cogut sergiu dialogismul lui mihail bahtin. elementul carnavalesc în ...

More documents

Recommendations

Info

s-au afirmat, unii dintre ei, ca exponenţi de vază atât ai „filozofiei dialogului”, cât şi ai existenţialismului: Martin Buber, Franz Rosenzweig, Mihail Bahtin, Karl Jaspers, Jean-Paul Sartre, Gabriel Marcel, precum şi studiile unor cunoscuţi savanţi şi eseişti care şi-au adus contribuţia la cercetarea acestei probleme în timpurile mai recente: Julia Kristeva, Ivana Markova, Michael Holquist, Vasile Tonoiu, Marian Vasile, în mediul ştiinţific autohton remarcându-se specialiştii teoreticienii şi criticii literari Anatol Gavrilov, Mihai Cimpoi, Nicolae Bileţchi, Aliona Grati, Maria Şleahtiţchi. Astfel, teza de faţă a fost realizată utilizând următoarele metode, forme şi principii de cercetare ştiinţifică: ipoteza, teoria, metoda dialectică, a generalizării, a analizei şi sintezei, precum şi principiile dezvoltării şi conexiunii universale. De asemenea, propunându-ne să interpretăm prin prisma dialogismului bahtinian şi a carnavalescului romanesc aşa opere ca Recviem pentru nebuni şi bestii de Augustin Buzura, Galeria cu viţă sălbatică de Constantin Ţoiu şi Povestea cu cocoşul roşu de V. Vasilache, am recurs la metoda hermeneutică, întrucât ea ne-a ajutat să depistăm principiile poetice valorificate de prozatorii respectivi care ne-au permis să argumentăm apartenenţa acestor opere la o nouă vârstă a acestui gen literar, al cărui specific se datorează, printre altele, tendinţei de a revizui şi completa sistemul de valori etice şi estetice consacrate. Inovaţia ştiinţifică a lucrării. Caracterul novator al tezei rezidă în: • relevarea preocupărilor ştiinţifice ale gânditorului rus, fiind precizate contribuţiile sale atât în filozofia dialogului, cât şi în domeniul teoriei romanului şi al ştiinţelor limbajului, mai cu seamă în cel al „metalingvisticii”, cum l-a definit însuşi Mihail Bahtin. • argumentarea interesului de care se bucură creaţia crengiană în critica literară actuală prin accentuarea importanţei acesteia ca precursoare a operelor reprezentative pentru carnavalescul romanului românesc. • cercetarea specificului valorificării resurselor poeticii carnavaleşti de către romancierii analizaţi. Valoarea ştiinţifică şi aplicativă a lucrării. Teza de faţă contribuie la aprofundarea unei direcţii relativ noi în ştiinţa literară naţională din ultimii ani. Ne referim la cercetarea teoriei lui Mihail Bahtin care s-a manifestat ca un ilustru poetician al secolului trecut prin studiile sale despre polifonia romanescă, problema cuvântului bivoc, cronotopii specifici diferitor vârste ale romanului european,cultura populară a râsului, literatura carnavalizată. În lucrarea de faţă am încercat să clarificăm unele concepte şi termeni, a căror înţelegere e destul de importantă pentru interpretarea justă, adecvată a tezelor teoreticianului rus. În domeniul poeticii, s-a insistat, de pe poziţiile dialogismului bahtinian, asupra necesităţii revizuirii principiilor înaintate şi aplicate de formaliştii ruşi la analiza genului romanesc. Importanţa aplicativă a acestui studiu se datorează paragrafelor din ultimul capitol în care unele dintre binecunoscutele romane ale literaturii române sunt interpretate prin prisma poeticii carnavaleşti. Astfel este reliefată necesitatea adoptării unei asemenea grile pentru a realiza o exegeză corespunzătoare particularităţilor creaţiilor literare ce ilustrează tendinţa de cultivare a carnavalescului în proza contemporană. Toate acestea ar 6
putea servi drept premiză pentru noii cercetători ce se vor preocupa de studierea romanului românesc din ultimele decenii. Rezultatele ştiinţifice ale investigaţiei. Tezele esenţiale şi rezultatele principale ale cercetării au fost publicate în 18 lucrări. Dintre acestea menţionăm: o broşură (92 p.), un material în Revistă de Lingvistică şi Ştiinţă Literară, trei articole în Philologia, unul în Metaliteratură, cinci în revista Biblio Polis. De asemenea, au apărut cinci materiale în culegeri la conferinţe internaţionale şi două la conferinţe universitare. Am predat un curs opţional studenţilor Facultăţii de Filologie a UPS „Ion Creangă” şi am participat la proiectul Proza basarabeană din sec. al XX-lea. Text. Context. Intertext, ce s-a soldat cu publicarea unei antologii de studii. Volumul şi structura tezei: lucrarea (170 pagini) corespunde obiectivelor şi scopurilor investigaţiei şi constă din adnotarea în limbile română, rusă şi engleză, trei capitole (unul în care am realizat analiza situaţiei în domeniul tezei, al doilea teoretic şi ultimul cu valoare aplicativă), concluzii generale, recomandări şi o bibliografie (72 de surse), declaraţia privind asumarea răspunderii, CV-ul autorului. Cuvinte cheie: dialog, dialogism, teorie, concepţie, poetică, roman, polifonie, cuvânt, discurs, voce, bivoc, carnavalescul romanesc, cultura populară a râsului, menippee, ambivalenţă, bufon, realism grotesc, trup grotesc, lumea ca spectacol. CONŢINUTUL TEZEI În Introducerea tezei de faţă ne-am propus să reliefăm actualitatea şi importanţa temei de cercetare, am formulat scopurile şi sarcinile investigaţiei, am precizat suportul metodologic şi teoretico-ştiinţific, caracterul novator şi importanţa acesteia. În capitolul 1 PROBLEMATICA DIALOGULUI ŞI RECEPTAREA TEORIEI BAHTINIENE am conturat un tablou sintetic al abordării multiaspectuale a dialogului în filozofia europeană, urmărind evidenţierea concepţiilor ce mizează pