. Pericolele biologice
specifice ale sturionilor fac ca aceste specii susceptibile să fie intensiv pescuite (Boreman,
1997).
Astfel, exploatările excesive a sturionilor pe sectorul Dunării inferioare sunt
consemnate prin capturi tot mai puține de exemplare mici şi foarte tinere, presiunea
pescuitului crescând simțitor (Năvodaru şi colab.,1999). Stocurile de sturioni suferă şi de
braconajul juvenililor, prinsi in plase urmare a pescuirii altor specii de pesti (Bacalbaşa
Dobrovici 1991, Bacalbaşa-Dobrovici & Patriche 1999).
Conform O.U.G. nr. 57/2007 prelevarea din natura si exploatarea exemplarelor
tuturor speciilor de Acipenseridae asa cum prevede anexa nr. 5, se vor face in conditii
compatibile cu mentinerea acestor specii intr-o stare de conservare favorabila.
Conventia Internationala privind Comertul cu specii amenintate de Fauna si flora
salbatica (CITES) a fost ratificata de România prin Legea nr.69/1994 prevede interzicerea
comertul international cu specii ameninate cu disparitia, inscrise pe o lista agreata (Anexa
I), si reglementeaza si supravegheaza comertul altor specii, care ar putea deveni
amenintate cu disparitia (listate in Anexa II).
In conformitate cu prevederile CITES (Conventia Internationala privind Comertul cu
specii amenintate de Fauna si flora salbatica) si modul de lucru convenit la intalnirea
regionala de la Sofia, cotele de captura si export de sturioni pentru anii 2002 si 2003 s-au
propus de catre Grupul de Cercetare a Sturionilor al INDD Tulcea, au fost aprobate de catre
Autoritatea Stiintifica CITES - Academia Romana (Comisia privind Ocrotirea Monumentelor
Naturii), s-au negociat in cadrul GAASMN (Grupul de Actiune pentru Administrarea
Sturionilor din Marea Neagra) si s-au transmis Secretariatului CITES de la Geneva fiind
publicate pe site-ul acestei conventii www.cites.org.
Pag. 112/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Tabelul 2.19
Cotele de captura de sturioni pentru anul 2003 comparativ cu cotele aprobate de
CITES pentru anii 2001 si 2002 (Sturgeons of Romania and CITES).
Anul 2001 Anul 2002 Anul 2003
Species Total
[tone]
Icre
[kg]
Total
[tone]
Icre
[kg]
Total
[tone],
din care:
Pesti vii
pentru
acvacultura
[tone]
Icre
kg
Morun 28,5 2625 25 2 180 28,5/ 220 3,5 / 28 2430
Nisetru 15 1350 13,8 1 200 11,7/ 485 1 / 40 1000
Pastruga 18 1575 17 1 470 14 / 2000 0,6 / 80 1190
Cega 0 0 0,5 45 0,8 / 500 0,3 / 100 50
Viza 0 0 0 0 0,2 / 20 0,2 / 20 0
Total 61,5 5550 56,3 4895 55,2 5,6 4670
La fel si construcțiile hidrotehnice Porţile de Fier I şi II au cauzat pierderea unor
importante locuri de depunere a pontei în sectorul Dunării de mijloc, pentru populaţiile de
sturioni migratori anadromi din Dunăre şi Marea Neagră. De asemenea, modificarea
regimului curentului apei prin canale şi sisteme de irigare au cauzat multe dintre
impacturile asupra sturionilor anadromi.
Speciile de acipenseride fac obiectul masurilor de management atat pentru prelevare
din natura cat si pentru exploatare fiind interzisa folosirea oricaror mijloace, sisteme sau
metode pentru capturarea ori omorarea pe scara larga sau neselectiva sau care pot
conduce la disparitia pe plan local ori la perturbarea lor grava.
In Romania doar fluviul Dunarea si raul Prut ofera, in prezent, conditii propice de
migratie a sturionilor, cu mentiunea ca datorita modificarilor hidromorfologice speciile de
sturioni ajung doar pana la Portile de Fier II respectiv acumularea Stanca Costesti.
Conform adresei nr. 2566/17.06.2008 primita de la Institutul de Cercetare –
Dezvoltare pentru Ecologie Acvatica, Pescuit si Acvaculura Galati (ICDEAPA) s-au semnalat:
Specii de sturioni marini migratori:
Specia Huso huso (Linnaeus, 1758) – Morun - s-au semnalat exemplare izolate
in cursul inferior al afluentilor (Siret si Prut);
Specia Acipenser gueldenstaedti (Brandt & Ratzeburg, 1833 – Nisetru – s-a
identificat in capturi de exemplare izolate si in zona inferioara a raurilor Prut si
Siret;
Specia Acipenser stellatus (Linnaeus, 1758) – Pastruga – a fost semnalata in
capture si in cursul inferior al raurilor Prut si Siret.
Specii de sturioni endemici:
Specia Acipenser ruthenus (Linnaeus, 1758) – Cega – a fost semnalata sporadic
si in raurile Prut si Siret.
Specia Acipenser nudiventris (Lovetzskz, 1828) – Viza – a fost semnalata in
trecut si in cursul inferior al raurilor Prut si Siret. In ultimele decenii nu au mai
fost semnalate capturi de viza.
Pag. 113/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Acipenseridele au valoare economica semnificativa insa populatiile acestora au
suferit un declin semnificativ in ultima perioada astfel ca au fost necesare masuri care sa
asigure reducerea presiunilor (s-a instituit prohibitia pentru pescuitul comercial pentru
perioada 2006-2016) si se implementeaza un program de refacere a populatiilor de sturioni
prin repopulare a Dunarii. In acelasi timp este incurajata acvacultura acestor specii.
Pana in prezent au fost realizate programe de repopulare cu sturioni anual (2005-
2009) numarul de exemplare vii care au ajuns in Dunare crescand de la 4864 in 2005 pana
la peste 100 000 exemplare in 2009(sursa Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura
(ANPA)).
Din masurile de conservare a stocurilor de sturioni fac parte si metodele de cercetare
si reproducere artificiala a acestora în crescătorii (Holchleithner, 1996), grija pentru speciile
rare şi pentru capturile individuale accidentale (Willot şi colab. 2000), realizarea de
programe de restaurare a habitatelor (Birsttein şi colab., 1997), estimarea reproducerii in
situ şi a statutului stocurilor, precum şi a identificărilor şi protejărilor habitatelor aflate în
stare critică. Progresele din telemetrie şi hidroacustică au permis studiul tipurilor
individuale de migraţie şi a habitatelor folosite de sturionii adulţi. Locurile de depunere a
pontei pot fi identificate pe baza diferitelor metode de colectare a icrelor (Parsley &
Beckman, 1994; Marchant & Shutters, 1996, citat lucrare doctorat A. Marcu, 2002).
Experimentele de laborator au dus la determinarea comportamentului de declanşare
a migraţiei, de migraţie în sine şi de alegere a habitatelor (cum ar fi: diferite adâncimi ale
apei, comportament tipic diurn) larvelor şi juvenililor. Exploatarea rezultatelor permite
identificarea in situ a habitatelor juvenililor.
Recent, au fost propuse şi folosite metode biotehnice pentru a conserva speciile
extrem de rare. În mod particular, şi androgeneza poate salva de la capturările individuale
(Bercsenyi, 2001), conservarea gameţilor putând de asemenea să salveze sau să
îmbunătăţească variabilitatea genetică (Billard & Lecointre, 2001, citat lucrare doctorat A.
Marcu, 2002).
Genetica moleculară ne furnizează căi de conservare a sturionilor prin: (1)
identificarea acustică a speciei (pentru a determina stocurile actuale), a indivizilor şi
progeniturilor lor (pentru a determina mobilitatea populaţiei şi influenţa stocurilor) şi a
diferitelor „grupuri reproducătoare” din cadrul unei specii; şi (2) identificarea sigură a
originii (ţării şi/sau a râului) pentru caviar şi alte produse de sturioni (pentru a controla
comerţul şi aplicarea legilor).
2.2.5 Concluzii privind speciile şi/sau habitatele prezente pe suprafaţa sau în
imediata vecinatae a planului
În ceea ce priveşte avifauna sitului de protecţie specială avifaunistică ROSPA0070
Lunca Prutului - Vlădeşti – Frumuşiţa şi impactul estimat urmare a realizarii centralei
termoelectrice situata în jumătatea estică a Zonei Libere Galaţi, pe Platforma I, Etapa II,
Parcelele U şi R1, mentionam următoarele:
fauna din zona termocentralei Galaţi, se constituie, în principal, din specii
comune şi pentru care nu se impun măsuri speciale de protecţie;
flora identificata în perimetrul CTE Galaţi a fost încadrata în grupa
Terenurilor Agricole şi Peisaje Artificiale, Comunitati ruderale, tipul de
Pag. 114/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
habitat: R8703 Comunitãti antropice cu Agropyron repens, Arctium lappa,
Artemisia annua şi Ballota nigra, format din specii ruderale, ce nu reprezinta
un habitat prioritar;
impactul asupra florei şi a faunei de pe amplasament, urmare a realizării
investiţiei „Centrala termoelectrica Galaţi situata în jumătatea estică a
Zonei Libere Galaţi, pe Platforma I, Etapa II, Parcelele U şi R1”, este
nesemnificativ.
speciile de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE,
în majoritate păsări acvatice şi de pădure, nu au fost identificate pe
amplasamentul centralei termoelectrice Galaţi în niciunul din aspectele
sezoniere (migraţie, cuibărit);
habitatele tipice pentru aceste grupe de păsări sunt cele acvatice şi
respectiv, silvice, absente pe perimetrul cercetat;
populaţiile cuibăritoare ale speciilor identificate pentru acest sit protejat nu
au fost întâlnite în zona de amplasament a CTE Galaţi;
la fel şi speciile de păsări importante în perioada de migraţie, în majoritate
acvatice, nu s-au identificat în zona cercetata, ele preferand alte habitate
din lunca inferioara a raului Prut;
cercetările realizate nu au indicat prezenţa unei migraţii intense a păsărilor
în zona de amplasament a centralei termoelectrice Galaţi.
2.3 DESCRIEREA FUNCŢIILOR ECOLOGICE ALE SPECIILOR ŞI HABITATELOR DE
INTERES COMUNITAR AFECTATE ŞI RELAŢIA ACESTORA CU ARIA NATURALA
PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR ÎNVECINATE ŞI DISTRIBUŢIA ACESTORA
Mentionam, ca funcţiile ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar
afectate au fost prezentate în capitolul 2.2. În continuare concluzionam cele relatate mai
sus.
Astfel, dupa cum s-a mentionat anterior studiile realizate în zona de amplasament a
centralei termoelectrice Galaţi au identificat, în principal, specii comune de fauna, ce nu
necesita măsuri speciale de conservare, doar unele din acestea inregistrand statut de
protectie.
Speciile de păsări incluse în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE, desemnate
pentru Situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0070 Lunca Prutului - Vlădeşti -
Frumuşiţa, în majoritate păsări acvatice şi de pădure, nu au fost identificate pe
amplasamentul centralei termoelectrice Galaţi în niciunul din aspectele sezoniere (migraţie,
cuibărit).
Relaţia păsărilor incluse în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE cu
aria naturală protejată de interes comunitar este indirectă, acestea identificânduse
numai în zbor, accidental, tranzitând zona spre alte locuri de hrănire şi
reproducere.
Specificam, ca habitatele caracteristice pentru aceste grupe de păsări sunt cele
acvatice şi respectiv, silvice, ce nu sunt prezente pe perimetrul cercetat. În majoritate
aceste specii nu au fost întâlnite în zona de amplasament a CTE Galaţi în perioadele
reproductiva şi migraţie, urmarind alte biotopuri prielnice, în special pe lunca Prutului
inferior.
Nu s-a identificat o migraţie intensa a păsărilor în zona de amplasament a centralei
termoelectrice Galaţi.
Pag. 115/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
În concluzie, speciile de fauna semnalate pe perimetrul studiat vor fi afectate
nesemnificativ de construcţia Centralei Termoelectrice Galaţi.
Specificam ca tipurile de habitate de interes comunitar desemnate pentru
situl de importanţă comunitară ROSCI0105 Lunca Joasă a Prutului nu au fost
identificate pe amplasamentul CTE Galaţi.
2.4 STATUTUL DE CONSERVARE A SPECIILOR ŞI HABITATELOR DE INTERES
COMUNITAR
Informaţiile despre distribuţia, conservarea şi izolarea speciilor de interes comunitar
sunt prezentate în continuare (conform fişei sitului). Astfel, in aria protejata – Parcul
Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior speciile de interes comunitar inregistreaza
urmatoarele caracteristici de conservare:
1. Egretta garzetta (egreta mica)
Conservare: B - conservare bună - specie bine conservată indiferent de clasificarea
posibilităţii de refacere sau în stare medie sau parţial degradată şi uşor de refăcut
Global: C – valoare sitului pentru conservarea speciei este considerabilă.
2. Nycticorax nycticorax (starc de noapte)
Conservare: B - conservare bună - specie bine conservată indiferent de clasificarea
posibilităţii de refacere sau în stare medie sau parţial degradată şi uşor de refăcut
Global: C – valoare sitului pentru conservarea speciei este considerabilă.
3. Sterna hirundo (chira de balta)
Conservare: B - conservare bună - specie bine conservată indiferent de clasificarea
posibilităţii de refacere sau în stare medie sau parţial degradată şi uşor de refăcut
Global: C – valoare sitului pentru conservarea speciei este considerabilă.
4. Coracias garrulus (dumbraveanca)
Conservare: B - conservare bună - specie bine conservată indiferent de clasificarea
posibilităţii de refacere sau în stare medie sau parţial degradată şi uşor de refăcut
Global: B – valoarea sitului pentru conservarea speciei este bună.
5. Ciconia ciconia (barza albă)
Conservare: A – stare de conservare excelentă, indiferent de posibilitatea de
refacere
Global: B – valoarea sitului pentru conservarea speciei este bună.
Pag. 116/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
2.5 DATE PRIVIND STRUCTURA ŞI DINAMICA POPULAŢIILOR DE SPECII
AFECTATE
Conform fişei sitului, prezentam date succinte legate de structura şi dinamica
populaţiilor de specii afectate:
1. Egretta garzetta (egreta mica)
Specia este prezentă cu o populaţie de 94.000 perechi în Europa. În România are
statut de oaspete de vară. Cuibăreşte în colonii mixte cu alte specii de stârci. Puţin
numeroasă în unele puncte din interiorul ţării. Efectivul în România: 2.500-3.000 perechi.
În sitului Lunca Prutului Inferior Egretta garzetta este o specie clocitoare.
Cuibărit – 40-50 perechi, pasaj – 100-200 indivizi;
Populaţie: “C”–la nivelul sitului cuibareste o populatie cu densitate care reprezinta
mai putin de 2% din populaţia la nivelul sitului
Conservare: B - conservare bună - specie bine conservată indiferent de clasificarea
posibilităţii de refacere sau în stare medie sau parţial degradată şi uşor de refăcut
Izolare: C – populaţie neizolată, cu o arie de distribuţie extinsă
Global: C – valoare sitului pentru conservarea speciei este considerabilă.
2. Nycticorax nycticorax (starc de noapte)
Întâlnit în sudul şi centrul Europei, în regiuni cu mlaştini şi bălţi de apa dulce sau
sărată. Frecvent în bălţile din Lunca şi Delta Dunării, dar şi în alte zone inundabile din
interiorul tarii. Cuibareste în colonii mixte cu alte specii de stârci şi egrete. Cuiburile şi le
instaleaza în salcii, dar şi pe stufăriş. În situl Lunca Prutului inferior starcul de noapte -
Nycticorax nycticorax este o pasare clocitoare.
Cuibărit: 25 – 50 perechi
Populaţie: “C”–la nivelul sitului cuibareste o populatie cu densitate care reprezinta
mai putin de 2% din populaţia la nivelul sitului
Conservare: B - conservare bună - specie bine conservată indiferent de clasificarea
posibilităţii de refacere sau în stare medie sau parţial degradată şi uşor de refăcut
Izolare: C – populaţie neizolată, cu o arie de distribuţie extinsă
Global: C – valoare sitului pentru conservarea speciei este considerabilă.
3. Sterna hirundo (chira de balta)
In Europa prefera regiunile de coasta şi tarmurile lacurilor continentale. In Romania
intalnita în zone umede cu balti si lacuri intinse, inclusiv Rezervatia biosferei Delta Dunarii.
.Specie oaspete de vara. În lunca Prutului Inferior este o specie rar întâlnită la cuibărit şi în
pasaj.
Cuibărit: 120-150 perechi
Populaţie: “C”–la nivelul sitului cuibareste o populatie cu densitate care reprezinta
mai putin de 2% din populaţia la nivelul sitului
Conservare: B - conservare bună - specie bine conservată indiferent de clasificarea
posibilităţii de refacere sau în stare medie sau parţial degradată şi uşor de refăcut
Izolare: C – populaţie neizolată, cu o arie de distribuţie extinsă
Global: C – valoare sitului pentru conservarea speciei este considerabilă.
Pag. 117/176

4. Coracias garrulus (dumbraveanca)
Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Specie migratoare. În România este o specie oaspete de vara. Răspândită în
regiunea de câmpie, frecventa în Dobrogea. Efectiv: 2.000 – 3.500 perechi. În situl Lunca
Prutului inferior Coracias garrulus este o specie rară la cuibărit şi pasaj.
Cuibărit: 40-50 perechi
Populaţie: “C”–la nivelul sitului cuibareste o populatie cu densitate care reprezinta
mai putin de 2% din populaţia la nivelul sitului
Conservare: B - conservare bună - specie bine conservată indiferent de clasificarea
posibilităţii de refacere sau în stare medie sau parţial degradată şi uşor de refăcut
Izolare: C – populaţie neizolată, cu o arie de distribuţie extinsă
Global: B – valoarea sitului pentru conservarea speciei este bună.
5. Ciconia ciconia (barza albă)
Populaţia berzei albe pe glob înregistrează cca 166.000 perechi. În România are
statut de oaspete de vară. Larg răspândită în România, în sate şi la periferia unor oraşe.
Lipsesc date precise asupra efectivelor sale din regiuni întinse ale Munteniei şi Moldovei.
Efectivul în România: 4.000-6.000 perechi. În situl Lunca Prutului inferior Ciconia ciconia
este o specie de pasaj.
Pasaj: 3000-4500 indivizi
Populaţie: B – în sit există între 2 şi 15% din populaţia totală la nivel naţional
Conservare: A – stare de conservare excelentă, indiferent de posibilitatea de
refacere
Izolare: C – populaţie neizolată, cu o arie de distribuţie extinsă
Global: B – valoarea sitului pentru conservarea speciei este bună
2.6 RELAŢIILE STRUCTURALE ŞI FUNCŢIONALE CARE CREEAZĂ ŞI MENŢIN
INTEGRITATEA ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR
Informatii asupra relatiilor structurale şi functionale ce creeaza şi mentin integritatea
ariei naturale protejate de inters comunitat (situl de protecţie specială avifaunistică Natura
2000: ROSPA0070 - Lunca Prutului - Vlădeşti - Frumuşiţa, situl de importanţă comunitară
Natura 2000: ROSCI0105 - Lunca Joasă a Prutului şi Parcul Natural Lunca Joasa a Prutului
Inferior) au fost prezentate in capitolele anterioare. Concluzionam următoarele:
Relatia dintre tipul de ecositem, structura vegetatiei şi fauna
Ecosistem acvatic/palustru. Reprezentat prin formatiuni vegetale naturale de
pajisti şi padure, specifice solurilor aluviale, inundate periodic şi cu exces de umiditate
freatica.
Vegetatia. Formata din pajisti cu specii mezofile şi mezohidrofile cu graminee;
vegetatia arboricola constituita din esente moi; vegetatia palustra compusa din Carex
riparia, Scirpus sylvaticus, Typha latifolia, Phragmites communis, Equisetum arvense,
Mentha aquatic, Lemna trisulca, Hydrocharis morsus - ranae, Potamogeton natans etc.;
specii rare: Nymphaea alba, Salvinia natans, Thelypteris palustris, Nymphoides peltata,
Vallisneria spiralis, Stratioides aloides, Alisma gramineum, Iris pseudacorus, Sagittaria
Pag. 118/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
sagittifolia, Potamogeton crispi, Ceratophyllum demersum etc.; fitocenoze silvice cu Vitis
sylvestris, Fraxinus pallisae, Frangula alnus.
Fauna. Reprezentata prin efective de păsări în timpul migraţiei, şi anume: ardeide
(Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), ciconiide (Ciconia nigra,
Ciconia ciconia), threskiornithide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus
olor, Anser albifrons, Anser erythropus, Anser anser, Anas crecca, Anas querquedula,
Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Fulica atra), charidriiforme (Himantopus himantopus,
Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Philomachus pugnax, Limosa limosa, Tringa
totanus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus) s.a.
2.7 OBIECTIVELE DE CONSERVARE A ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES
COMUNITAR
Obiectivele de conservare a Parcului Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior (PNLJPI)
se regasesc în Planul de Management al PNLJPI (draft), ce urmareste îmbunatatirea
gestiunii patrimoniului natural şi cultural al zonei prin promovarea actiunilor cu impact
redus asupra mediului prin:
- Conservarea şi valorificarea calitatii ecosistemelor naturale;
- Mentinerea şi dezvoltarea unor activităţi agricole durabile, care sa garanteze
conservarea mediilor naturale şi a peisajelor;
- Promovarea dezvoltarii armonioase a fondului forestier;
- Controlul dinamicii suprafeţelor construite;
- Încurajarea ecoturismului cu respectarea echilibrelor locale şi cu regimul de
frontiera;
- Gestiunea durabila a transporturilor, a serviciilor de gospodarire comunala;
- Ameliorarea calitatii vietii, asigurarea continuitatii activităţilor cu impact redus
existente şi evaluarea continua a impactului asupra mediului;
- Respectarea autonomiei locale;
- Conservareavdiversitatii biologice;
- Integrarea populatiei în actiunile parcului;
- Corelarea actiunilor cu situatia reala şi aplicarea de masuri de catre organismele
competente;
- Armonizarea statutului de zona de frontiera cu dezvoltarea sociala şi economica,
precum şi cu aspectele care tin de protectia şi conservarea mediului.
2.8 DESCRIEREA STĂRII ACTUALE DE CONSERVARE A ARIEI NATURALE
PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR
În aria protejata - Parcul Natual Lunca Joasa a Prutului Inferior - s-au inventariat pe
baza literaturii şi a cercetarilor din teren realizate în cadrul proiectului LIFE Nature
„Restaurarea ecologica a Parcului Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior”, finantat de
Comisia Europeana, un număr de 834 taxoni, din care 29 subspecii, 2 varietati, o forma şi
Pag. 119/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
5 hibrizi, taxoni ce apartin la 94 familii. Pe teritoriul parcului au fost identificati 442 taxoni:
321 specii, 14 subspecii, o forma, o varietate şi 5 hibrizi.81 taxoni sunt nou semnalati pe
teritoriul parcului, dintre acestia sunt 6 subspecii şi 2 hibrizi. Au fost selectati 120 taxoni
cuprinsi pe listele rosii nationale. Doua specii sunt protejate prin Convenţia de la Berna
(Salvinia natans şi Trapa natans). O specie din literatura de specialitate se regaseste în
Directiva Habitate anexa 4a – Galanthus nivalis.
Din punct de vedere fitogeografic, predomina elementele eurasiatice, urmate de
speciile europene (în ambele cazuri un număr însemnat îl reprezinta cele cu caracter
mediteranean şi cele continentale). S-au identificat şi specii adventive: Eclipta prostrata,
Grindelia squarrosa.
VEGETAŢIA
S-au identificat 49 de asociatii vegetale şi 2 subasociatii, 8 asociatii şi o subasociatie
fiind nou semnalate din teritoriul studiat. În literatura de specialitate au fost semnalate 101
asociatii vegetale din teritoriul studiat şi teritoriile adiacente.
Vegetatia acvatica este dominata de specii pioniere, iar în conditiile unei structurari
mai avansate apar şi specii competitive. Stresul, datorat inundaţiilor sau influentei
antropice se reflecta prin prezenta speciilor tolerante la stres din categoria celor cu o
ecologie larga şi a speciilor tolerante la deteriorarea habitatelor naturale.
Vegetatia palustra este relativ slab reprezentata (15 asociatii), comparativ cu datele
din literatura, cu o structura paupera sau marcata de numeroase specii atipice pentru
aceste comunitati.
Vegetatia pajistilor ocupa suprafeţe restrânse şi este puternic antropizata (păşunat
ovine, caprine). Asociatia Taraxaco serotinae-Bothriochloetum ischaemi (Burduja et Al.
1956) Sârbu, Coldea et Chifu 1999 este singura care are o structura mai valoroasa,
celelalte asociatii din Cl. Festuco-Brometea fiind invadate de buruieni autohtone sau
adventive.
FAUNA
Lunca Prutului inferior reprezinta o zona umeda importanta în aspect ornitologic, aici
fiind sunt înregistrate cai de migraţie ale Păsărilor.
Din numărul total al speciilor de Păsări identificate în zona Prutului inferior (239
specii), 50 de specii, cu un diferit grad de periclitate şi vulnerabilitate, sunt incluse în
Cartea Rosie a vertebratelor din România (2005): specii vulnerabile (26 specii - 10,9 %),
periclitate (14 specii - 5,9 %) şi critic periclitate (10 specii - 4,2 %).
Dintre speciile critic periclitate amintim de: pelicanul cret (Pelecanus crispus), gârlita
mica (Anser erythropus), califarul rosu (Tadorna ferruginea), codalbul (Haliaeetus albicilla),
soimul dunarean (Falco cherrug) s.a.
Printre speciile periclitate înregistrate în zona s-au regasit: egreta mare (Egretta
alba), lopatarul (Platalea leucorodia), cataliga (Himantopus himantopus), heretele sur
(Circus pygargus), stârcul rosu (Ardea purpurea) s.a.
Speciile vulnerabile au fost: barza neagra (Ciconia nigra), califarul alb (Tadorna
tadorna), pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus), acvila tipatoare mica (Aquila
pomarina), cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus), turturica (Streptopelia turtur) s.a.
Pag. 120/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
2.9 ALTE INFORMAŢII RELEVANTE PRIVIND CONSERVAREA ARIEI NATURALE
PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR
Pentru mai multe informaţii relevante privind ariile naturale protejate de interes
comunitar intersectate de proiect, se va vedea şi Raportul de Mediu pentru "PUZ - Zona
Liberă Galaţi, Platforma I, Etapa II, parcelele U, R1 şi culoarul de legătură".
2.10 ALTE ASPECTE RELEVANTE PENTRU ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES
COMUNITAR
Prin HG 2151/2004, privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi
zone, situl a fost inclus în Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior (8247ha), ulterior
desemnate situri Natura 2000: situl de protecţie specială avifaunistică - ROSPA0070 -
Lunca Prutului - Vlădeşti - Frumuşiţa, situl de importanţă comunitară - ROSCI0105 - Lunca
Joasă a Prutului.
În conformitate cu convenţia nr. 05 din 16.03.2010, emisa de Ministerul Mediului şi
Padurilor, Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior a fost atribuit în administrare
Asociatiei Judetene a Pescarilor Sportivi Galaţi, ce urmeaza sa elaboreze Planul de
Management al Parcului.
Pag. 121/176

3.1 EVALUAREA IMPACTULUI
Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
3. IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA IMPACTULUI
Impactul produs prin construirea centralei termoelectrice Galaţi asupra
biodiversităţii este nesemnificativ, unul direct, respectiv local, asupra suprafeţei
destinate acestui obiectiv, şi unul indirect asupra zonelor învecinate.
Impactul produs asupra biodiversităţii de pe amplasamentul CTE Galaţi se poate
urmări atât în faza de construcţie, cât şi în faza de exploatare.
3.1.1 Impact pe termen scurt sau lung
Se consideră că impactul pe termen scurt va apărea în fazele de construcţie
respectiv dezafectare, iar impactul pe termen lung este caracterizat de impactul generat în
perioada de operare.
3.1.2 Impactul în faza de construcţie
În această fază putem vorbi de un impact negativ permanent şi un impact negativ
tranzitoriu.
- Impactul negativ direct. Acest impact se va regăsi în parcela mare, cu o suprafaţă
de 34,18 ha pe care se va construi centrala electrică, parcela mică, cu o suprafaţă de
2,35 ha localizată pe malul stâng al Dunării şi se va utiliza pentru construcţia danei şi
parcela destinată pentru canalele de apă de răcire şi benzile transportatoare de
cărbune/calcar/zgură şi cenuşă/gips. În funcţie de parametrii tehnici ai investitiei
aceste suprafeţe vor fi supuse unui impact permanent (circa 40 de ani). Cu toate
acestea considerăm că pierderea de habitat va fi medie spre minima şi nu va
influenţa semnificativ biodiversitatea de pe amplasament. Dacă vegetaţia de
pe parcelele amintite va fi afectata, în cazul faunei se poate spune că din cauza
mobilităţii majorităţii speciilor efectul negativ va fi minim, nesemnificativ.
Toate speciile de animale active se vor retrage în zonele care nu sunt supuse
operaţiunilor de construcţie.
- Impactul negativ indirect. Acest impact se referă la modul cum biodiversitatea din
zonele învecinate va fi influenţată pe întreaga perioadă de construcţie a centralei
termoelectrice.
Astfel, un factor de stres asupra speciilor de fauna, în timpul lucrărilor de construcţiimontaj,
il poate avea zgomotul provenit de la utilajele de construcţie (ex: camioane,
betoniere, excavatoare, etc). Toate speciile de animale mobile (insecte, toate vertebratele)
se vor retrage în zonele învecinate obiectivului. Acest impact este tenzitoriu (temporar)
deoarece o dată cu încetarea activităţilor de şantier biodiversitatea din zonele imediat
învecinate va reintra în parametrii normali de existenţă.
Având în vedere structura vegetaţiei, precum şi componenţa faunistică de
pe amplasamentul centralei termoelectrice Galaţi, consideram că impactul asupra
biodiversităţii va fi nesemnificativ.
Pag. 122/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
3.1.3 Impactul în faza de operare (exploatare)
În această fază nu se pune problema unui impact major asupra biodiversităţii de pe
amplasamentul centralei termoelectrice deoarece speciile de animale mobile (insecte, toate
vertebratele) se vor retrage în zonele învecinate obiectivului, iar vegetaţia nu prezintă
valoare conservativă. După încheierea fazei de execuţie fauna locală din zonele învecinate
va reintra în ritmul normal de vieţuire.
Totuşi atragem atenţia supra unor factori precum sunt: zgomotul şi vibratiile,
respectiv emisiile în aer şi apă, care în anumite situaţii pot avea un impact negativ asupra
condiţiilor de mediu şi implicit asupra biodiversitatii din zona.
Zgomotul şi vibraţiile.
În faza de exploatare un factor perturbator asupra speciilor de fauna pot fi sursele de
zgomot şi vibraţii reprezentate de motoarele electrice de antrenare a pompelor, de benzile
transportoare, de ventilatoarele de aer şi gaze de ardere, de grupul turbogenerator,
turbopompa de alimentare etc.
Mentionam, ca nivelul de zgomot la limita incintei va respecta valorile maxime
prevăzute de STAS-ul nr. 10009/1988 – Acustica Urbană, de 65 dB. Acest lucru este posibil
să fie redus mult datorită soluţiilor tehnice moderne care ţin cont de reducerea zgomotului,
tehnologiile dezvoltate astăzi fiind din ce în ce mai silenţioase. În plus amplasarea acestor
surse de zgomot este la suficientă depărtare de ariile protejate, prin urmare impactul
asupra speciilor şi habitatelor din acestea va fi unul nesemnificativ.
Emisii în aer şi apă
Emisiile în aer şi în apă vor avea un efect indirect deoarece nu sunt generate în
interiorul ariilor protejate, şi prin aplicarea măsurilor tehnologice prezentate succint în
Capitolul 1.6 al prezentului studiu, legislaţia în vigoare este respectată, aşadar impactul
asupra mediului şi biodiversităţii va fi unul nesemnificativ.
Aprecierea efectelor dispersiei termice a apei de răcire încălzită în apa de
Dunăre asupra faunei acvatice.
Studiul difuziei termice a fost elaborat de către Intecno - DHI Italia în anul 2008 şi a
fost denumit “GALATI GREEN FIELD PROJECT THERMAL DIFFUSION STUDY”.
Responsabilii studiului sunt: întocmitor A. Crosta şi verificator M. Buffo.
Scopul studiului a fost analizarea dispersiei dinamice a apei calde, deversată în fluviul
Dunărea, de către centrala care va fi construită de Enel în zona Galaţi, România.
Obiectul studiului a fost, în special, estimarea creşterii temperaturii apei Dunării,
analizarea efectelor eventualelor recirculări şi verificarea respectării legislaţiei europene si
româneşti.
Pentru culegerea de date de intrare hidrologice, meteorologice şi calitatea apei Dunării
au fost contactate următoarele instituţii şi institute din ţară şi din străinătate, datele de
intrare fiind corelate cu informaţiile despre centrala Enel:
Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor ;
Pag. 123/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Administraţia Naţională a Apelor din România;
Institutul Naţional Delta Dunării;
Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea (Viena);
Administraţia Naţională de Meteorologie;
Direcţia Apelor Prut;
Autoritatea Naţională Română pentru Porturi şi Navigaţie;
Comisia Europeană – Mediu - Apa;
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale;
Ministrul Mediului şi Dezvoltării Durabile ;
Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuinţelor.
Studiul cuprinde următoarele scenarii de simulare:
nivel ridicat al fluviului Dunărea şi deversare la limita danei;
nivel mediu al fluviului Dunărea şi deversare la limita danei;
nivel scăzut al fluviului Dunărea şi deversare la limita danei;
temperatura ridicată a apei fluviului Dunărea şi deversare la limita danei.
Studiul s-a bazat pe model hidraulic dinamic tridimensional, MIKE 3, pentru a stabili
dimensiunea şi configuraţia penei termice produsă de către centrala Enel.
MIKE 3 este un program realizat de către DHI şi este parte din grupul de modelele al
Institutului Danez de Hidraulică, care reprezintă sistemul de pachete cele mai avansat de
simulare a întregului ciclu a apei.
A fost realizată o ridicare batimetrică pentru întreaga porţiune a fluviului Dunărea de
la zona industrială a Galaţiului până la 10 km aval de viitoarea dana Enel. Au fost aplicate
tehnologii cu o singură sondă şi mai multe sonde pentru a stabili cu acuratețe forma albiei
fluviului.
In plus au fost completate cu Profile Acustice Doppler, pentru a calibra modulul
hidrodinamic al modelului tridimensional referitor la viteza apei.
Hidrodinamica fluviului Dunărea a fost corelată cu datele de mediu, în scopul de a
reprezenta un set mult mai complet de scenarii studiate.
Centrala termoelectrică din Zona Liberă Galaţi va utiliza un sistem de răcire deschis,
adică se va utiliza exclusiv o sursă naturală, de suprafaţă, pentru apa de răcire. Acest
circuit de răcire deschis, va fi deservit de o parte din debitul Dunării. Astfel, se va prelua
apă din Dunăre, care se va evacua apoi în aval, cu o temperatură mai ridicată cu 8 0 C
(valoare relativ constantă dependentă de construcţia condensatorului turbinei cu abur).
Pag. 124/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Prin urmare, putem vorbi de o poluare fizică, termică, prin ridicarea locală a temperaturii
apei de Dunăre.
Legislaţia Românească şi Europeană stabileşte următoarele limitări privind poluarea
fizică termică a apei:
- Normativul din 28 februarie 2002 privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi
a apelor uzate industriale şi orăşeneşti la evacuarea în receptorii naturali, NTPA-
001/2002 stabilit prin H.G. 188/2002, fixează temperatura receptorului natural la 35 0 C,
ceea ce înseamnă că poluarea termică nu trebuie să genereze încălzirea receptorului
natural peste această temperatură;
- conform H.G. nr. 202/2002, pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea
apelor de suprafaţă are necesită protecţie şi ameliorare în scopul susţinerii vieţii piscicole,
modificată şi completată de H.G. 563/2006 şi care reprezintă transpunerea Directivei
78/659/EEC şi Directivei 2006/44/EC, apa de Dunăre se poate încadra în categoria apelor
ciprinide. Prin urmare se impun două limitări pentru poluarea fizică termică:
temperatura efluentului (receptorului încălzit) la sfârşitul zonei de amestec (între
apa încălzită deversată şi apa receptorului) va fi de maxim 28 0 C;
creşterea (gradientul) de temperatură (faţă de temperatura naturală a
receptorului) generată de fluxul de apă încălzită deversat în receptor, nu va fi
mai mare de 3 0 C la sfârşitul zonei de amestec (sfarsitul zonei de amestec a fost
considerat la 100m faţă de punctul de emisie);
Legislaţia Europeană şi Românească nu defineşte exact această zonă de amestec, însă
mai multe state membre ale UE au stabilit o lungime a acesteia, faţă de punctul de
deversare, cuprinsă între 100m şi 1000m (in legislatia italiana se considera 1 000 m) în
funcţie de specificul apei de suprafaţă. În România nu este stabilită o astfel de lungime
aşadar se va considera lungimea de 100m, a zonei de amestec, faţă de punctul de
evacuarea a apei încălzite în Dunăre. Acest lucru s-a stabilit pe baza recomandării Băncii
Mondiale în documentul său de referinţă „Pollution Prevention and Abatement Handbook”
(Manualul Prevenirii şi Reducerii Poluării), care asemenea Directivei 2006/44/EC stabileşte
că efluentul (amestecul între apa încălzită deversată în receptor şi apa receptorului) nu
trebuie să fie mai cald cu mai mult de 3 0 C (faţă de temperatura naturală a receptorului) la
capătul zonei de amestec, însă defineşte această limită a zonei de amestec ca fiind la 100m
faţă de punctul de emisie (deversare) dacă nu există o altă definiţie legală.
Pentru a putea stabili cu o precizie foarte bună dacă noua centrală termoelectrică
răcită în circuit deschis cu apă de Dunăre va putea respecta prevederile legale, descrise
mai sus, a fost necesară realizarea unui studiu de dispersie termică a apei de răcire
încălzită în apa de Dunăre. Concluzia generală a acestui studiu afirmă că în situaţia cea mai
defavorabilă a debitului minim statistic al Dunării, caz în care dispersia este mai redusă, la
sfârşitul zonei de amestec de 100m diferenţa de temperatură a apei de Dunăre încălzită
faţă de temperatura naturală va fi de cel mult 1,2 0 C. Aşadar se respectă HG202/2002
modificată şi completată de HG563/2006.
Pe de altă parte temperatura maximă statistic a Dunării a fost de 27 0 C înregistrată în
22 de zile din 3 ani. Conform HG202/2002 modificată şi completată de HG563/2006 se
Pag. 125/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
admite o depăşire a limitei de 28 0 C doar pentru 2% din an (aprox. 1 săptămână). Prin
urmare pentru studiul de dispersie termică s-a considerat ca referinţă pentru temperatură
maximă a Dunării, 26,5 0 C (vezi fig. 1). Acest lucru conduce la două situaţii:
- apa de răcire se încălzeşte cu maxim 8 0 C (nu se poate încălzi sub nici o formă mai
mult de atât deoarece acest gradient de temperatură este impus de construcţia fixă a
condensatorului turbinei cu abur), aşadar apa de răcire încălzită va avea o temperatură de
cel mult 35 0 C.
- studiul de dispersie termică arată că la capătul zonei de amestec temperatura este
sub 28 0 C, aceasta fiind atinsă la aproximativ jumătate din lungimea zonei de amestec;
Figura 3.1 Dispersia apei de răcire încălzite în apa de Dunăre cu temperatura de 26,5 0 C
În concluzie din punct de vedere al poluării termice a apei de Dunăre putem afirma că
se vor respecta toate prevederile legale din România şi Uniunea Europeană.
Curentul fluviului Dunărea este suficient de puternic pentru a dirija pana termică
spre aval. Efectul dispersiei, la amonte de deversare, este limitat într-o zonă foarte redusă
de locul deversării. Studiile au demonstrat, că în condiţiile şi datele actuale climatice, pana
termică respectă cerinţele impuse în toate scenariile de deversare şi configuraţii geometrice
analizate şi respectă legile şi reglementările în vigoare ale Guvernului României şi
Parlamentului European
Dupa cum s-a mentionat in studiile realizate centrala termoelectrică utilizeaza un
sistem de răcire deschis, prin utilizarea unei surse naturale, de suprafaţă, pentru apa de
răcire. Acest circuit de răcire deschis, va fi deservit de o parte din debitul Dunării. Astfel, se
va prelua apă din Dunăre, care se va evacua apoi în aval, cu o temperatură mai ridicată cu
8 0 C (valoare relativ constantă dependentă de construcţia condensatorului turbinei cu
abur). Astfel, este vorba de o poluare fizică, termică, prin ridicarea locală a temperaturii
apei de Dunăre.
In conformitate cu H.G. nr. 202/2002, pentru aprobarea Normelor tehnice privind
calitatea apelor de suprafaţă are necesită protecţie şi ameliorare în scopul susţinerii vieţii
piscicole, modificată şi completată de H.G. 563/2006 şi care reprezintă transpunerea
Pag. 126/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Directivei 78/659/EEC şi Directivei 2006/44/EC, apa de Dunăre se poate încadra în
categoria apelor ciprinide. Astfel, temperatura efluentului (receptorului încălzit) la sfârşitul
zonei de amestec (între apa încălzită deversată şi apa receptorului) va fi de maxim 28 0 C,
iar creşterea (gradientul) de temperatură (faţă de temperatura naturală a receptorului)
generată de fluxul de apă încălzită deversat în receptor, nu va fi mai mare de 3 0 C la
sfârşitul zonei de amestec (sfarsitul zonei de amestec fiind de 100 m fata de punctul de
emisie).
Pentru România, valorile propuse pentru încalzirea admisibila a apei în râuri, datorita
centralelor termoelectrice sunt:
• ape de categoria I cu folosinte piscicole:
trâu max= 18÷22 °C, Δtrâu max = 2÷3 °C – iarna, Δtrâu max = 1 °C – vara;
• ape de categoria a II-a pentru apa potabila:
trâu max = 29 °C, Δtrâu max = 3 °C ;
• ape de categoria a II-a cu unele folosinte piscicole:
trâu max = 30÷32 °C, Δtrâu max = 6÷8 °C ;
• ape de categoria a III-a cu alte folosinte:
trâu max = 32÷33 °C, Δtrâu max = 6÷8 °C
In ceea ce priveste fauna acvatica din ecosistemele dulcicole (ex. sector de
confluenta a raurilor Prut si Siret cu Dunarea) flora microalgală şi macrofitică ce constituie
producătorii primari, precum şi multe specii de protozoare asigură continuitatea
consumatorilor animali pentru speciile din verigile inferioare ale lanţului trofic: viermi
rotiferi, unele specii de moluşte, entomostracei planctonici, hidracarieni, insecte, amfibieni
în stadiile larvare (mormoloci). In a doua veriga de consumatori intră unele specii de
copepode, insecte acvatice carnivore (larvele şi adulţii unor coleoptere ditiscide, larvele
libelulelor, ploşniţele de apă), unele specii de herpetofauna s.a. De menţionat este şi
nivelul consumatorilor detritivori, printre care amintim viermii nematozi şi oligocheţi,
moluşte mai ales bivalve, unele insecte în stadiul larvar (chironomidele) etc.
Din punct de vedere ecologic, fiecare specie, pentru parcurgerea normala a
ciclului vital are nevoie de o anumita suma a temperaturilor zilnice eficiente.
Cresterea temperaturii mediului poate duce la scurtarea ciclurilor vitale, schimbarea
dimensiunilor indivizilor, a structurii pe vârste si dimensiuni a populatiilor, schimbarea
perioadelor de ecloziune a larvelor, de aparitie a adultilor etc., ceea ce nu este cazul
studiului de fata.
Astfel, creșterea de maxim 1,2 0 C in zona de amestec a apei deversate in Dunare nu
se va inregistra grabirea ciclurilor vitale la speciile acvatice, scaderea dimensiunilor maxime
de la fiecare clasa de vârsta, implicit la scaderea biomasei. Mentinerea biomasei de
nevertebrate in parametru normali nu va afecta baza trofica a pestilor.
La fel, nu se pot produce schimbari în structura organismelor bentonice si
planctonice. Astfel, evacuarea apei de racire va avea un impact nesemnificativ asupra
speciilor bentale, care populeaza fundul bazinului Dunarii, deoarece aceasta va fi deversata
la suprafata apei. Nu vor fi afectate biocenozele speciilor bentale care le populeaza, de
Pag. 127/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
asemenea si functionarea biocenozelor din zonele adiacente. Nu se va reduce cantitatea de
lumina, ce poate duce la modificarea populatiilor de alge macrofite din zona, la pierderea
capacitatii de filtrare a speciilor bentale (in principal moluste, care sunt fixate de substrat),
precum si la pierderea functiei de zona de hranire pentru unele specii de pesti. Se va
mentine functionarea normala a ecosistemului acvatic neafectand cardurile de pesti
pelagici, care frecventeaza zona in cautarea hranei.
Urmare a deversarii apei incalzite nu se preconizeaza modificarea conditiilor fizice si
hidrologice ale apei: cresterea suspensiilor in apa, diminuarea sau chiar lipsa totala a
luminii, producerea unor turbulente ale apei, etc., ceea ce nu va provoca schimbari din
punct de vedere calitativ si cantitativ a comunitatilor fitoplanctonice.
Asadar, in conformitate cu documentatia proiectului, pe malul Dunarii nu se vor
efectua alte lucrari tehnice (ex. lucrari de excavatie pe fundul bazinului), ce pot introduce
in masa apei si implicit in compozitia fitoplanctonului cantitati semnificative de microalge
bentale (microfitobentos) care se dezvolta pe substrat dur, ce ar putea duce la sporirea
speciilor de diatomee. Nu se va produce diminuarea intensitatii luminii cauzata de
suspensiile dislocate in apa, ceea ce nu va modifica structura calitativa si cantitativa a
fitoplanctonului din straturile superioare ale apei.
In concluzie, impactul produs asupra fitoplanctonului cauzat de deversarea apei de
racire in Dunare va fi nesemnificativ, comunitatea de fitoplancton mentinand-si parametrii
normali.
Referitor la fitobentos, specificam ca deversarea apei de racire in apa Dunarii nu va
duce la cresterea turbiditatii apei, ce poate impiedica patrunderea luminii spre algele
bentale, micsorand adancimea pana la care algele se mai pot dezvolta. Nu se va impiedica
realizarea fotosintezei si disparitia producatorilor primari. Nu se vor inregistra suspensii
depuse pe substraturile in curs de populare, astfel favorizand atasarea algelor, rezultand
cresterea stocurilor fitobentale.
In ceea ce priveste zooplanctonul, nu se anticipeaza efecte negative asupra
biocenozei zooplanctonice, deoarece nu se va modifica suprafata fundului bazinului
Dunarii, in care traiesc populatii ale multor specii de nevertebrate bentale (polichete,
moluste, gastropode si bivalve, crustacei etc.), care pot modifica structura zooplanctonului
(ex. in plancton traiesc larvele speciilor bentale - viermi policheti, bivalve si gastropode
etc.). Prin urmare neperturbarea ciclului reproductiv al speciilor bentale nu va produce
diminuarea structurii calitative a zooplanctonului, a diversitatii speciilor, ce nu vor avea de
suferit in sensul scaderii numarului de taxoni.
In consecinta, prezenta luminii, mentinerea in parametri normali a suspensiilor din
apa, vor altera nesemnificativ structura cantitativa si calitativa a organismelor
fitoplanctonice (specii vegetale unicelulare care traiesc in plancton). Reprezentand sursa de
hrana pentru zooplancton, mentinerea bazei trofice a zooplanctonului va insemna indirect,
sporirea organismelor zooplanctonice.
Fiind organisme care plutesc liber in masa apei, nefixate de substrat, organismele
zooplanctonice au posibilitatea sa paraseasca locurile de deversare a apei de racire. De
asemenea acestea au cicluri reproducatoare si de viata scurte.
Pag. 128/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Zoobentosul reprezinta un indicator al modificarilor factorilor de mediu ce se
produce intr-un ecosistem acvatic, bentosul reflecta in timp, efectul presiunilor ecologice
rezultate in urma dezvoltarii procesului global de influenta antropica.
Prin deversarea apei de racire in apa Dunarii se anticipeaza o influenta minora
asupra comunitatilor bentale existente in zona de amestec (turbulente ale apei, suspensii
(mal, nisip) in apa si scaderea continutului de oxigen. Insuficienta de oxigen poate conduce
la asfixierea si, in final poate produce mortalitatea unor organisme macrozoobentale. Cu
toate acestea, mentionam, ca dispersia termică a apei de răcire încălzită în apa de Dunăre
nu va avea efecte negative semnificative asupra populatiilor de organisme
macrozoobentale.
Dupa cum s-a mentionat in conformitate H.G. nr. 202/2002, pentru aprobarea
Normelor tehnice privind calitatea apelor de suprafaţă are necesită protecţie şi ameliorare
în scopul susţinerii vieţii piscicole, modificată şi completată de H.G. 563/2006 şi care
reprezintă transpunerea Directivei 78/659/EEC şi Directivei 2006/44/EC, apa de Dunăre se
poate încadra în categoria apelor ciprinicole. In conformitate cu Directiva 78/659/CEE - Ape
ciprinicole sunt definite ca fiind acele ape care permit sau ar putea permite dezvoltarea
populatiilor de ciprinide (Cyprinidae) sau altor specii de pesti.
Referitor la speciile de ihtiofauna, amintim ca prin studiile realizate asupra
ecosistemului acvatic al sectorului de Dunare intre Prut si Siret s-au identificat 28 de specii
de peşti, dintre care efective mai numeroase au inregistrat speciile de pesti ihtiofagi, forme
juvenile (puiet) din speciile Perca fluviatilis (biban) şi Stizostedion lucioperca (şalău). O
abundenţă normală au inregistrat speciile Vimba vimba carinata (morunaş), Alburnus
alburnus (obleţ), Barbus barbus (mreana) şi Cyprinus carpio (crap).
In sectorul cercetat au fost prezente si speciile: Pelecus cultratus (sabiţă), Misgurnus
fossilis (ţipar) şi Anguilla anguilla (anghila). Dintre speciile migratoare s-au semnalat: Alosa
pontica (scrumbie de Dunăre), Alosa caspia nordmani (rizeafcă), Huso huso (morun),
Acipenser gueldenstaedti (nisetru) şi Acipenser stellatus (păstrugă).
Datorita debitului normal al Dunarii (4000 şi 10000 m 3 /s), ce va prelua apele de
racire, dispersandu-le, apa evacuata in rau nu va produce fenomene de eutrofizare,
scaderea cantitatii de oxigen din apa, ca urmare a cresterii temperaturii apei. La
randul sau, speciile de pesti (ihtiofauna), fiind organisme sensibile la scaderea oxigenului
din apa, vor fi influentate nesemnificativ de poluarea termica a apei, ce inregistreaza valori
reduse.
La fel, speciile de ihtiofauna pot fi afectate si de traumatismele mecanice. In
studiu se specifica ca pentru împiedicarea pătrunderii speciilor de pesti (cu dimensiuni mici)
prizele de apa sunt prevazute cu gratare fixe si site rotative, prevazute cu plase de
protectie fine, fiind curatate in permanenta.
Specificam, de asemenea, ca ridicarea temperaturii apei de râu în perioada rece a
anului are efecte pozitive, atât asupra speciilor acvatice, cât si asupra regimului de curgere
a râului, reducând înghetul, fenomen urmarit mai ales pe râurile navigabile.
Pag. 129/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Pentru împiedicarea pătrunderii de impurităţi în canalul de intrare a apei de răcire,
respectiv a peştilor (cu dimensiuni mici) si a oamenilor (scafandri) prizele de apă sunt
prevăzute atât cu grătare fixe şi cât şi cu site rotative.
In special sitele rotative au plase de protectie foarte fine şi sunt periate în
permanenţă
Aprecierea impactului produs de traficul suplimentar pe Dunare
Cărbunele va fi transportat la centrala termoelectrică pe două căi şi anume :
preponderent pe Dunăre cu barje cu capacitatea de 3000 t, in convoi de 6 barje;
pe cale ferată
In cele ce urmează se consideră că toată cantitatea de cărbune consumată de către
centrala termoelectrică va fi transportată cu barje.
Consumul orar de cărbune 217 – 243* t/oră
Număr ore funcţionare pe an 7500 ore/an
Consum anual de cărbune 1.627.500÷ 1,822,500 t/an
Capacitatea unei barje 3 000 t
Zile/an navigabile pe Dunăre 300 zile/an
Convoaie/an pentru transport cărbune 90÷101 convoaie/an
*in functie detipul de carbune: ucrainean sau sud african.
Rezultă că, într-un an vor fi in jur de 100 de transporturi, in medie un convoi la 3 zile.
Cenuşa (160.000÷250.000 t/year) rezultată din procesul de ardere a cărbunelui,
respectiv gipsul (7.500÷56.000 t/an sau chiar mai mult, unitatea FGD fiind proiectata
pentru 126.000t/an) rezultat de la instalaţia de desulfurare a gazelor de ardere, rezultat ce
depinde de tipul de carbune ars in acel an. Cenusa si gipsul vor fi transportate pe barje
spre valorificare pe piata internationala. Este de asteptat ca totusi o parte din aceste
produse sa fie vandute pe piata din Romania, in functie de cererea de pe piata
constructiilor.
Luand in considerare vanzarea produselor secundare pe cale fluviala, putem avea:
2 convoaie a cate 2 barje de 3000t cenusa in fiecare luna;
1 convoi cu 2 barje de 3000t gips in fiecare luna.
In concluzie: având în vedere numărul barjelor (convoaie) care vor
transporta cărbune la centrala termoelectrică, navigaţia normală existentă pe
fluviul Dunărea suplimentată cu 1 convoi la 3 zile nu poate influenţa în nici un fel
migraţia peştilor şi nici să aducă un impact asupra faunei piscicole şi implicit nici
asupra sturionilor.
Pag. 130/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
3.1.4 Impactul în faza de dezafectare
Luand în calcul posibilitatea scoaterii din funcţiune a centralei la sfârşitul duratei de
viaţă, se vor parcurge următoarele etape:
o dezinstalarea şi dezasamblarea echipamentelor centralei;
o demolarea clădirilor.
Terenul afectat se va readuce pe cât posibil la starea precedentă începerii activităţii,
pentru a reduce pe cat este posibil impactul asupra habitatelor şi a spe
Planul de închidere se va elabora cu 3 ani înainte de finalizarea duratei de viaţă a
centralei, de comun acord cu autorităţile competente, timp suficient pentru pregatirea şi
realizarea dezafectarii obiectivului de investitie.
De regula. durata de viaţă a centralei termoelectrice este evaluată din punct de
vedere tehnologic şi economic a fi de 40 de ani. Data închiderii centralei poate fi modificată
sau întârziată, luând în considerare anumite cicluri de retehnologizare care se vor dovedi
fezabile tehnic şi economic. Activitatea principală pentru amplasament este exclusiv
producerea de energie electrică prin ardere cărbunelui. Considerând acest mod de utilizare
a amplasamentului, este puţin probabil ca în viitor acesta să mai fie folosit pentru alt tip de
activităţi.
În ceea ce priveste impactul produs de realizarea Liniei Electrice Aeriane (LEA), după
terminarea lucrărilor înainte de punerea în funcţiune efectivă a acesteia, suprafaţa afectata
se va elibera şi va fi readusa la starea iniţială de teren agricol.
La momentul închiderii centralei termoelectrice sau dezafectării LEA, se vor urma
procedurile de mediu stabilite de legislaţie.
3.1.5 Impactul rezidual
Cercetarile realizate în zona de amplasament Construire centrală termoelectrică
situata în jumătatea estică a Zonei Libere Galaţi, pe Platforma I, Etapa II, Parcelele U şi
R1", judetul Galaţi au demonstrat ca investitia propusa a fi realizata nu va avea un
impact negativ semnificativ asupra speciilor de flora şi fauna salbatica şi a
habitatelor naturale care au stat la baza protectiei siturilor Natura 2000:
ROSPA0070 - Lunca Prutului - Vlădeşti - Frumuşiţa, sit de protectie speciala
avifaunistica, ROSCI0105 - Lunca Joasă a Prutului, sit de importanţă comunitară,
Parcul Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior.
Totodata, prin prezentul studiu au fost impuse masuri de diminuare a impactului
asupra biodiversitatii, care vor fi în grija investitorului şi a celor care vor dezvolta investitia
respectiva. Atata timp cat beneficiarul va urmari implementarea atat a legislatiei pentru
protectia mediului, cat şi a acestor masuri de diminuare a impactului asupra biodiversitatii,
consideram ca nu va exista un impact rezidual în urma realizarii centralei
termoelectrice.
Pag. 131/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
3.1.6 Impactul cumulativ al centralei termoelectrice cu LEA 400 kV
Pentru aprecierea impactului investiţiei asupra biodiversităţii a fost luat în calcul şi
efectul cumulat al acesteia, cu celelalte activităţi şi/sau investiţii noi ce sunt sau vor fi în
zona amplasamentului centralei termoelectrice, pe perioada de viaţă a proiectului.
Analiza impactului cumulativ se va prognoza pe întreaga perioadă de viaţă a
proiectului de aproximativ 45 de ani, în zona de amplasament a centralei termoelectrice şi
vecinătăţile acesteia.
Noua centrală termoelectrică din Zona Liberă Galaţi (CTE ZLG) va trebui să poată
evacua puterea electrică de 800MW către Sistemul Energetic Naţional (SEN). În Zona
Liberă Galaţi nu există o reţea electrică capabilă să transporte energia electrică generată de
noua centrală termoelectrică. Aşadar este necesară construcţia unei linii electrice aeriene
(LEA) pentru transportul energiei electrice. Acesta va fi în dublu circuit şi va lega Zona
Liberă Galaţi de staţia electrică de sistem Smârdan 400/110kV, şi va funcţiona la o
tensiune nominală de 400 kV, conform avizului CNTEE Transelectrica nr. 182/14.07.2008 la
Studiul de Racordare la SEN.
Prin urmare se preconizează existenţa unui impact cumulativ al centralei
termoelectrice cu linia electrică aeriană, funcţionarea acestora fiind interdependentă.
Deşi o linie electrică aeriană poate depăşi ca durată de viaţă 60 de ani, impactul cumulativ
se va aprecia pe perioada de 45 de ani în care funcţionează centrala termoelectrică.
O analiză preliminară indică faptul că LEA nu va genera un impact cumulativ propriuzis
pe perioada de exploatare, deoarece nu produce efecte similare asupra mediului cu cele
ale centralei termoelectrice. Însă, impactul LEA asupra mediului, este datorat funcţionării
acesteia pentru a deservi centrala termoelectrică, aşadar în exploatare la impactul CTE se
adaugă şi impactul generat de LEA ca atare (impact cumulativ). Pe de altă parte pe
perioada de construcţie, deoarece efectele lucrărilor de construcţie pentru LEA pot fi
similare cu anumite lucrări de construcţie la CTE (ex. excavări şi turnări de fundaţii,
utilizarea de utilaje motorizate) impactul cumulativ este propriu-zis.
Descrierea LEA
Traseul LEA 400 kV va pleca din staţia 400 kV a Centralei situată în partea de vest a
amplasamentului centralei termoelectrice şi după ce traversează CF Galaţi-Giurgiuleşti şi
DN 2B ia orientarea nord până la colţul de nord-est al lacului Brateş. Distanţa între
aliniamentul LEA şi marginea lacului Brateş este în această zonă de circa 900 m. Din
această zonă traseul liniei schimbă orientarea spre vest, merge paralel cu latura nordică a
lacului Brateş la o distanţă de circa 900m , traversează CF Galaţi-Bârlad şi DN 26 Galaţi-
Murgeni. După traversarea DN, traseul schimbă direcţia spre sud-vest până la nord de
localitatea Smârdan. Din această zonă se schimbă orientarea spre sud, traseul LEA
traversează DJ Galaţi-Pechea, trece la circa 150-200 m între două zone construite, pe valea
pârâului Mălina încadrându-se apoi în culoarul LEA 400 kV existente şi se racordează la
staţia 400/110 kV Smârdan amplasată în zona sudică a localităţii Smârdan.
Cea mai apropiată distanţă între Lunca Prutului şi aliniamentul LEA este de 3500m.
Pag. 132/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Figura 3.2 - Traseul LEA 400kV Zona Liberă Galaţi - Smârdan
Pentru alegerea traseului LEA s-au analizat trei variante: Sud, Centru şi Nord, din
care s-a ales varianta Nord care prezintă următoarele avantaje: cost mai scăzut de
execuţie, acces mai uşor pentru execuţie şi exploatare, lungime mai mică. Dezavantajele
identificate pentru această variantă sunt următoarele: impact vizual mediu, terenurile
agricole ocupate sunt terenuri de înaltă productivitate în proporţie de 50%.
Varianta Nord are lungimea de 25 km, fiind cea mai mică din cele 2 variante
comparate, prezintă un acces mai uşor la execuţie şi în exploatare (datorită drumurilor
judeţene, comunale şi de câmp existente).
Pentru construcţia LEA va fi necesară excavare solului pentru turnarea fundaţiei
stâlpilor. Pe fundaţia turnată se vor monta stâlpii care sunt structuri metalice care se
montează pe fundaţie prin îmbinarea de segmente autoportante. După montajul stâlpilor se
recurge la montarea conductoarelor şi întinderea acestora.
Pentru suprafeţele de teren necesare temporar se vor lua în calcul platformele de
montaj pentru stâlpi şi un coridor de 3 m pentru montarea şi întinderea la săgeată a
conductoarelor în axul fiecărei linii.
Suprafeţele de teren ce se vor ocupa definitiv pentru fundaţiile stâlpilor variază între
88 m 2 /stâlp şi 243 m 2 /stâlp în funcţie de dispoziţia generală a stâlpilor, tipul şi înălţimea
acestora.
Suprafeţele de teren ce se vor ocupa temporar, sunt următoarele:
- 840 m 2 platformă de lucru pentru montarea stâlpilor de susţinere;
- 1500 m 2 platformă de lucru, aferentă stâlpilor de întindere, pentru tragerea la
săgeată a conductoarelor active şi de protecţie;
- culoar de lucru, fâşia de teren cu lăţimea de 3 m, situată de-a lungul axului liniei,
cuprinsă între platformele de montare a stâlpilor, necesară montării conductoarelor şi
accesului utilajelor.
Pag. 133/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Relaţia LEA cu ariile naturale protejate
LEA va înconjura lacul prateş prin est şi nord ca în figura umătoare. Lacul Brateş este
inclus în întregime în situl de protecţie specială avifaunistică Natura 2000, ROSPA0070 -
Lunca Prutului - Vlădeşti – Frumuşiţa.
450000
447000
444000
441000
,000000
,000000
,000000
,000000
µ
732000 ,000000
Kilometers
0 0,5 1 2 3 4 5
732000 ,000000
736000 ,000000
736000 ,000000
740000 ,000000
ROSPA0070
740000 ,000000
744000 ,000000
744000 ,000000
ROSCI0105
Figura 3.2 Traseul LEA faţă de aria naturală protejată ROSPA0070 - Lunca Prutului - Vlădeşti –
Frumuşiţa.
Coordonatele Stereo 70 ale stâlpilor LEA sunt prezentate în tabelul următor. Unind
aceste puncte cu linii drepte se obţine traseul LEA.
Tabelul 3.1
Coordonatele Stereo 70 ale stâlpilor LEA 400kV dublu circuit, Galaţi Zona Liberă -
S t a ţ i a e l e c t r i c ă S m â r d a n 4 0 0 / 1 1 0 k V
Nr. X Y Nr. X Y Nr. X Y
[m] [m] [m] [m] [m] [m]
1 744.945,66 443.782,63 26 741.598,48 450.380,60 51 733.695,71 449.068,43
2 744.841,20 443.912,18 27 741.276,46 450.378,92 52 733.386,15 448.939,88
3 744.574,10 444.243,39 28 740.954,45 450.377,23 53 733.073,35 448.809,98
4 744.404,71 444.453,44 29 740.632,44 450.375,32 54 732.741,53 448.672,19
5 744.059,23 444.651,61 30 740.310,43 450.373,86 55 732.452,78 448.552,28
6 743.830,11 444.926,69 31 739.988,41 450.372,18 56 732.137,63 448.421,40
7 743.600,99 445.201,77 32 739.666,40 450.370,49 57 731.834,21 448.295,40
8 743.546,09 445.557,56 33 739.344,39 450.368,81 58 731.524,93 448.166,96
9 743.491,20 445.913,35 34 739.022,38 450.367,12 59 731.215,65 448.038,52
10 743.436,30 446.269,14 35 738.700,37 450.365,44 60 730.899,68 447.907,31
11 743.381,40 446.624,93 36 738.378,35 450.363,75 61 730.592,21 447.779,62
12 743.383,44 446.954,92 37 738.056,34 450.362,07 62 730.287,80 447.653,21
13 743.385,48 447.286,30 38 737.734,33 450.360,38 63 729.981,50 447.526,01
14 743.387,48 447.611,12 39 737.412,33 450.356,37 64 729.898,06 447.245,34
15 743.358,76 447.968,01 40 736.987,40 450.380,98 65 729.784,40 446.862,98
16 743.329,66 448.329,55 41 736.672,23 450.240,17 66 729.784,36 446.553,77
17 743.301,30 448.681,81 42 736.356,85 450.099,31 67 729.784,33 446.261,16
18 743.272,89 449.034,76 43 736.020,33 450.092,12 68 729.784,28 445.918,80
19 743.243,85 449.395,61 44 735.684,01 450.084,93 69 729.784,24 445.598,11
20 743.214,58 449.759,30 45 735.347,48 450.077,48 70 729.890,64 445.305,39
21 743.186,19 450.111,91 46 735.012,28 450.070,59 71 729.966,56 445.013,98
22 742.921,82 450.387,53 47 734.761,45 449.879,66 72 730.231,75 444.702,92
23 742.564,51 450.385,66 48 734.488,93 449.672,92 73 730.476,02 444.664,55
24 742.242,50 450.383,97 49 734.219,75 449.467,33 74 730.615,23 444.690,00
25 741.920,49 450.382,29 50 733.955,58 449.266,24
450000 ,000000
447000 ,000000
444000 ,000000
441000 ,000000
Pag. 134/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
IMPACTUL CUMULATIV AL LEA CU CENTRALA TERMOELECTRICĂ
Impactul cumulat al LEA cu CTE se va manifesta pe perioade de construcţie (12 luni
pentru LEA), şi ulterior în exploatare (45 de ani).
Pe perioada de construcţie impactul asupra biodiversităţii va fi unul indirect prin
acţiunea cumulată a celor două investiţii asupra factorilor de mediu.
În timpul funcţionării impactul cumulativ asupra biodiversităţii este caracterizat doar
de impactul LEA, deoarece funcţionarea CTE este dependentă de funcţionarea acesteia, dar
efectele LEA asupra factorilor de mediu (cu excepţia biodiversităţii) nu se pot cumula cu
cele generate de CTE.
Impactul cumulativ al LEA cu CTE pe perioada de construcţie vizează
următorii factori de mediu:
- aer;
- sol şi subsol;
- deşeuri;
Aer
La faza de construcţie a LEA, respectiv a CTE există posibilitatea unor emisii fugitive
de praf provenit din spulberarea de către vânt a pământului excavat în vederea realizării
fundaţiilor. Stropirea cu apă se va aplica ca măsură de reducere a acestor emisii.
La această fază se mai poate lua în calcul ca poluant şi bioxidul de carbon produs de
utilajele ce folosesc motoare cu ardere internă (ex: camioane, excavatoare, macarale etc).
Deoarece zonele de lucru sunt diferite, cantităţile de sol excavat pentru LEA sunt
semnificativ mai mici decât pentru CTE şi sunt distribuite pe distanţe mari, impactul
cumulativ va fi redus din punct de vedere al emisiilor fugitive de praf. În ceea ce priveşte
emisiile de la utilajele motorizate, numărul acestora utilizate pentru LEA este foarte mic
comparativ cu cel necesar pentru construcţia CTE, aşadar ponderea adusă de LEA în
impactul cumulativ este redusă. Prin urmare caracterizăm impactul cumulativ asupra
factorului de mediu aer ca fiind nesemnificativ.
Sol şi subsol
Deoarece atât LEA cât şi CTE nu vor polua sub nici o formă solul sau subsolul cu
substanţe chimice, singurul impact va fi caracterizat de ocuparea terenurilor. Pentru
construcţia LEA se vor utiliza aprox 16 ha, din care 0,72 ha vor rămâne ocupate permanent
de către stâlpii acesteia. În cazul CTE suprafaţa de teren ocupată va fi de aprox. 34 ha
(execeptând dana la Dunăre şi culuarul de legătură). Suprafaţa de sol ocupată se
majorează cu doar 2,11% datorită construcţiei LEA.
În concluzie impactul cumulativ asupra factorului de mediu sol este nesemnificativ.
Pag. 135/176

Deşeuri
Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Numărul de lucrători la construcţia LEA este mult mai redus decât la construcţia CTE
prin urmare cantitatea de deşeuri menajere generată (care este proporţională cu nr. de
lucrători) va fi mult mai mică.
LEA nu va mai genera şi alte tipuri de deşeuri pe perioada de construcţie deoarece
toate elementele constructive sunt prefabricate, ele fiind doar montate pe amplasament.
Aşadar nu se poate vorbi de cantităţi suplimentare de anumite deşeuri (de ex. metalice)
care se pot cumula cu cele produse la construcţia LEA.
Impactul cumulativ al CTE cu LEA, din punct de vedere al deşeurilor este considerat
a fi nesemnificativ.
Impactul cumulativ al LEA cu CTE pe perioada de exploatare
LEA nu generează în exploatare emisii în apă, aer, sau sol/subsol, sau deşeuri, prin
urmare singurul impact cumulativ se va manifesta asupra biodiversităţii, prin apariţia în
peisaj a unor noi elemente construite.
Din punct de vedere al bioiversităţii deoarece explaotarea LEA nu interacţionează cu
apele de suprafaţă, nu se va trata impactul asupra acvifaunei din lacul Brateş.
Fauna din zona termocentralei Galaţi, cât şi din zona LEA, se constituie, în principal,
din specii comune şi pentru care nu se impun măsuri speciale de protecţie;
Flora identificata în perimetrul CTE Galaţi şi pe traseul LEA a fost încadrata în grupa
Terenurilor Agricole şi Peisaje Artificiale, Comunitati ruderale, formate din specii ruderale,
ce nu reprezinta un habitat prioritar.
În ceea ce priveşte avifauna în zona studiată, studiile de teren efectuate nu au
semnalat o migraţie intensă a speciilor de păsări. Pe de altă parte traseul LEA nu
intersectează nici o rută de migraţie.
Migraţia păsărilor în zonă se realizează de-a lungul cursului Prutului Inferior (între 2
şi 5 km distanţă de traseul LEA) şi a fluviului Dunăre. Păsările se deplasează pe Prut în de
la Nord la Sud, apoi pe Dunăre spre Vest, după care se deplasează spre malurile de Sud şi
Vest ale Lacului Brateş, inclus în ROSPA0070. Traseul LEA ocoleşte lacul Brateş la o
distanţă de cel puţin 1 km prin Est şi Nord. Aşadar traseul LEA nu va intersecta traseul de
migraţie obişnuit al speciilor de păsări.
Zonele favorabile pentru speciile de păsări, în special acvatice, identificate în timpul
migraţiei sunt cele din părţile sudice şi vestice ale lacului Brateş, având suprafeţe acvatice
întinse cu vegetaţie densă. Părţile de nord şi est ale lacului sunt înconjurate de terenuri
agricole care nu creează condiţii prielnice pentru hrănire, popas, cuibărit.
În concluzie din punct de vedere al biodiversităţii impactul cumulativ al LEA
cu CTE va fi unul nesemnnificativ.
Pag. 136/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
3.1.7 Impactului cumulativ al proiectului cu ceilalti agenti economici din
zona din punct de vedere al interacţiunii cu fluviul Dunăre
Amplasamentul centralei termoelectrice este în aval de oraşul Galaţi, deci implicit în
aval de toţi agenţii poluanţi riverani Dunării enumeraţi mai jos.
Cu siguranţă că toţi agenţii poluatori riverani Dunării, care funcţionează de mulţi ani
(unii înainte şi după 1960) respectiv: Şantierul Naval Galaţi, Arcelor Mittal, Oil Terminal,
Portul Mineralier, incineratorul pentru deşeuri periculoase SC Decinera SRL, canalizarea
Municipiului Galaţi, generează un fond de poluare semnificativ prin comparaţie cu noua
centrală termoelectrică care se va construi după toate normele şi standardele din legislaţia
de mediu şi cea privind cele mai bune tehnici disponibile şi practici inginereşti la nivelul
anului 2010 sau la nivelul anului cand se va face ingineria de detaliu. Aşadar la o primă
vedere, este evident că sinergia dintre aceşti poluatori enumeraţi anterior şi noua centrală
termoelectrică va genera un impact cumulativ redus, prin faptul că valoarea adăugată este
extrem de mică.
Situaţia existentă, relativ la calitatea apei de Dunăre, generată de şase mari poluatori
ai Municipiului Galaţi, dar şi a celorlalţi poluatori de pe întreg cursul Dunării, se va modifica
nesemnificativ prin introducerea unui debit redus de apă uzată (100 m 3 /h = 0,0278 m 3 /s
ceea ce reprezintă 4,1 x 10 -6 din debitul mediu al Dunării de 6800m 3 /s) care se tratează
pentru a respecta normele în vigoare privind calitatea apei de Dunăre (NTPA-001/2002),
înainte de evacuarea efectivă.
Pe de altă parte aşa cum cere legislaţia în vigoare, toţi poluatorii menţionaţi deţin
autorizaţii integrate de mediu, necesare funcţionării şi se află sub supravegherea
permanentă a organelor locale pentru protecţia mediului. Aşadar impactul sinergic generat
de aceştia, probabil a fost analizat anterior, este cunoscut de către autorităţile locale de
mediu şi este considerat ca fiind unul redus, dacă poluatorii respectă legislaţia de mediu
privind evacuarea apelor uzate în emisar. Aşadar, şi din acest punct de vedere impactul
cumulativ poate fi considerat redus, considerându-se că impactul asupra mediului, inclusiv
cel acvatic, a fost considerat ca nesemnificativ pentru poluatorii enumeraţi.
Din analizele multianuale în zona viitoarei danei prezentate în studii rezultă, că apa
din fluviul Dunărea respectă calitatea generală a apei, clasa de calitate II-bună.
Impact culmulativ din punct de vedere chimic
Apa de răcire va fi apa din Dunăre şi va fi folosită pentru răcirea condensatoarele
turbinei. Condensatorul este un schimbător de căldură de suprafaţă, cu foarte multe tuburi,
apa de răcire circulând prin tuburi. Singura modificare a stării fizice a apei este creşterea
temperaturii cu 8ºC. fără să se modifice într-un fel caracteristicele chimice ale apei.
Pag. 137/176

Apa din Dunăre t0
Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Figura 3.3 - Schita condensator
Aşa cum se observă din figura anterioară răcirea are loc fără amestec aşadar nu exista
nici o posibilitate de a modifica chimia apei de răcire.
Aşadar, în ceea ce priveşte apa folosită pentru răcire aceasta nu interacţionează decât
prin schimbul de căldură cu procesele centralei termoelectrice. Altfel spus se comportă ca o
conductă care preia apa din Dunăre, trece printr-o zonă care trebuie răcită (condensatorul
turbinei cu abur a centralei termoelectrice) şi apoi se întoarce în Dunăre. Aşadar nu există
nici un punct de contact al apei de răcire cu un proces al centralei termoelectrice care să îi
modifice compoziţia chimică.
Deoarece compoziţia chimică a apei de răcire nu se modifică (acest lucru este fizic şi
tehnic imposibil) nu va exista impact cumulativ cu poluatorii despre care s-a discutat
anterior.
Din punct de vedere termic
Abur de la turbina cu abur a centralei
Condensat înapoi în centrală
Condensator
Încălzirea apei Dunării în punctul de deversare a apei calde este locală şi scade
imediat ce are loc amestecul apei fluviului cu apa deversată, conform concluziilor studiului
de difuzie sus amintit.
Debitul normal al Dunării este între 4000 şi 10000 m 3 /s.
Apa din Dunăre t0 + 8 0 C
Dacă se consideră un volum de apă de 2500 m 3 şi temperatura de 20ºC, în care se
varsă 24 m 3 apă cu 28ºC , temperatura amestecului ar fi de 20,07607 ºC. Această creştere
de temperatură cu 0.07607 ºC este pentru un regim static (si la limita de masurare). Se
poate lesne înţelege că pentru un curent puternic ca al Dunării influenţa amestecului celor
doua ape este cu totul insignifiantă.
Pag. 138/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Temperatura apei de Dunăre folosită ca dată de intrare penrtu modelul de dispersie
termică a fost determinată pe bază statistică în urma măsurătorilor temperaturii apei, cu
toate influenţele antropice, deci inclusiv a operatorilor enumeraţi. Aşadar, concluziile
studiului de dispersie termică sunt valabile şi în cazul evaluării impactului cumulativ.
În concluzie din punct de vedere al poluării termice a apei de Dunăre putem afirma
că se vor respecta toate prevederile legale din România şi Uniunea Europeană.
Din punct de vedere al ariilor de protecţie / restricţie aferente obiectivului, conform
legislaţiei în vigoare, noua centrală termoelectrică din Zona Liberă Galaţi se va învecina cu
Parcul Natural „Lunca Joasă a Prutului Inferior”, ale cărui limite corespund şi cu situl de
importanţă comunitară ROSCI0105-Lunca Joasă a Prutului, respectiv situl de protecţie
avifaunistică ROSPA0070-Lunca Prutului-Vlădeşti-Frumuşiţa. Acest lucru nu impune nici o
limitare legală privind poluarea fizică, cu toate acestea punctul de emisie al apei de răcire
încălzită se situează la 500 m amonte de limita de pe Dunăre a ariilor protejate.
Studiul de dispersie termică arată că şi în situaţia cea mai defavorabilă creşterea de
temperatură la 100 m de punctul de emisie va fi de cel mult 1,2 0 C, aşadar prin extrapolare
ajungem la concluzia că după încă 400 m diferenţa de temperatură va fi mai mică de 0,1
0 C. Aşadar efectul poluării termice a apei de Dunăre va fi aproape inexistent în momentul
intrării în ariile protejate.
În altă ordine de idei, tratarea impactului cumulativ al noii centrale termoelectrice cu
poluatorii din apropiere este nerelevantă, deoarece Dunărea acumulează poluanţi în toate
statele prin care trece de la oraşe şi industrie, este clar că de fapt fiecare îşi aduce aportul
său la înrăutăţirea calităţii apei de Dunăre. Aşadar nu se poate impune tratarea impactului
cumulativ cu poluatorii din apropiere atâta timp cât şi impactul generat de aceştia se
suprapune peste cel generat de alţi poluatori din amonte ş.a.m.d. Rezultă astfel că se
impune doar analizarea impactului asupra factorului de mediu apă, generat de noua
centrală termoelectrică, lucru care se va elabora detaliat în cadrul Studiului de Evaluare a
Impactului asupra Mediului.
3.1.8 Alte tipuri de impact cumulativ generat de investiţie
Specificam ca activităţile principale identificate în perimetrul investiţiei şi în zonelor
învecinate sunt legate de:
- agricultura (ex. culturi agricole de floarea soarelui), suprafeţele agricole din
partea estica ce limitează perimetrul;
- păşunat (ovine, caprine), pe terenurile învecinate;
- turism/pescuit (în special turism necontrolat, a.n. de weekend), în special, pe
canale şi malul Dunării;
- activităţi de protecţie şi conservare a habitatelor, speciilor de flora şi fauna din
zona, în conformitate cu legislaţia de mediu, pe suprafeţele siturilor protejate.
Pag. 139/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
În prezent nu sunt prevăzute în vecinătatea amplasamentului alte activităţi
prin urmare nu se consideră că obiectivele analizate vor genera un impact
cumulativ cu activităţile enumerate anterior.
Pe de altă parte prin Planul de Management al Parcului Natural Lunca Joasă a
Prutului inferior nu sunt încurajate activităţi care vor putea genera impact cumulativ cu
obiectivele analizate asupra speciilor şi habitatelor de interes comunitar. Activităţile
principale care se pot desfăşura în ariile naturale protejate din zonă sunt următoarele:
- protecţia şi conservarea speciilor de floră şi faună;
- studii şi cercetări asupra biodiversităţii;
- Încurajarea ecoturismului cu respectarea echilibrelor locale şi cu regimul de
frontiera;
- Practicarea pescuitului recreeativ sportiv numai în zone special amenajate;
În eventualitatea apariţiei unor noi investiţii, care vor desfăşura activităţi în zonă, cu
impact cumulativ, analiza acestuia va intra în sarcina beneficiarilor respectivelor investiţii.
3.1.9 Analiza eventualului impact al functionarii obiectivului asupra
Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii si Rezervatiei Stiintifice Prutul de Jos –
Republica Moldova
Studiile realizate in perimetrul centralei termoelectrice Galați (Raport de Mediu PUZ, Studiu
de Evaluare Adecvata), releva faptul ca impactul asupra biodiversității din zona, inclusiv
asupra ariilor protejate - Parcul Natural „Lunca Joasă a Prutului Inferior”, ale cărui limite
corespund şi cu situl de importanţă comunitară ROSCI0105-Lunca Joasă a Prutului,
respectiv situl de protecţie avifaunistică ROSPA0070-Lunca Prutului-Vlădeşti-Frumuşiţa,
urmare a realizării investiţiei „Centrala termoelectrica Galaţi situata în jumătatea estică a
Zonei Libere Galaţi, pe Platforma I, Etapa II, Parcelele U şi R1”, este nesemnificativ.
Cu atât mai mult, construirea CTE Galati va avea un impact mult mai redus asupra
biodiversității ariilor protejate învecinate (Rezervația Biosferei Delta Dunării, Rezervația
Științifica Prutul de Jos, Republica Moldova), aflate la distante apreciabile fata de
amplasamentul centralei termoelectrice (10-15 km).
In sprijinul acestei afirmații aducem date ale studiilor floristice si
faunistice din zona Dunării, confluenta cu Prutul si ariile protejate din zona.
In ceea ce privește tipurile de habitate desemnate pentru situl de importanţă
comunitară ROSCI0105 Lunca Joasă a Prutului (3130 Ape stătătoare oligotrofe până la
mezotrofe, cu vegetaţie din Littorelletea uniflorae şi/sau Isoëto-Nanojuncetea; 3270 Râuri
cu maluri nămoloase, cu vegetaţie din Chenopodion rubri p.p. şi Bidention p.p.; 6430
Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la câmpie şi din etajul montan până în cel
alpin; 91F0 Păduri mixte de luncă de Quercus robur, Ulmus laevis şi Ulmus minor, Fraxinus
excelsior sau Fraxinus angustifolia din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris); 6510 Fâneţe
de joasă altitudine (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis); 3160 Lacuri şi iazuri
distrofice naturale; 92A0 Păduri-galerii (zăvoaie) de Salix alba şi Populus alba), acestea nu
se regăsesc pe amplasamentul centralei termoelectrice Galaţi.
Pag. 140/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Terenul pe care urmează a fi construită centrala electrică este în momentul de faţă
teren viran, sub aspect floristic remarcându-se în special prezenţa masivă a speciilor
ruderale, anuale şi perene, în principal graminee. Astfel, speciile de plante predominante
observate pe amplasament sunt: Carduus nutans – ciulin, Carduus acanthoides – scaiete,
Iva xanthifolia, Matricaria recutita – muşeţel, Arctium lappa – brusture, Artemisia vulgaris
– pelin negru, Amaranthus retroflexus – stir, Agropyron repens – pir, Cirsium arvense –
pălămida, Conium maculata – cucută, Lolium perenne – zâzanie, Agrostis capillaris – iarbavântului,
Agrostis gigantea – iarba mare, Calamagrostis sp., Festuca rubra – păiuş roşu,
Poa pratensis – firuţa, Poa supina. De asemenea, situl este delimitat pe toate laturile de un
canal de irigaţii în prezent neutilizat şi desecat, pe marginea căruia s-a instalat stuful
(Phragmites australis) şi din loc în loc pot fi observaţi arbuşti de corcoduş (Prunus
cerasifera), măceş (Rosa canina) şi mur (Rubus hirsutus). Aproximativ un sfert din limita
estică a zonei analizate este ocupată de o cultură agricolă de floarea soarelui (Helianthus
annuus).
Referitor la habitatele existente pe amplasamentul centralei termoelectrice Galaţi, in
conformitate cu ”Habitatele din România” (Doniţă et al.,2005), ce prezintă principalele
tipuri de habitate întâlnite în România, corelate cu sistemele de clasificare utilizate la nivel
european, în special cel utilizat pentru NATURA 2000, au fost încadrate în grupa Terenurilor
Agricole şi Peisaje Artificiale, Comunităţi ruderale, tip de habitat:
R8703 Comunităţi antropice cu Agropyron repens, Arctium lappa, Artemisia
annua şi Ballota nigra
Corespondenţe: NATURA 2000: –; EMERALD: –; CORINE: –; PAL.HAB: 87.2. Ruderal
communities EUNIS: – Asociaţii vegetale: Arctio – Ballotetum nigrae (Felföldy 1942)
Morariu 1943, Balloto – Malvetum sylvestris Gutté 1966, Artemisietum annuae Morariu
1943. Răspândire: Pe terenurile nelucrate din toatã þara dar mai ales în regiunile din sud şi
est. Suprafeţe: Toate terenurile rãmase nelucrate (zeci de ha). Staţiuni: Altitudine: 80–350
m; Clima: T = 10,5–9,50C; P = 450–650 mm; Roci: depozite lutoase, loessuri, nisipuri
aluviale. Soluri: cernoziomuri, soluri nisipo-lutoase, deficitare în umiditate. Structura:
Speciile nitrofile mai frecvent întâlnite sunt: Sisymbrium loeselii, Descurania sophia,
Agropyron repens, Datura tramonium, Artemisia annua, Capsella bursa pastoris, Malva
sylvestris, Ballota nigra, Geum urbanum, Cirsium lanceolatum, C. arvense, Conium
maculatum, Leonurus cardiaca, Chelidonium majus. Aceste plante de 30–40 cm înãltime
realizeazã o acoperire de 75–80% împiedicând instalarea plantelor mai scunde cum sunt:
Poa annua, Lepidium ruderale, Polygonum aviculare, Atriplex tatrica, Amaranthus crispus,
Geranium pusillum.
Valoare conservativă: redusă. Compozitie floristicã: Specii edificatoare: Malva
sylvestris, Artemisia annua, Ballota nigra, Arctium lappa, Conium maculatum.Specii
caracteristice: Malva sylvestris, Ballota nigra, Artemisia annua, Arctium lappa. Alte specii
importante: Descurainia sophia, Datura stramonium, Solanum nigrum, Chenopodium
album, Solidago canadensis, Amaranthus retroflexus, Agropyron repens, Leonurus
cardiaca, Verbena officinalis.
Astfel, diversitatea speciilor şi efectivele speciilor de fauna sunt prezentate în mod
diferit de-a lungul bazinelor hidrografice ale Dunării şi Prutului. Ele sunt condiţionate de
structura vegetaţiei zonei, varietatea habitatelor, factorul antropic şi determină starea
actuală în care se află populaţiile anumitor grupe de fauna. Habitatele existente sunt
reprezentate de: pajişti umede; mlaştini cu stufăriş; bălţi permanente şi temporare; lacuri
Pag. 141/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
dulci de acumulare (eleştee); curs de apă permanent; sălcete; tufărişuri; pajişti mezofile;
zone antropizate; culturi agricole; plantaţii forestiere; zone ruderale s.a.
In ceea ce privește speciile de fauna din lunca Dunarii, sectorul Prutul inferior, ex.
speciile acvatice (amfibieni, reptile, pasari, mamifere) se intalnesc în diverse habitate: bălţi
permanente şi temporare, lacuri de acumulare (heleştee), mlaştini cu stufăriş, pajişti
umede, sălcete.
Speciile de vertebrate terestre, ex. speciile de pasari silvicole, speciile de pasari
rapitoare sunt identificate în mai puţine habitate condiţionate de modul lor specific de viaţă,
legate de arboretele silvice, locurile descoperite. Acestea populeaza sălcişurile, tufărişurile,
plantaţiile forestiere, agrocenozele.
Comparativ cu habitatele naturale din lunca Prutului inferior, tipul de habitat existent
pe amplasamentul CTE Galati, reprezentat de comunitati antropice cu vegetatie ruderala,
nu creaza conditii prielnice pentru dezvoltarea unei faune diverse, la nivel de specii si
populatii.
In concluzie, studiile de biodiversitate realizate in perimetrul CTE Galati, coraborate cu
estimarea impactului asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar din zona
Prutului inferior (situl de protecţie specială avifaunistică Natura 2000: ROSPA0070 - Lunca
Prutului - Vlădeşti - Frumuşiţa, situl de importanţă comunitară Natura 2000: ROSCI0105 -
Lunca Joasă a Prutului şi Parcul Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior) urmare a realizarii
centralei termoelectrice, situata în jumătatea estică a Zonei Libere Galaţi, pe Platforma I,
Etapa II, Parcelele U şi R1, releva următoarele aspecte:
flora identificata în perimetrul CTE Galaţi a fost încadrata în grupa Terenurilor
Agricole şi Peisaje Artificiale, Comunitati ruderale, tipul de habitat: R8703 Comunitãti
antropice cu Agropyron repens, Arctium lappa, Artemisia annua şi Ballota nigra,
format din specii ruderale, ce nu reprezinta un habitat prioritar;
biodiversitatea din zona termocentralei Galaţi, se constituie, în principal, din specii
comune de flora si fauna şi pentru care nu se impun măsuri speciale de protecţie;
impactul asupra florei şi a faunei de pe amplasament, urmare a realizării investiţiei
„Centrala termoelectrica Galaţi situata în jumătatea estică a Zonei Libere Galaţi, pe
Platforma I, Etapa II, Parcelele U şi R1”, este nesemnificativ.
speciile de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE, în
majoritate păsări acvatice şi de pădure, nu au fost identificate pe amplasamentul
centralei termoelectrice Galaţi în niciunul din aspectele sezoniere (migraţie, cuibărit);
habitatele tipice pentru aceste grupe de păsări sunt cele acvatice şi respectiv, silvice,
absente pe perimetrul cercetat;
populaţiile cuibăritoare ale speciilor identificate pentru acest sit protejat nu au fost
întâlnite în zona de amplasament a CTE Galaţi;
la fel şi speciile de păsări importante în perioada de migraţie, în majoritate acvatice,
nu s-au identificat în zona cercetata, ele preferand alte habitate din lunca inferioara
a raului Prut.
Pag. 142/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
3.2 DIMINUAREA IMPACTULUI ASUPRA BIODIVERSITĂŢII
În cazul biodiversităţii semnalate pe amplasamentul centralei termoelectrice, nu se
pune problema unor specii deosebite, cu importanţă conservativă şi care să necesite măsuri
speciale de protecţie. Astfel, speciile de floră şi faună identificate în perimetrul studiat sunt
comune şi pentru care nu se impun măsuri de protecţie şi conservare.
Impactul asupra biodiversităţii generat de realizarea construcţiei centralei
termoelectrice Galaţi este nesemnificativ, în general tranzitoriu, fiind generat în special de
lucrările de şantier (ocuparea anumitor suprafeţe, zgomot etc.) pe perioada construcţiei,
respectiv indirect prin emisii în aer şi apă în fază de exploatare, dar nesemnificativ.
Dintre speciile de fauna, semnalate în zona de amplasament a obiectivului de
investiţie, o mare atenţie trebuie acordată celor care sunt incluse în listele europene de
protecţie şi conservare (Directiva Habitate1 şi Directiva Păsări, în special Anexa I, II):
- Egretta garzetta (egreta mica): Anexa I, Directiva Păsări
- Nycticorax nycticorax (starc de noapte): Anexa I, Directiva Păsări
- Ciconia ciconia (barza albă): Anexa I, Directiva Păsări
- Sterna hirundo (chira de balta): Anexa I, Directiva Păsări
- Coracias garrulus (dumbraveanca), Anexa I, Directiva Păsări
- Lacerta viridis (guster), Anexa IV, Directiva Habitate
- Lacerta agilis (soparla cenusie), Anexa IV, Directiva Habitate
De asemenea, menţionăm şi speciile de păsări care sunt incluse în Directiva Păsări,
dar la Anexa II2:
- Larus ridibundus Linnaeus (pescăruş râzător): Anexa II-2 din Directiva
Păsări
- Pica pica Linnaeus (coţofană): Anexa II-2 din Directiva Păsări
- Corvus frugilegus Linnaeus (cioară de semănătură): Anexa II-2 din
Directiva Păsări
- Sturnus vulgaris Linnaeus (graur): Anexa II-2 din Directiva Păsări
Evident că cele mai importante specii sunt cele incluse în Directiva Habitate şi
Directiva Păsări Anexa I. Dacă pentru speciile Egretta garzetta (ereta mica),
Nycticorax nycticorax (starc de noapte), Sterna hirundo (chira de balta), Coracias
garrulus (dumbraveanca), semnalate doar în zbor şi accidental, în zona de amplasament
a termocentralei, nu se impun măsuri de dimiunuare a impactului, atunci pentru cele
din Anexa II din Directiva Păsări, recomandăm următoarele:
- Cu toate ca efectivele înregistrate pe amplasament sunt reduse, şi, în acelaşi
timp, putem invoca şi mobilitatea speciilor respective, trebuie totuşi sa respectam
masurile de protecţie înaintate;
1 Anexa 4 Directiva Habitate cuprinde specii de animale şi plante de interes comunitar care necesită o
protecţie strictă.
2 Anexa II cuprinde speciile de păsări care fac obiectul vânătorii şi pentru care se impun măsuri de
supraveghere pentru ca efectivele lor să nu scadă.
Pag. 143/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
- În perioada reproductiva se impune cercetarea cu atenţie a teritoriului pentru a
se vedea dacă nu există exemplare sau cuiburi de păsări;
- În cazul identificării de cuiburi de Păsări cu oua, se recomandă recoltarea cu grijă
a acestora şi mutarea lor în zonele învecinate şi care nu sunt afectate de
organizarea de şantier;
- Pentru a evita orice situaţie de risc, sugerăm efectuarea acestei oraţiuni de către
o instituţie specializata/specialist ornitolog. În acest sens pot fi contactate:
Societatea Ornitologica Româna, Agentia pentru Protectia Mediului Galaţi.
Menţiunile, cu caracter biologic şi ecologic, făcute la fiecare specie în parte în cadrul
compartimentului de biodiversitate, ne permit sa considerăm aceste situaţii putin probabile.
Totuşi acestea au fost menţionate pentru a se interveni în situatiile de urgenta.
Pentru speciile Lacerta agilis (soparla cenusie), Lacerta viridis (guster),
semnalate printr-un număr mic de exemplare la limita amplasamentului recomandăm
verificarea terenului înainte de efectuarea operaţiunilor de şantier. Considerăm că pentru
aceaste specii de reptile nu se impun alte măsuri, având în vedere cerinţele ecologice şi
mobilitatea lor sporita.
Pentru evitarea, în general a impactului asupra biodiversităţii (în special a celui
tranzitoriu), recomandăm următoarele măsuri:
- respectarea cu stricteţe a ordinii de şantier;
- respectarea căilor de acces stabilite (existente sau nou create);
- a nu se depozita surplusul de pământ rezultat din excavări pe terenurile
învecinate;
- a nu se face reparaţia utilajelor pe suprafaţa amplasamentului;
- respectarea graficului lucrarilor de constructie a centralei termoelectrice;
- inspectarea periodică a amplasamentului pentru depistarea anumitor exemplare
din fauna locală etc.
Alte masuri de diminuare a impactului
În etapa de executie a obiectivului realizare centrală termoelectrică Galaţi situata în
jumătatea estică a Zonei Libere Galaţi, pe Platforma I, Etapa II, Parcelele U şi R1, pentru a
nu fi produse dezechilibre ecologice, sunt necesare măsuri de reducere a impactului asupra
biodiversitatii. Dintre acestea amintim de următoarele:
- prevenirea deteriorarii suprafeţelor invecinate, pentru a evita pierderea şi/sau
afectarea habitatelor şi a speciilor de flora şi fauna;
- evitarea depozitarii necontrolate a materialelor rezultate din activităţile de
excavare;
- eliminarea periodica a deseurilor, rezultate din lucrările de execuţie a obiectivului,
în scopul evitarii atragerii speciilor de faună, imbolnavirii sau accidentarii
acestora;
- reconstrucţia terenurilor a caror suprafaţa a fost afectata (invelisul vegetal) la
finalizarea lucrarilor de executie şi redarea terenurilor folosintelor initiale;
- utilizarea de utilaje şi mijloace tehnice silentioase, pentru a diminua zgomotul
datorat activităţii de producere a energiei în termocentrale, ce ar putea deranja
speciile de fauna, precum şi echiparea cu sisteme performante de minimizare şi
retinere a plouantilor în atmosfera;
- excluderea reparaţiilor la utilaje şi mijloacele de transport în afara incintelor
specializate legale;
Pag. 144/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
- prevenirea şi inlaturarea urmarilor unor accidente rutiere care ar putea polua
puternic zona prin scurgeri sau arderi;
- controlul deversarii de carburanti sau substante volatile pe suprafaţa
amplasamentului;
- orice deversare accidentala de substante poluante (carburanti, uleiuri, etc.) va fi
imediat neutralizata şi va fi adusa la cunostinta Autoritatii de Mediu;
Avand în vedere masurile de diminuare a impactului asupra biodiversitatii în zona,
care reduc stresul şi afectarea semnificativa a componentelor de mediu, la minim posibil,
consideram ca masurile mentionate mai sus sunt cele mai potrivite în situatia data.
În continuarea caracterizarii impactului asupra speciilor / habitatelor protejate din
sit, utilizam următoarea scară a impactului (Robu B., Macoveanu M., Evaluari de mediu
pentru dezvoltare durabila, 2010):
Notă de
bonitate
Tabelul 3.2
Caracterizarea impactului Încadrarea
impactului
0 Specia / habitatul nu este interceptat de
proiect. 0% din populaţia speciei sau din
suprafaţa habitatului la nivelul sitului este
afectată de proiect.
1 Specia/ habitatul este interceptat de poriect în
limite slab perceptibile. Între 0 şi 2% din
populaţia (sau suprafaţa) speciilor la nivelul
sitului sunt afectate de proiect
2 Specia/ habitatul este interceptat de poriect.
Între 2 şi 10% din populaţia (sau suprafaţa)
speciilor la nivelul sitului sunt afectate de
proiect
3 Specia/ habitatul este interceptat de poriect.
Între 10 şi 50% din populaţia (sau suprafaţa)
speciilor la nivelul sitului sunt afectate de
proiect
4 Specia/ habitatul este interceptat de poriect.
Între 50 şi 100% din populaţia (sau
suprafaţa) speciilor la nivelul sitului sunt
afectate de proiect
Nu se aplică
Impact
nesemnificativ
Impact moderat
Impact moderat
spre semnificativ
Impact
semnificativ
Pag. 145/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Tabelul 3.3
Specii protejate cuprinse în fişa sitului, identificate pe amplasament
Specie Distribuţie Distribuţie pe % posibil Incadrare
pe
sit
afectat de impact
amplasament
proiect*
Păsări
Egretta garzetta
(egreta mica)
Nycticorax
nycticorax (starc
de noapte)
Sterna hirundo
(chira de balta)
Coracias garrulus
(dumbraveanca
Ciconia ciconia
(barza alba)
Exemplare C- cuibărit, P -
pasaj
3 100-200 (P) 0,01 1
2 25-50 (C) - 0
4 120-150 (C) - 0
2 40-50 (C) - 0
1 3000-4500 (P) 0,02 1
*) Procentul din populaţia estimată la nivelul sitului care poate fi afectată de proiect.
Conform încadrării de mai sus, majoritatea speciilor protejate identificate pe
amplasament sunt afectate într-o măsură nesemnificativă de proiect.
Alte consideraţii privind impactul asupra speciilor /habitatelor protejate:
Speciile de păsări protejate, în special cele acvatice (Egretta garzetta (egreta mica),
Nycticorax nycticorax (starc de noapte), Sterna hirundo (chira de balta) au
areale mari pentru hrănire şi, de aceea, pot apărea pe amplasamentul centralei
termoelectrice accidental, tanzitand zona în deplasarea lor spe bazinele acvatice din
vecinatate.
Alte păsări cuibăritoare în Lunca Prutului Inferior - Coracias garrulus
(dumbraveanca), indentificata pe amplsament apare accidental în zona deplasandu-se
spre locurile de hranire şi cuibarit (paduri, copaci scorburosi, rape, maluri abrupte din
lunca Prutului inferior). Impactul asupra acestei specii este nesemnificativ.
Barza alba (Ciconia ciconia) a fost identificata în zbor, tranzitand zona în cautare de
locuri prielnice pentru hranire. Specia cuibareste în localitatile invecinate. Nu este
afectata semnificativ de realizarea obiectivului de investitie.
Specificam ca nu s-au identificat cuiburi de păsări protejate pe amplasament.
Impactul asupra acestor specii de Păsări cauzat de constructia centralei
termoelectrice este nesemnificativ.
Păsările migratoare, practic, nu sunt afectate de proiect, deoarece acestea nu au fost
identificate staţionând pe amplasament în căutare de hrană sau pentru odihnă. Nu s-au
identificat cuiburi ale acestor Păsări pe amplasament. Impactul asupra lor este
nesemnificativ.
Pag. 146/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
3.3 EVALUAREA SEMNIFICAŢIEI IMPACTULUI
Evaluarea semnificaţiei impactului s-a realizat pe baza următorilor indicatori-cheie
cuantificabili:
procentul din suprafaţa habitatului care va fi pierdut
Nu se vor inregistra suprafeţe de habitat pierdut din siturile Natura 2000 protejate:
ROSPA0070 - Lunca Prutului - Vlădeşti - Frumuşiţa, sit de protectie speciala
avifaunistica, ROSCI0105 - Lunca Joasă a Prutului, sit de importanţă comunitară,
Parcul Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior, deoarece amplasamentul centralei
termoelectrice Galaţi se afla în afara acestor arii.
procentul care va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru
necesitatile de hrana, odihna şi reproducere ale speciilor de inters
comunitar
La fel şi în cazul habitatelor folosite pentru necesitatile de hrana, odihna şi
reproducere ale speciilor de inters comunitar, nu se va pierde din suprafeţele acestora,
deoarece speciile identificate în zona de amplasament (Egretta garzetta (egreta mica),
Nycticorax nycticorax (starc de noapte), Sterna hirundo (chira de balta), Coracias
garrulus (dumbraveanca), Ciconia ciconia - barza alba s-au aflat în trecere/tranzit,
fara a se inregistra stationarea lor pentru hrana, odihna sau reproducere.
fragmentarea habitatelor de interes comunitar
Specificam ca nu se va inregistra fragmentarea habitatelor de interes
comunitar, deoarece acestea nu s-au semnalat pe amplasament. Flora identificata în
perimetrul CTE Galaţi a fost încadrata în grupa Terenurilor Agricole şi Peisaje Artificiale,
Comunitati ruderale, tipul de habitat: R8703 Comunitãti antropice cu Agropyron
repens, Arctium lappa, Artemisia annua şi Ballota nigra, format din specii ruderale,
ce nu reprezinta un habitat prioritar, iar speciile de flora nu sunt protejate la nivel
national şi comunitar.
durata sau persistenta fragmentarii
Nu se va inregistra o durata sau persistenta a fragmentarii habitatelor de interes
comunitar, deoarece acestea nu s-au identificat pe amplasament.
durata sau persistenta perturbarii speciilor de interes comunitar,
distanta fata de aria naturala protejata de interes comunitar
Nu se va inregistra o durata sau persistenta a speciilor de interes comunitar,
deoarece acestea s-au inregistrat în trecere/tranzit în zona de amplasament, fara a se
inregistra stationarea lor pentru hrana, odihna sau reproducere. Distanta fata de aria
naturala protejata de interes comunitar fiind de cca. 2,5 km.
schimbari în densitatea populatiilor (nr. de indivizi suprafaţa)
Nu se vor produce schimbari în densitatea populatiilor, a efectivelor speciilor
raportate la suprafaţa etc.
Pag. 147/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de
implementarea planului/proiectului
Nu s-au inregistrat specii/habitate afectate de implementarea planului/proiectului.
indicatorii chimici-cheie care pot determina modificari legate de
resursele de apa sau de alte resurse naturale, care pot determina
modificarea functiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes
comunitar
Cantitea de apă uzată tratată evacuată în Dunăre ca fi de 100 m 3 /h compusă din
98 m 3 /h apă uzată industrial tratată, respectiv 2 m 3 /h apă uzată menajeră tratată.
Coordonatele punctului de evacuare a apel uzate sunt:
Evacuare apă în Dunăre Stereo 70
WGS-84
X: 745095 m
Y: 442535 m
28 o 07’55,52” Long. E
45 o 26’21,88” Lat. N
Menţionăm că circuitul de răcire a centralei termoelectrice nu aduc modificări chimice
apei de Dunăre.
Fiecare dintre categoriile de apă uzată se tratează în prealabil în câte o instalaţie
tehnologică dedicată acestui scop, care este complet automatizată şi asigură respectarea
cu stricteţe a limitelor legislative în vigoare privind protecţia calităţii apei.
Indicatorii chimici-cheie care se aplică în cazul de faţă sunt cei stabiliţi de Normativul
din 28 februarie 2002 privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate
industriale şi orăşeneşti la evacuarea în receptorii naturali, NTPA-001/2002 stabilit prin
H.G. 188/2002. Aceştia vor fi respectaţi de către apele uzate tratate evacuate în Dunăre şi
au fost prezentaţi în tabelul 1.5 din prezentul studiu.
Pag. 148/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
3.4 MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI
3.4.1 Mod de abordare
În capitolul de măsuri propuse, s-a utilizat următoarea schemă pentru evidenţierea
măsurilor şi a modului de interpretare a acestora:
i. MĂSURI PROPUSE PENTRU UN ANUMIT FACTOR DE MEDIU PENTRU REDUCEREA
IMPACTULUI ASUPRA SPECIILOR DE FLORA ŞI FAUNA
A. Ţinta măsurilor
B. Măsuri propuse în faza de proiectare
i.1. Măsuri deja adoptate în fază de concepţie/proiectare sauorganizare
teritorială ( PUZ)
Aceste măsuri sunt deja adoptate, însă ele sunt prezentate pentru a oferi continuitate
măsurilor ce vor fi adoptate.
i.2. Măsuri propuse pentru a fi adoptate şi implementate în următoarele faze ale
proiectului, menite să reducă impactul asupra biodiversităţii.
Aceste măsuri sunt propuse de către consultant sau sunt deja luate în considerare de către
beneficiar în toate fazele proiectului (concepţie/proiectare, construcţie, exploatare,
închidere/dezafectare) pentru reducerea până la eliminare a impactului asupra
biodiversităţii.
C. Măsuri generale de reducere a impactului pentru factorul de mediu
D. Măsuri specifice propuse în diferite faze ale proiectului
În continuare sunt listate măsurile propuse, care vor fi citite în acord cu caseta de
mai sus. La sfârşit se face o centralizare tabelară a măsurilor propuse pentru adoptare şi
implementare, cu evidenţierea responsabilităţilor şi a graficului de implementare.
3.4.2 Măsuri pentru speciile protejate identificate pe amplasament
3.4.2.1 Măsuri pentru protejarea păsărilor
În zona de amplasament s-au identificat specii protejate de păsări (Egretta
garzetta (egreta mica), Nycticorax nycticorax (starc de noapte), Sterna hirundo
(chira de balta), Coracias garrulus (dumbraveanca), specii incluse în Anexa I a
Directivei Păsări, în timp ce tranzitau zona în cautare de locuri de hranire, cuibarit (bălţi,
lacuri, maluri abrupte etc.) şi Ciconia ciconia (barza alba), ce nu s-au oprit pe amplasament
pentru hrănire sau înnoptat.
Măsurile propuse pentru protejarea acestor specii sunt grupate astfel:
Pag. 149/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Măsuri pentru protejarea speciilor de păsări identificate. Măsurile se referă în
principal la perioada de construcţie a centralei termoelectrice şi constau în:
Reducerea poluării solului, apei şi a aerului cu substanţe chimice, ape uzate, praf şi
emisii poluante;
Reducerea perturbării speciilor protejate de Păsări prin emisii de zgomot şi vibratii
(lucrari de construcţii-montaj, zgomotul provenit de la utilajele de construcţie (ex:
camioane, betoniere, excavatoare);
Inspectarea periodica a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de
Păsări Identificate în zona;
Desfasurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare pentru a
nu perturba Păsările;
Respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investitie.
Reducerea impactului antropic (deranjarea cuiburilor, colectarea ouălor şi/sau a pulior
etc.).
Măsuri pentru păsări migratoare. Aceste măsuri sunt aplicate în special în perioada
de funcţionare a centralei termoelectrice şi se referă la:
Reducerea poluării solului, apei şi a aerului cu substanţe chimice, ape uzate, praf şi
emisii poluante;
Reducerea perturbării Păsărilor prin emisii de zgomot şi vibratii (lucrari de exploatare:
motoarele electrice de antrenare a pompelor, de benzile transportoare, de ventilatoarele
de aer şi gaze de ardere, de grupul turbogenerator, turbopompa de alimentare etc.)
Interzicera capturarii, izgonirii şi distrugerii speciilor de Păsări de catre personalul
centralei termoelectrice;
Inspectarea periodica a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de
Păsări Identificate în zona;
Desfasurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare pentru a
nu perturba Păsările;
Respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investitie.
Măsuri pentru păsările cuibăritoare din zona invecinatata amplasamentului.
Aceste măsuri se referă în special la etapa de executie. Constau în:
Reducerea poluării solului, apei şi a aerului cu substanţe chimice, ape uzate, praf şi
emisii poluante;
Reducerea suprafeţelor de teren afectate temporar şi definitiv;
Reducerea perturbării Păsărilor prin emisii de zgomot şi vibratii (lucrari de
construcţii-montaj, zgomotul provenit de la utilajele de construcţie (ex: camioane,
betoniere, excavatoare); în exploatare: motoarele electrice de antrenare a pompelor,
de benzile transportoare, de ventilatoarele de aer şi gaze de ardere, de grupul
turbogenerator, turbopompa de alimentare etc.)
Interzicera capturarii, izgonirii şi distrugerii speciilor de Păsări de catre personalul
centralei termoelectrice;
Mentinerea habitatelor favorabile pentru procurarea hranei (suprafeţe cu vegetaţie
spontana în vecinatate cu culturi agricole);
Pastrarea locurilor de cuibarit ale speciilor identificate;
Reducerea impactului antropic (deranjarea cuiburilor, colectarea ouălor şi/sau a
pulior etc.).
Pag. 150/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Aceste măsuri sunt detaliate în capitolul următor şi se adresează în principal speciilor
identificate pe amplasament şi cuprinse în fişa sitului, dar şi pentru celelalte categorii de
păsări.
3.4.2.2 Măsuri pentru protejarea habitatelor şi a florei
Dupa cum s-a mentionat anterior terenul pe care urmează a fi construită centrala
electrică este în momentul de faţă teren viran, sub aspect floristic remarcându-se în special
prezenţa masivă a speciilor ruderale, anuale şi perene, în principal graminee.
Flora identificata în perimetrul CTE Galaţi a fost încadrata în grupa Terenurilor
Agricole şi Peisaje Artificiale, Comunitati ruderale, tipul de habitat: R8703 Comunitãti
antropice cu Agropyron repens, Arctium lappa, Artemisia annua şi Ballota nigra,
format din specii ruderale.
Acest tip de habitat nu reprezinta un habitat prioritar, iar speciile de flora
nu sunt protejate la nivel national şi comunitar. Astfel, nu se impun masuri
speciale de conservare a habitatului şi a speciilor de flora identificate pe
amplasament.
Mentionam, totusi, ca terenurile agricole intersectate de proiect pot constitui zone de
hrănire propice altor specii neprotejate de fauna. Deaceea socotim oportune respectarea
unor masuri care sunt structurate astfel:
Respectarea prevederilor proiectului în ceea ce priveste protejarea biodiversitatii;
Reducerea suprafeţelor de sol perturbate sau ocupate definitiv;
Reducerea poluării solului, apei şi a aerului cu substanţe chimice, ape uzate, praf şi
emisii poluante;
Controlul plantelor invazive;
Se vor indepărta formaţiunile vegetale şi/sau arbustii numai în locaţia propriu-zisă
prevazuta constructiei, doar dacă este necesar acest lucru;
Se interzice distrugerea formaţiunilor ierboase de pe suprafaţa şi în vecinătatea
amplasamentului;
Este interzisă arderea vegetaţiei;
Se interzice depozitarea deseurilor de orice fel pe suprafaţa sau vecinătatea
perimetrului obiectivului de investitie în alte locuri decat cele special amenajate;
Organizarea de santier (cu caracter nepermanent) va fi amplasată astfel incat sa nu
produca perturbarea în plus a ecosistemelor.
Măsurile sunt detaliate în capitolul următor.
3.4.2.3 Măsuri pentru protejarea reptilelor
Pe amplasament şi în vecinatatea acestuia s-au identificat specii de reptile protejate
incluse în Anexa IV a Directivei Habitate: Lacerta agilis - soparla cenusie, Lacerta
viridis - gusterul, dar şi alte specii comune precum: Natrix natrix (sarpele de casa).
Măsurile propuse se referă în principal la perioada de construcţie şi constau în:
Reducerea suprafeţelor de sol perturbate sau ocupate definitiv;
Reducerea perturbării mediului prin emisii de praf, poluanţi atmosferici, ape uzate,
deşeuri;
Reducerea perturbării speciilor protejate de reptile prin emisii de zgomot şi vibratii
(lucrari de construcţii-montaj, zgomotul provenit de la utilajele de construcţie (ex:
camioane, betoniere, excavatoare);
Pag. 151/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Interzicera capturarii, izgonirii şi distrugerii speciilor de reptile de catre personalul de
exploatare;
Inspectarea periodica a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de
reptile identificate în zona;
Desfasurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare;
Respectarea căilor de acces stabilite (existente sau nou create);
Reparaţia utilajelor în service-uri specializate etc.
Măsurile sunt detaliate în capitolul următor.
3.4.3 Detalierea măsurilor propuse
Măsurile propuse se referă în principal la reducerea perturbării mediului în perioada
de construcţie/montaj. Ţinta măsurilor este în principal protejarea speciilor / habitatelor
protejate identificate pe amplasament (v. Tabelul 3.3). Măsurile propuse, dacă sunt
implementate corect, vor asigura protejarea tuturor speciilor şi habitatelor de pe
amplasament şi vor contribui la menţinerea stării actuale a funcţiunilor ecologice ale zonei.
Tabelul 3.3
Specie Distribuţie pe
amplasament
Păsări
Exemplare
Egretta garzetta (egreta mica) 3
Nycticorax nycticorax (starc de
noapte)
Sterna hirundo (chira de balta) 4
Coracias garrulus
(dumbraveanca)
Ciconia ciconia (barza alba) 1
2
2
Pag. 152/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
1. MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI ASUPRA SPECIILOR DE FLORA ŞI FAUNA
DATORATE ZGOMOTULUI PRODUS DE CENTRALA TERMOELECTRICA
A. Ţinta măsurilor
Impactul zgomotului depinde de tipul şi numărul de echipamente şi utilaje folosite
pentru proiect, de numărul şi tipul vehiculelor de transport şi de timpul din zi în care aceste
activităţi producătoare de zgomot au loc. Impactul se poate reduce sau evita încă din faza
de concepţie/proiectare. Măsurile propuse sunt adresate următoarelor categorii de impact:
Perturbarea vieţii sălbatice datorită creşterii nivelului de zgomot pe amplasament şi în
vecinătate.
Lista speciilor identificate pe amplasament este prezentată la începutul capitolului.
Măsurile de reducere a zgomotului se adresează tuturor speciilor faunistice de pe
amplasament şi din vecinătate.
B. Măsuri propuse în faza de proiectare
1.1. Identificarea posibililor receptori de zgomot încă din faza de proiectare.
Cunoscând receptorii, se pot adopta măsuri de reducere direcţionate strict spre aceştia.
Măsură realizată în faza de concept/proiect:
1.2. Amplasarea tuturor echipamentelor staţionare producătoare de zgomot în
timpul construcţiei (utilajele de construcţie - camioane, betoniere, excavatoare);
respectiv în exploatare: motoarele electrice de antrenare a pompelor, de benzile
transportoare, de ventilatoarele de aer şi gaze de ardere, de grupul turbogenerator,
turbopompa de alimentare etc.) cât mai departe posibil de receptorii sensibili
la zgomot.
Receptorii sunt identificaţi în Raportul de Mediu pentru PUZ (RM). Majoritatea
echipamentelor fixe generatoare de zgomot sunt amplasate în zona de organizare şantier.
Echipamentele mobile generatoare de zgomot vor funcţiona exclusiv pe frontul de lucru, în
zona de impact asumată.
Echipamentele fixe generatoare de zgomot (motoare electrice, benzi transportatoare,
turbogeneratoare, turbopompe etc.) vor fi amplasate în afara următoarelor zone:
Zonele de margine (ecoton) intre amplasament şi terenurilor agricole, utilizate de Păsări
pentru hranire;
Zona aferentă drumului de acces existent. Această zonă este utilizată de păsări pentru
deplasarea spre locurile de hranire.
C. Măsuri generale de reducere a impactului zgomotului
1.3. Toate echipamentele şi utilajele trebuie să fie dotate cu dispozitive de
reducere a zgomotului (izolare fonică) şi să corespundă nivelului de zgomot
maxim admis pentru categoria respectivă de utilaj.
Pag. 153/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
De exemplu generatoarele sunt dotate cu izolaţie fonică – aceasta va fi menţinută în
stare de funcţionare. Utilajele grele au sisteme de eşapament performante, menite să
reducă zgomotul la limite acceptabile. Toate utilajele vor avea inspecţia tehnică periodică la
zi (care include verificarea încadrării în limitele de zgomot acceptabile).
Măsura va fi impusă prin contract constructorului sau furnizorului de echipament.
Verificarea implementării măsurii se va face prin rapoarte periodice ale supervizorului de
mediu, care verifică actele utilajelor.
Echipamentele utilizate în centrala termoelectrică vor fi performante şi vor fi în
concordanţă cu standardele existente referitoare la zgomotul produs de echipamentele
industriale din domeniul energetic.
D. Măsuri specifice perioadei de construcţie a centralei termoelectrice
1.4. Atunci când este fezabil, activităţile generatoare de zgomot (lucrări de
amenajare şi pregătire a terenului – săpături, fundaţii, decopertări) vor fi
planificate astfel încât să se desfăşoare în acelaşi timp.
Astfel se reduce timpul de generare al zgomotului şi totodată alte activităţi care
generează zgomot (de ex. generatoare, circulaţia vehiculelor grele etc.) nu vor influenţa
nivelul general de zgomot (zgomotul produs de acestea fiind mai mic decât cel produs de
primele activităţi);
1.5. Atât cât este posibil din punct de vedere tehnic, rutele vehiculelor şi a utilajelor
grele care susţin activităţile de construcţie (camioane, macarale, excavatoare,
buldozere) vor fi stabilite cât mai departe de receptorii sensibili.
Astfel, reducandu-se impactul asupra biodiversitatii din zona şi vecinatatea
amplasamentului centralei termoelectrice. Această posibilitate este însă uşor limitată din
cauza existenţei unui singur drum, DN2B, care va susţine activităţile de construcţie.
Pag. 154/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
2. MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI ASUPRA SPECIILOR DE FLORA ŞI FAUNA
GENERAT DE ÎNRĂUTĂŢIREA CALITATĂŢII AERULUI
A. Ţinta măsurilor
Impactul asupra calităţii aerului este legat de emisiile proiectului în timpul lucrărilor
de construcţie: emisii fugitive de praf provenit din manipularea materialelor de construcţii
sub formă de pulberi (ex. ciment, materiale pentru finisaje etc.) şi din alte activităţi
specifice construcţiilor (ex. tăiere /perforare /şlefuire); bioxidul de carbon produs de
utilajele ce folosesc motoare cu ardere internă (ex: camioane, excavatoare etc.), sau de
mici echipamente de ardere (ex: lămpi de gaz, de benzină, aparate de sudură cu flacără
oxiacetilenică).
În exploatare centrala termoelectrică va genera emisii de oxizi de azot, oxizi de sulf
şi pulberi de cenuşă dar încadrându-se în limitele legale. Acest impact este redus prin
aplicarea de tehnologii de reducere a emisiilor şi încadrarea lor în limitele legale.
Linia electrică va genera emisii de ozon, însă experienţa arată că acestea în foarte
multe cazuri sunt atât de reduse încât nu se pot măsura.
Măsurile propuse sunt adresate următoarelor categorii de impact:
Perturbarea vieţii sălbatice datorită creşterii concentraţiei de poluanţi în
atmosferă.
Lista speciilor identificate pe amplasament este prezentată la începutul
capitolului. Măsurile de reducere a impactului asupra calităţii aerului se adresează
tuturor speciilor faunistice şi floristice de pe amplasament şi din vecinătate, dar
mai ales speciilor protejate identificate pe amplasament.
B. Măsuri propuse în faza de proiectare
2.1. Caracteristici ale constructiei proiectate
O caracteristică importantă a construcţiei proiectate în cazul unei centrale
termoelectrice este înălţimea coşului de fum. Aceasta se stabileşte la fază de proiectare.
Punctul de emisie în aer va fi coşul de fum al centralei termoelectrice. Înălţimea
acestuia se va stabili astfel încât să se asigure o bună dispersie a poluanţilor în atmosferă,
pentru a fi respectată legislaţia în vigoare referitoare la concentraţia de poluanţi în aer,
relativ la protecţia populaţiei şi a florei şi faunei.
2.2. Reducerea suprafeţelor perturbate
Dispersia polunaţilor emişi de către centrala termoelectrică în aerul atmosferic este
extrem de importantă din punct de vedere al impactului. De aceea se utilizează modele
matematice, în sistem computerizat, pentru estimarea modificării calităţii aerului odată cu
introducerea unei noi surse de emisie. Folosind acest model se determină înălţimea coşului
de fum şi modul în care se modifică concentraţia de poluanţi din aer în regiunea
înconjurătoare sursei.
Pag. 155/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
O dispersie slabă înseamnă afectarea unei suprafeţe mai restrânse, dar într-o aşa
măsură încât impactul devine semnificativ şi limitele legale privind calitatea aerului sunt
depăşite. Această situaţie nu este de dorit. Din acest motiv se recurge la o dispersie foarte
bună (prin utilizarea unui coş de fum înalt), ceea ce conduce la distribuţia poluanţilor pe o
suprafaţă mai mare, dar în acest caz concentraţia resimţită în diferite puncte din regiune
este foarte mică, în limitele legale, şi generând un impact nesemnificativ.
C. Măsuri generale de reducere a impactului asupra calităţii aerului
2.3. Utilizarea de tehnici de reducere a emisiilor de praf pe drumurile de acces şi
pe terenurile decopertate (sau fără vegetaţie) pentru a minimiza emisiile de
praf în timpul activităţilor de amenajare a terenului: excavare, nivelare,
compactare, încărcare etc.
Aceste tehnici se referă la stropirea cu apă a terenului, acoperirea cu prelate a
transporturilor de pământ/pietriş, impunerea de limite de viteză, spălarea roţilor
autocamioanelor sau altor utilaje la ieşirea din şantier şi intrarea pe drumurile publice
2.4. Refacerea zonelor perturbate de construcţie imediat după finalizarea
lucrărilor.
Această măsură se referă la refacerea vegetaţiei pe suprafeţele de teren afectate pe
perioada de construcţie. Astfel se reduc semnificativ spulberările de praf de către vânt de
pe suprafaţa terenurilor virane.
2.5. Solul pietrişul, materialul de umplutură trebuie menţinute umede în timpul
încărcării/descărcării şi transportului.
2.6. Camioanele vor fi încărcate în limita permisă. Nu se va depăşi nivelul maxim
permis de încărcare.
Astfel încărcătura este susţinută de pereţii benei şi nu sunt permise emisii de praf
sau scurgeri de material. Daca autocamionul este prevăzut cu prelată de acoperire a
încărcăturii, acesta trebuie încărcat astfel încât prealata să poată fi legată (etanşată) de
benă.
2.7. Încărcarea materialelor în camioane se face astfel încât să se minimizeze
pierderile (scurgerile de material) între depozit şi camion.
Măsura este aplicată de operatorii utilajelor de încărcat, care trebuie să fie autorizaţi
şi să folosească utilaje adecvate (mărimea şi forma cupei să fie în concordanţă cu
cantitatea şi tipul de material de prelucrat). Astfel sunt reduse emisiile de praf în
atmosferă.
2.8. Verificarea şi asigurarea autobasculantelor înainte de încărcare şi după
încărcare.
Măsura este destinată şoferilor care au obligaţia să verifice basculanta înainte şi
după încărcare şi ă asigure încărcătura conform specificaţiilor în domeniu: poziţia pieselor
de siguranţă, acoperirea cu prelată etc. Astfel sunt evitate scurgeri de material care pot
provoca emisii în atmosferă. Măsura este impusă prin caietul de sarcini şi prin contractul de
lucrări.
Pag. 156/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
3. MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI ECOLOGIC ASUPRA SPECIILOR DE FLORA
ŞI FAUNA
A. Ţinta măsurilor
Impactul asupra resurselor ecologice este produs prin:
1. Amprenta proiectului (perturbarea terenului, deteriorarea habitatului, modificări în
drenajul apelor pluviale)
2. Emisii ale proiectului (emisii fugitive de praf, antrenarea în aer a sedimentelor, emisii în
aer, emisii în apă)
3. Utilizarea de resurse (apă bruta, calcar, carbune)
Impactul poate fi redus sau evitat într-o bună măsură încă din timpul fazei de proiectare.
Măsurile propuse sunt adresate următoarelor categorii de impact:
Perturbarea vieţii sălbatice datorită distrugerii şi alterării habitatului, precum
şi datorită impactului direct asupra acesteia.
Lista speciilor identificate pe amplasament este prezentată la începutul
capitolului. Măsurile de reducere a impactului asupra biodiversităţii se adresează
tuturor speciilor faunistice şi floristice de pe amplasament şi din vecinătate. Când
o măsură se adresează în mod special unei anumite specii, acest lucru este
precizat.
B. Măsuri propuse în faza de proiectare
3.1. Utilizarea facilităţilor existente pe cât de mult posibil pentru a minimiza
amploarea perturbării.
Această măsură se referă la:
Utilizarea drumurilor existente. Drumurile existente deja au fost acceptate/integrate
în ecologia zonei. Nu se mai poate vorbi de fragmentarea habitatului.
Utilizarea eficientă în avantajul proiectantului a reliefului plan existent în scopul
minimizării lucrărilor de amenajare a terenului şi a consumului de energie: platouri pentru
organizarea de şantier, depozite de materiale etc.
C. Măsuri generale de reducere a impactului asupra biodiversităţii
3.2. Instruirea muncitorilor cu privire la prezenţa resurselor importante din zonă
şi la importanţa protecţiei acestora.
Antreprenorul, prin supervizorul (responsabilul) de mediu va face instruiri periodice
sau când este necesar asupra personalului cu privire la importanţa şi obligativitatea
respectării măsurilor de reducere a impactului asupra biodiversităţii. În aceste instruiri sunt
descrise proceduri aplicabile în diverse situaţii. De exemplu, dacă pe traseele de acces pe
amplasament se identifică exemplare de reptile sau sunt cuiburi de Păsări ce trebuie să
facă muncitorul? Sau dacă în timpul construcţiei apare necesitatea tăierii unui copac. Cui
trebuie să se adreseze muncitorul?
Pag. 157/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
3.3. Instruirea personalului, contractorilor şi a vizitatorilor în scopul evitării
hărţuirii sau perturbării biodiversităţii
3.4. Controlul substanţelor potenţial periculoase pentru mediu.
De exemplu detergenţii sau degresanţii utilizaţi pe şantier în timpul construcţiei, vor
fi controlaţi în vederea identificării compoziţiei, deversării şi utilizării. Nu se vor utiliza
pesticide pentru distrugerea vegetaţiei de pe terenurile ce vor fi ocupate de proiect.
3.5. Aplicarea practicilor de prevenire a scurgerilor şi a planurilor de acţiune în
caz de scurgeri accidentale în activităţile de întreţinere şi operare a
utilajelor şi echipamentelor.
Alimentarea cu combustibil sau cu ulei hidraulic se face doar în locaţii amenajate, de
către personal calificat şi luându-se toate măsurile pentru evitarea scurgerilor. Dacă, de
exemplu, se produc scurgeri de ulei hidraulic în urma unei defecţiuni la un utilaj, se
intervine urgent prin aplicarea de măsuri prin care să se limiteze contaminarea habitatelor.
Pe şantier vor exista containere cu material adsorbant pentru produse petroliere.
D. Măsuri specifice în diferite faze ale proiectului
Operare:
3.6. Suprafeţele din jurul centralei termoelectrice, danei, a benzilor
transpoartoare şi alte componente ale investitiei vor fi acoperite la
minimum cu vegetaţie, pentru a nu fi atractive pentru speciile de fauna.
Dezafectare / refacerea terenului
3.7. Se va realiza dezinstalarea şi dezasamblarea echipamentelor centralei.
Terenul afectat se va readuce pe cât posibil la starea precedentă începerii
activităţii.
3.8. Suprafeţele rezultate în urma dezafectărilor vor fi reintegrate în mediu
utilizându-se sol sau material de umplutură de origine controlată pentru
evitarea vegetării cu plante invazive. Valoarea ecologică iniţială (înainte de
implementarea proiectului) va trebui să fie cel puţin aceeaşi la dezafectarea
proiectului.
Pag. 158/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
4. MĂSURI DE MANAGEMENT AL DEŞEURILOR/SUBSTANŢELOR PERICULOASE
PENTRU REDUCEREA IMPACTULUI ASUPRA SPECIILOR DE FLORA ŞI FAUNA
A. Ţinta măsurilor
Impactul pozitiv al managementul deşeurilor şi al substanţelor periculoase, asupra
speciilor de flora şi fauna, depinde de tipul şi numărul de echipamente şi utilaje folosite
pentru proiect, de deşeurile produse de acestea, de transportul materialelor şi de deşeurile
de construcţie. Multe din aceste categorii de impact pot fi reduse/evitate încă din fază de
proiectare.
Măsurile propuse sunt adresate următoarelor categorii de impact:
Perturbarea vieţii sălbatice datorită poluării
Lista speciilor identificate pe amplasament este prezentată la începutul capitolului.
Măsurile de reducere a impactului deşeurilor şi a substanţelor periculoase se adresează
tuturor speciilor faunistice şi floristice de pe amplasament şi din vecinătate. Când o măsură
se adresează în mod special unei anumite specii, acest lucru este precizat.
B. Măsuri generale de reducere a impactului generat de managementul deşeurilor
şi a substanţelor periculoase
4.1. Întocmirea şi implementarea unui Plan de management al substanţelor
periculoase, în faza de exploatare, care să includă informaţii cu privire la:
depozitare, utilizare, transport şi eliminare (intermediară sau finală) pentru
fiecare material din lista exhaustivă de mai sus. Planul trebuie să identifice şi să
aplice măsuri de urgenţă specifice.
4.2. Întocmirea şi implementarea unui Plan de management al deşeurilor, în faza
de exploatare, în care să se precizeze: anticipările fluxurilor de deşeuri lichide şi
solide, procedurile de minimizare, inspecţie şi determinare specifice, locul de
depozitare; cerinţele privind managementul şi eliminarea pentru fiecare flux de
deşeuri.
4.3. Întocmirea şi implementarea unui Plan de intervenţie şi prevenire a
scurgerilor pentru locaţiile de depozitare a deşeurilor periculoase. Planul va
conţine informaţii cu privire la: măsuri de prevenire a scurgerilor, cerinţe de
instruire a personalului, acţiuni specifice de răspuns la scurgeri accidentale, kituri
de intervenţie în caz de scurgere şi căi de notificare a autorităţilor
4.4. Depozitele de substanţe periculoase: deşeuri periculoase, combustibili sau
alte substanţe, vor avea prevăzute cuve de retenţie pentru preluarea scurgerilor
accidentale.
4.5. Depozitarea controlată a deşeurilor, în containere adecvate, pe categorii de
deşeuri şi îndepărtarea periodică a acestora de pe amplasament prin firme
specializate şi autorizate în acest sens.
Pag. 159/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
5. MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI ASUPRA SPECIILOR DE FLORA ŞI FAUNA
GENERAT DE FOLOSINTA TERENULUI
A. Ţinta măsurilor
Impactul generat de utilizarea terenului se referă la:
1. Amprenta proiectului (perturbarea terenului, pierderea sau alteraea habitatului,
modificări în drenajul apelor pluviale) etc.;
Măsurile propuse sunt adresate următoarei categorii de impact:
Perturbarea vieţii sălbatice datorită pierderii şi/sau alterării habitatului
Lista speciilor identificate pe amplasament este prezentată la începutul capitolului.
Măsurile de reducere a impactului pierderii de habitat se adresează tuturor speciilor
faunistice şi floristice de pe amplasament şi din vecinătate. Când o măsură se adresează în
mod special unei anumite specii, acest lucru este precizat.
B. Măsuri propuse în faza de proiectare:
5.1. Consultarea organismelor în drept/autorităţilor locale în vederea utilizării
terenului
Această măsură preîntâmpină apariţia unor constrângeri privind utilizarea terenului
şi, implicit, imposibilitatea de aplicare a unor măsuri specifice de protecţie a biodiversităţii.
Această măsură a fost adoptată din faza PUZ prin obţinerea avizelor de la organismele
respective.
5.2. Amplasarea pe cât posibil a planului în locaţii deja antropizate / alterate
Această măsură a fost adoptată din faza de concepţie/proiect, atunci când a fost ales
amplasamentul. Terenul propus pentru construcţia centralei termoelectrice este deja
antropizat. Vegetatia existenta este încadrată la tipul de vegetaţie a terenurilor agricole
şi peisaje artificiale, comunităţi ruderale.
5.3. Consolidarea infrastructurii existente (reţele de transmisie, drumuri) pentru
utilizarea eficientă a terenului
Măsura este adoptată deja din faza PUZ. Exista infrastructura drumurilor aferente
proiectului.
Pag. 160/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
6. MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI ASUPRA SPECIILOR DE FLORA ŞI FAUNA
URMARE A UTILIZARII SOLULUI ŞI RESURSELOR GEOLOGICE
A. Ţinta măsurilor
Impactul asupra solurilor şi resurselor geologice sunt datorate amprentei proiectului
(perturbarea terenului, pierdere/alterare de habitat), realizarea construcţiei centralei
electrice pe amplasamentul prevăzut de proiect, a danei, a benzilor transportoare, a
stâlpilor liniei electrice aeriene şi a altor utilităţi.
Măsurile propuse sunt adresate următoarei categorii de impact:
Perturbarea vieţii sălbatice datorită pierderii şi/sau alterării habitatului
Lista speciilor identificate pe amplasament este prezentată la începutul capitolului.
Măsurile de reducere a impactului pierderii de habitat se adresează tuturor speciilor
faunistice şi floristice de pe amplasament şi din vecinătate. Când o măsură se adresează în
mod special unei anumite specii, acest lucru este precizat.
B. Măsuri propuse în faza de proiectare
6.1. Reducerea suprafeţei de sol care va fi afectată de construcţia proiectului. Se
recomandă utilizarea facilităţilor existente: cai de acces, infrastructura
rutiera şi feroviara, balastiere.
În zona (judetul Galaţi) există balastiere, în special pe râul Siret. Este recomandat să
se utilizeze balast la lucrările de infrastructură, deoarece aceasta este disponibilă local.
6.2. Reducerea suprafeţelor de sol decopertate sau de pe care se înlătură
vegetaţia.
Sunt reduse astfel procesele de alterare a solului şi, în general, se reduce impactul
asupra resurselor naturale.
6.3. Amplasarea drumurilor de acces astfel încât să urmeze topografia naturală
a terenului şi să se minimizeze pe cât posibil săpăturile şi nivelările
terenului.
Drumurile proiectate urmează structura plana a terenului, fără a mai fi necesare
lucrări ample de nivelare.
C. Măsuri generale de reducere a impactului
6.4. Refacerea solurilor perturbate temporar imediat după finalizarea lucrărilor.
Pag. 161/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Solurile sunt refăcute prin aplicarea pământului extras la decopertare sau prin
utilizarea de sol din surse controlate pentru a evita invazia speciilor de plante invazive.
D. Măsuri specifice de reducere în diferite faze ale proiectului
Faza de construcţie:
6.5. Utilizarea de material de împrumut din surse verificate.
6.6. Depozitarea excesului de material excavat în zone controlate
Faza de dezafectare
6.7. Utilizarea de plante native, vegetaţie ierboasa şi sol din aceeaşi zonă pentru
refacerea şi stabilizarea solurilor perturbate.
7. MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI ASUPRA SPECIILOR DE FLORA ŞI FAUNA
GENERAT DE FOLOSINTA RESURSELOR DE APĂ
A. Ţinta măsurilor
Impactul asupra resurselor de apă este produs prin:
1. Emisii ale proiectului.
La faza de construcţie, din zonele de lucru poate rezulta apă uzată provenită în
principal din prepararea materialelor de construcţii (ex. mortare, apa din betonul de
fundare, planşee de beton etc.), din spălări tehnologice de diverse tipuri (ex. spălări
unelte, utilaje, udarea planşeelor de beton proaspăt turnat etc.).
În exploatare se va evacua apă uzată în Dunăre numai după tratarea acesteia în
instalaţii speciale, astfel încât legislaţia privind protecţia calităţii apei să fie respectată.
2. Utilizarea de resurse.
La faza de construcţie apa necesară va fi asigurată din Dunăre, iar apa potabilă din
apeductul existent în zonă.
În exploatare se va utiliza apă de Dunăre pentru răcire, respectiv pentru nevoi
tehnologice.
Impactul utilizării apelor de suprafaţă cu care proiectul interacţionează ca resursă şi
ca receptor de apă uzată poate fi redus încă din fază de concepţie/proiectare.
Măsurile propuse sunt adresate următoarei categorii de impact:
Perturbarea vieţii sălbatice datorită poluării şi pierderii şi/sau alterării habitatului
Lista speciilor identificate pe amplasament este prezentată la începutul capitolului.
Măsurile de reducere a impactului pierderii de habitat se adresează tuturor speciilor
Pag. 162/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
faunistice şi floristice de pe amplasament şi din vecinătate. Când o măsură se adresează în
mod special unei anumite specii, acest lucru este precizat.
B. Măsuri propuse în faza de proiectare
7.1. Reducerea cantităţilor de apă necesare
7.2. Reducerea cantităţilor de ape uzate generate şi evacuate în receptori
naturali
7.3. Reutilizarea pe cât posibil a apelor uzate pentru alte activităţi
C. Măsuri specifice de reducere în diferite faze ale proiectului
Faza de construcţie:
7.4. Instalarea unei staţii temporare de tratare a apelor uzate menajere
7.5. Apele uzate (altele decât cele menajere) se vor drena către bazinul
instalaţiei de tratare ape uzate tehnologic care se va construi iniţial (pentru
centrala termoelectrică).
Faza de exploatare
7.6. Respectarea debitelor de apă necesare de proiect
7.7. Respectarea debitelor de apă uzată evacuată de proiect şi a legislaţiei
privind calitatea acesteia
Pag. 163/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
8. MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI ASUPRA SPECIILOR DE FLORA ŞI FAUNA
DATORATE TRANSPORTULUI
A. Ţinta măsurilor
Impactul datorat transportului este redat de cantitatea şi tipul de vehicule necesare
realizării şi funcţionării proiectului.
Măsurile propuse sunt adresate următoarei categorii de impact:
Perturbarea vieţii sălbatice datorită poluării şi pierderii şi/sau alterării habitatului
Lista speciilor identificate pe amplasament este prezentată la începutul capitolului.
Măsurile de reducere a impactului pierderii de habitat se adresează tuturor speciilor
faunistice şi floristice de pe amplasament şi din vecinătate. Când o măsură se adresează în
mod special unei anumite specii, acest lucru este precizat.
B. Măsuri propuse în faza de proiectare
8.1 Se vor utiliza drumurile existente pe cât de mult posibil.
8.2 Se va întocmi şi implementa un Plan de transport, în mod special pentru
transporturile agabaritice specifice unei centrale electrice.
Planul va include: dimensiunea transportului, greutatea, originea, destinaţia şi
cerinţe de manevre specifice. Planul trebuie să conţină de asemenea rute alternative de
transport;
8.3. Întocmirea şi implementarea unui Plan de management al traficului pentru
accesul pe amplasament şi pentru utilizarea drumurilor publice.
Acest plan va include consultări cu autorităţile locale şi regionale pentru estimarea
blocajelor în trafic etc.
C. Măsuri generale de reducere a impactului
8.4 Utilizarea drumurilor în funcţie de rezistenţa la greutatea şi volumul
transportului.
*
* *
Prin însuşirea şi implementarea măsurilor de mai sus se asigură
reducerea corespunzătoare a impactului asupra mediului în general şi
asupra biodiversităţii în special.
Pag. 164/176

3.4.4 Plan de implementare al măsurilor propuse
Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Măsură propusă Responsabilitate Control/Monitorizare Momentul
implementării
1. MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI ASUPRA SPECIILOR DE FLORA ŞI FAUNA DATORATE ZGOMOTULUI
PRODUS DE CENTRALA TERMOELECTRICA
Perturbarea vieţii sălbatice datorită creşterii nivelului de zgomot
1.1. Identificarea posibililor receptori de zgomot
încă din faza de proiectare.
1.2. Amplasarea tuturor echipamentelor
staţionare producătoare de zgomot (motoare
electrice de antrenare a pompelor, benzi
transportoare, ventilatoare de aer şi gaze de
ardere, turbogenerator, turbopompa de
alimentare) cât mai departe posibil de receptorii
sensibili la zgomot.
1.3. Toate echipamentele şi utilajele trebuie să
fie dotate cu dispozitive de reducere
zgomotului: izolare fonică
1.4. Atunci când este fezabil, activităţile
generatoare de zgomot vor fi planificate astfel
Beneficiar / proiectant
/ supervizor de mediu
Beneficiar / proiectant
/ supervizor de mediu
Beneficiar /
constructor /
supervizor de mediu
Beneficiar /
constructor /
Raport supervizare la
începerea lucrărilor
Raport supervizare la
începerea lucrărilor
Contract de lucrări,
Contract furnizare
echipament
Raport supervizare
La fază de proiect
Se va adopta în faza PAC
– DOE / DE
Se va adopta în timpul
construcţiei.
La achiziţionarea
echipamentelor
Măsura va fi impusă în
caietul de sarcini şi
contract
Raport supervizare Se va adopta în timpul
construcţiei.
Pag. 165/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Măsură propusă Responsabilitate Control/Monitorizare Momentul
implementării
încât să se desfăşoare în acelaşi timp. supervizor de mediu
1.5. Atât cât este posibil din punct de vedere
tehnic, rutele vehiculelor şi a utilajelor grele
care susţin activităţile de construcţie (camioane,
macarale, excavatoare, buldozere) vor fi
stabilite cât mai departe de receptorii sensibili.
Beneficiar /
constructor /
supervizor de mediu
Raport supervizare Se va adopta în timpul
construcţiei.
2. MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI ASUPRA SPECIILOR DE FLORA ŞI FAUNA GENERAT DE ÎNRĂUTĂŢIREA
CALITATĂŢII AERULUI
Perturbarea vieţii sălbatice datorită creşterii nivelului de emisii în atmosferă.
2.1. Caracteristici ale construcţiei proiectate Beneficiar /
constructor /
supervizor de mediu
2.2. Reducerea suprafeţelor perturbate Beneficiar /
constructor /
supervizor de mediu
2.3 Utilizarea de tehnici de reducere a emisiilor
de praf pe drumurile nepavate şi pe terenurile
decopertate (sau fără vegetaţie)
Beneficiar /
constructor /
supervizor de mediu
Raport de Mediu
Contract de lucrări
Raport supervizare
Raport de mediu
Contract de lucrări
Raport supervizare
Contract de lucrări
Raport supervizare
Se va adopta în faza
proiectare
Se va adopta în faza
proiectare
Se va adopta în faza
construcţie
Pag. 166/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Măsură propusă Responsabilitate Control/Monitorizare Momentul
implementării
2.4. Refacerea zonelor perturbate de construcţie
imediat după finalizarea lucrărilor.
2.5. Solul, pietrişul, materialul de umplutură
trebuie menţinut umed în timpul încărcării /
descărcării şi transportului.
2.6. Camioanele vor fi încărcate în limita
permisă. Nu se va depăşi nivelul maxim permis
de încărcare.
2.7. Încărcarea materialelor în camioane se face
astfel încât să se minimizeze pierderile
(scurgerile de material) între depozit şi camion.
2.8. Verificarea şi asigurarea autobasculantelor
înainte de încărcare şi după încărcare.
Beneficiar /
constructor /
supervizor de mediu
Contract de lucrări
Raport supervizare
La finalizarea lucrărilor
Constructor Raport supervizare Se va adopta în timpul
construcţiei.
Constructor Raport supervizare Se va adopta în timpul
construcţiei.
Constructor Raport supervizare Se va adopta în timpul
construcţiei.
Constructor Raport supervizare Se va adopta în timpul
construcţiei.
3. MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI ECOLOGIC ASUPRA SPECIILOR DE FLORA ŞI FAUNA
3.1 Utilizarea facilităţilor existente pe cât de
mult posibil pentru a minimiza amploarea
perturbării
3.2. Instruirea muncitorilor cu privire la
prezenţa resurselor importante din zonă şi la
importanţa protecţiei acestora.
Beneficiar /
constructor /
supervizor de mediu
Beneficiar /
constructor /
supervizor de mediu
Contract de lucrări
Raport supervizare
Contract de lucrări
Raport supervizare
Se va adopta în faza PAC
– DOE / DE
La începerea lucrărilor şi
în timpul construcţiei
Pag. 167/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Măsură propusă Responsabilitate Control/Monitorizare Momentul
implementării
3.3. Instruirea personalului, contractorilor şi a
vizitatorilor în scopul evitării hărţuirii sau
perturbării biodiversităţii
3.4. Controlul substanţelor potenţial periculoase
pentru mediu.
3.5. Aplicarea practicilor de prevenire a
scurgerilor şi a planurilor de acţiune în caz de
scurgeri accidentale în activităţile de întreţinere
şi operare a utilajelor şi echipamentelor.
3.6. Suprafeţele din jurul centralei electrice,
danei, a benzilor transportatoare şi alte
componente ale obiectivului de investitie vor fi
acoperite la minimum cu vegetaţie, pentru a nu
fi atractive pentru speciile de faună.
3.7. Se va realiza dezinstalarea şi
dezasamblarea echipamentelor centralei.
Terenul afectat se va readuce pe cât posibil la
starea precedentă începerii activităţii
3.8. Suprafeţele rezultate în urma dezafectărilor
vor fi reintegrate în mediu utilizându-se sol sau
material de umplutură de origine controlată
pentru evitarea vegetării cu plante invazive.
Valoarea ecologică iniţială (înainte de
Beneficiar /
constructor /
supervizor de mediu
Beneficiar /
constructor /
supervizor de mediu
Beneficiar /
constructor /
supervizor de mediu
Beneficiar /
constructor /
supervizor de mediu
Contract de lucrări
Raport supervizare
Operator Proceduri de
dezafectare
În timpul construcţiei
Raport supervizare În timpul construcţiei
Raport supervizare La începerea lucrărilor şi
în timpul construcţiei
Raport supervizare Măsurile se adoptă în
faza PAC şi sunt active în
etapa de funcţionare
Raport supervizare
Operator Proceduri de
dezafectare
Raport supervizare
Etapa de dezafectare
Etapa de dezafectare
Pag. 168/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Măsură propusă Responsabilitate Control/Monitorizare Momentul
implementării
implementarea proiectului) va trebui să fie cel
puţin aceeaşi la dezafectarea proiectului.
4. MĂSURI DE MANAGEMENT AL DEŞEURILOR/SUBSTANŢELOR PERICULOASE PENTRU REDUCEREA IMPACTULUI
ASUPRA SPECIILOR DE FLORA ŞI FAUNA
4.1. Întocmirea şi implementarea unui Plan de
management al substanţelor periculoase care să
includă informaţii cu privire la: depozitare,
utilizare, transport şi eliminare (intermediară
sau finală) pentru fiecare material din lista
exhaustivă de mai sus. Planul trebuie să
identifice şi să aplice măsuri de urgenţă
specifice.
4.2. Întocmirea şi implementarea unui Plan de
management al deşeurilor în care să se
precizeze: anticipările fluxurilor de deşeuri
lichide şi solide; procedurile de minimizare,
inspecţie şi determinare specifice; locul de
depozitare; cerinţele privind managementul şi
eliminarea pentru fiecare flux de deşeuri;
4.3. Întocmirea şi implementarea unui Plan de
intervenţie şi prevenire a scurgerilor pentru
locaţiile de depozitare a deşeurilor periculoase.
4.4. Depozitele temporare de substanţe
periculoase: deşeuri periculoase, combustibili
Beneficiar /
constructor /
supervizor de mediu
Beneficiar /
constructor /
supervizor de mediu
Beneficiar /
constructor /
supervizor de mediu
Contract de lucrări
Raport supervizare
Contract de lucrări
Raport supervizare
Contract de lucrări
Raport supervizare
La începerea lucrărilor,
cu aplicativitate în faza
de construcţie
La începerea lucrărilor,
cu aplicativitate în faza
de construcţie
La începerea lucrărilor,
cu aplicativitate în faza
de construcţie
Constructor Raport supervizare La începerea lucrărilor,
cu aplicativitate în faza
Pag. 169/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Măsură propusă Responsabilitate Control/Monitorizare Momentul
implementării
sau alte substanţe, vor avea prevăzute cuve de
retenţie pentru preluarea scurgerilor
accidentale.
4.5. Depozitarea controlată a deşeurilor, în
containere adecvate, pe categorii de deşeuri şi
îndepărtarea periodică a acestora de pe
amplasament prin firme specializate şi
autorizate în acest sens.
de construcţie
Constructor Raport supervizare La începerea lucrărilor,
cu aplicativitate în faza
de construcţie
5. MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI ASUPRA SPECIILOR DE FLORA ŞI FAUNA GENERAT DE FOLOSINTA
TERENULUI
5.1 Consultarea organismelor în
drept/autorităţilor locale în vederea utilizării
terenurilor
5.2 Amplasarea pe cât posibil a planului în
locaţii deja antropizate/alterate
5.3 Consolidarea infrastructurii existente (reţele
de transmisie, drumuri) pentru utilizarea
eficientă a terenului
Consultant de mediu Raport de mediu La faza de obtinere avize
Beneficiar Raport de mediu
Act de propietate
La achiziţionarea
terenului necesar
investiţiei
Beneficiar Plan Urbanistic La îfaza de PUZ
6. MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI ASUPRA SPECIILOR DE FLORA ŞI FAUNA URMARE A UTILIZARII
SOLULUI ŞI RESURSELOR GEOLOGICE
Pag. 170/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Măsură propusă Responsabilitate Control/Monitorizare Momentul
implementării
6.1. Reducerea suprafeţei de sol care va fi
afectată de construcţia proiectului. Se
recomandă utilizarea pe cât de mult posibil a
facilităţilor existente: cai de acces,
infrastructura rutiera şi feroviara, balastiere.
6.2. Reducerea suprafeţelor de sol decopertate
sau de pe care se înlătură vegetaţia.
6.3. Amplasarea drumurilor de acces astfel încât
să urmeze topografia naturală a terenului şi să
se minimizeze pe cât posibil săpăturile şi
nivelările terenului.
6.4. Refacerea solurilor perturbate temporar
imediat după finalizarea lucrărilor.
6.5. Utilizarea de material de împrumut din
surse autorizate şi verificate.
6.6. Depozitarea excesului de material excavat
în zone controlate.
6.7. Utilizarea de plante native,vegetaţie
ierboasa şi sol din aceeaşi zonă pentru refacerea
Beneficiar /
constructor /
supervizor de mediu
Beneficiar /
constructor /
supervizor de mediu
Beneficiar /
constructor /
supervizor de mediu
Beneficiar /
constructor /
supervizor de mediu
Constructor /
supervizor de mediu
Constructor /
supervizor de mediu
Proiect DE
Contract de lucrări
Raport supervizare
Contract de lucrări
Raport supervizare
Contract de lucrări
Raport supervizare
Contract de lucrări
Raport supervizare
Contract de lucrări
Raport supervizare
Contract de lucrări
Raport supervizare
Operator Proceduri de
dezafectare
La începerea lucrărilor,
cu aplicativitate în faza
de construcţie
În faza de construcţie
La începerea lucrărilor,
cu aplicativitate în faza
de construcţie
La finalizarea construcţiei
În faza de construcţie
În faza de construcţie
În faza de dezafectare
Pag. 171/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Măsură propusă Responsabilitate Control/Monitorizare Momentul
implementării
şi stabilizarea solurilor perturbate. Raport supervizare
7. MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI ASUPRA SPECIILOR DE FLORA ŞI FAUNA GENERAT DE FOLOSINTA RESURSELOR DE
APĂ
7.1. Reducerea cantităţilor de apă necesare Beneficiar /
constructor /
supervizor de mediu
7.2. Reducerea cantităţilor de ape uzate
generate şi evacuate în receptori naturali
7.3. Reutilizarea pe cât posibil a apelor uzate
pentru alte activităţi
7.4. Instalarea unei staţii temporare de tratare
a apelor uzate menajere
7.5. Apele uzate (altele decât cele menajere) se
vor drena către bazinul instalaţiei de tratare ape
uzate tehnologic care se va construi iniţial
(pentru centrala termoelectrică)
Beneficiar /
constructor /
supervizor de mediu
Constructor /
supervizor de mediu
Constructor /
supervizor de mediu
Beneficiar /
constructor /
supervizor de mediu
7.6. Respectarea debitelor de apa necesarwe, Beneficiar /
constructor /
Proiect DE
Contract de lucrări
Raport supervizare
Contract de lucrări
Raport supervizare
Contract de lucrări
Raport supervizare
Contract de lucrări
Raport supervizare
Contract de lucrări
Raport supervizare
În faza de construcţie
În faza de construcţie
În faza de construcţie
În faza de construcţie
În faza de construcţie
Contract de lucrări În exploatare
Pag. 172/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Măsură propusă Responsabilitate Control/Monitorizare Momentul
implementării
de proiect. supervizor de mediu Raport supervizare
7.7. Respectarea debitelor de apă uzată
evacuată, de proiect, şi a legislaţiei privind
calitatea acesteia
Constructor /
supervizor de mediu
Contract de lucrări
Raport supervizare
În exploatare
8. MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI ASUPRA SPECIILOR DE FLORA ŞI FAUNA DATORATE TRANSPORTULUI
8.1. Se vor utiliza drumurile existente pe cât de
mult posibil
8.2. Se va întocmi şi implementa un Plan de
transport, în mod special pentru transporturile
agabaritice specifice unui parc eolian.
8.3. Întocmirea şi implementarea unui Plan de
management al traficului pentru accesul pe
amplasament şi pentru utilizarea drumurilor
publice.
8.4. Utilizarea drumurilor în funcţie de
rezistenţa la greutatea şi volumul transportului
Beneficiar /
constructor /
supervizor de mediu
Beneficiar /
constructor /
supervizor de mediu
Beneficiar /
constructor /
supervizor de mediu
Beneficiar /
constructor /
supervizor de mediu
Contract de lucrări
Raport supervizare
Contract de lucrări
Raport supervizare
Contract de lucrări
Raport supervizare
Contract de lucrări
Raport supervizare
În faza de construcţie
La faza de
proiectare/avizare cu
aplicativitate în faza de
construcţie
La începerea lucrărilor,
cu aplicativitate în faza
de construcţie
În faza de construcţie
Pag. 173/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
4. METODE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMAŢIILOR PRIVIND
SPECIILE ŞI /SAU HABITATELE DE INTERES COMUNITAR AFECTATE
4.1 MATERIALE ŞI METODE
Materiale şi metode de lucru utilizate pe parcursul investigaţiilor de teren
privind flora, vegetaţia şi habitatele naturale din zona Centralei Termoelectrice
Galaţi
Metode de lucru:
Primul pas în procesul de separare şi descriere a asociaţiilor vegetale a fost
stabilirea mărimii suprafeţelor care trebuie sa aibă cel puţin mărimea arealului minim
pentru categoria de vegetaţie pentru care se fac înregistrările. În perimetrul în care s-au
executat inventarierile dimensiunea releveelor fitocenotice este de 200 m 2 . Forma
suprafeţelor pe care s-au făcut descrierile au fost dreptunghiulare, de 20x 10 m, pe
expoziţie sudică, sud-vestică sau sud –estică.
Studiul cantitativ al caracteristicilor fitopopulaţiei
Abundenta se poate evalua prin scari cu limite destul de largi sau determina, în
zone cu mare stabilitate stationala, exact prin numărarea exemplarelor fiecarui taxon
intalnit în suprafaţa de descriere.
Evaluarea abundentei se face obişnuit cu ajutorul scării Braun- Blanquet:
1 = exemplare foarte puţine, 2 = exemplare puţine, 3 = exemplare puţin
numeroase,
4 = exemplare numeroase, 5 = exemplare foarte numeroase
Scara ce se bazează pe indicii de mai sus mai sus prezentata se sprijină pe distanta
medie intre exemplarele fitopopulaţiei astfel:
Distanta
medie intre
plante (în cm)
Numărul
aproximativ
de plante
Indicii scarii
Braun-
Blanquet
Peste
4000
400-
4000
40 -
400
10 -
40
1-2 20 50 1
500
Sub
10
60
000
1 2 3 4 5
Pag. 174/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Evaluarea acoperirii s-a stabilit şi se stabileşte încă prin apreciere folosind diverse
scări. În studiul de fata s-a utilizat scara Braun – Blanquet cu următoarele trepte:
1 = acoperire foarte redusa 1 – 10 %
2 = acoperire intre 10 – 25% din suprafaţă
3 = acoperire intre 25 – 50% din suprafaţă
4 = acoperire intre 50 – 75 % din suprafaţă
5 = acoperire 75 – 100 % din suprafaţa
Pentru a lucra cu cu o singura scara în aceasta lucrare s-a utilizat scara de abundenta –
dominanta (combinarea celor doi parametri cantitativi) dupa cum urmeaza:
r = 1- 5 exemplare cu acoperire neglijabila
+ = putine exemplare , acoperire redusa , sub 1 %
1 = multe exemplare cu acoperire redusa sau putine exemplare cu acoperire mai
mare situate în intervalul 1- 10%
2 = foarte multe exemplare sau cu acoperire de 10 -25 % din suprafaţa
3 = acoperire intre 25 – 50 % din suprafaţa , numărul exemplarelor indiferent
4 = acoperire intre 50 – 75 % din suprafaţa , numărul exemplarelor indiferent
5 = acoperire intre 75 – 100 % din suprafaţa, numărul exemplarelor indiferent
Materiale şi metode de lucru utilizate pe parcursul investigaţiilor de teren
privind fauna din zona Centralei Termoelectrice Galaţi
Păsări
În vederea identificării speciilor de păsări cuibăritoare s-au realizat caroiaje ale zonei
de studiu, fiind alese puncte fixe, puncte din care s-au efectuat observaţiile de teren.
Caroiajele alese pentru monitorizare au fost selectate aleatoriu astfel încât să se asigure o
cât mai bună corectitudine în colectarea datelor. În vederea completării datelor obţinute
prin metoda punctelor fixe, s-au efectuat şi transecte în puncte, în vederea confirmării şi
fundamentării primei categorii de date asigurând astfel o uniformizare a datelor precum şi
evidenţierea distribuţiei speciilor pe toată suprafaţa zonei de studiu.
Observaţiile de teren pentru identificarea speciilor cuibăritoare s-au efectuat în
perioade când acestea sunt mai active, ca de exemplu perioada când deja puii au părăsit
cuibul şi sunt apţi de zbor, moment când este cel mai uşor de stabilit prezenţa sau absenţa
unei specii în zona de interes.
Pentru speciile de păsări migratoare s-au implementat şi utilizat metode diferite de
monitorizare care să poată reda toate particularităţile de pasaj (direcţii de deplasare,
culoare de migraţie, comportament etc.). Principala metodă de lucru utilizată a fost cea a
punctelor fixe deoarece această metodă poate asigura colectarea de date ce permit
stabilirea dinamicilor migraţionale. stabilirea dinamicilor migraţionale.
În acest sens au fost alese puncte cheie care să acopere întreaga zonă de studiu în
vederea identificării direcţiilor şi culoarelor de pasaj preferate de speciile de păsări.
Perioadele de monitorizare au fost astfel selectate încât să surprindă perioadele de vârf al
migraţiei în vederea stabilirii importanţei eventualelor rute de migraţie ce traversează zona
de studiu.
Alte grupe de animale
Recensământ din puncte fixe - folosită pentru recensământul păsărilor de talie
mică (ciocănitoarele, păsări cântătoare) şi a mamiferelor, poate fi aplicată pe teren deschis.
Punctele de observaţie sunt aşezate într-o reţea dreptunghiulară, unde distanţa dintre
puncte este intre 25-50 m sau chiar mai mult, daca terenul permite.
Pag. 175/176

Studiu de Evaluare Adecvată pentru
Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi
Evaluare pe trasee lineare (transecte) folosita în diferite tipuri de terenuri
deschise, sau cu vizibilitate mai mare, în special pentru speciile de Păsări de talie mica şi
mamifere.
Metodologie pentru anticiparea impactului asupra biodiversităţii
Pentru prognozarea impactului în cazul Centralei Termoelectrice Galaţi s-a avut în
vedere atât folosirea unor tehnologii performante, cât şi diminuarea impactului produs
asupra mediului natural, în fazele de construcţie, operare şi închidere a centralei electrice.
Totodată, au fost luate în calcul habitatele şi speciile de floră şi faună sălbatică care
au stat la baza desemnarii siturilor protejate ROSPA0070 - Lunca Prutului - Vlădeşti -
Frumușiţa; ROSCI0105 - Lunca Joasă a Prutului şi Parcul Natural Lunca Prutului Inferior,
precum şi alte specii de floră şi faună sălbatică întâlnite pe amplasamentul centralei
electrice şi în vecinătatea acesteia.
Anticiparea impactului asupra biodiversităţii s-a realizat dupa următoarele criterii:
Distribuţia şi frecvenţa speciilor indicator pentru habitatele protejate desemnate în
fişa sitului
suprafaţa habitatelor afectate
habitate întâlnite în perimetrul CTE Galaţi
calitatea ecosistemelor prezente pe amplasamentul centralei şi imediata
vecinatate,
numărul de specii protejate identificate în arealul studiat, inclusiv cele care au stat
la baza desemnarii siturilor protejate ROSPA0070 - Lunca Prutului - Vlădeşti -
Frumuşiţa; ROSCI0105 - Lunca Joasă a Prutului şi Parcul Natural Lunca Prutului
Inferior
marimea populatiilor speciilor protejate identificate în perimetrul CTE Galaţi,
raportata la populaţiile inventariate în siturile protejate ROSPA0070 - Lunca
Prutului - Vlădeşti -Frumuşiţa; ROSCI0105 - Lunca Joasă a Prutului şi Parcul
Natural Lunca Prutului Inferior,
ecologia speciilor identificate în zona investigata,
distanta faţă de localitati,
activităţi antropice desfasurate în perimetrul CTE Galaţi şi vecinatatea acestuia,
impactul cumulat al acestei investitii faţă de cele existente şi viitoare (din datele
disponibile).
4.2 ECHIPA DE ELABORARE A STUDIULUI
Dr. Glavan-Caranghel Teodor - Persoană fizică autorizată certificată de Ministerul
Mediului pentru elaborarea studiilor pentru potecţia mediului: Evaluare adecvată (EA),
Raport de mediu (RM), Raport privind impactul asupra mediului (RIM), Bilanţ de mediu
(BM), poziţia nr. 355 în Registrul Naţional al Elaboratorilor, cu sediul în Galaţi pe str.
Rosiori nr. 27, bloc B1, scara 6, etaj 1, ap. 53, telefon mobil: 0755.073.761, e-mail:
theodor_glavan@yahoo.com.
Institutul de Studii şi Proiectări Energetice (S.C. ISPE S.A.), blvd-ul Lacul Tei
nr. 1-3, Bucureşti, în calitatea de consultant de mediu al beneficiarului Enel Producţie
S.R.L., persoana de contact Manager de Proiect: Margarios Salgian, tel. 0724211785,
0212061172, fax. 021210.27.64, margarios.salgian@ispe.ro.
Pag. 176/176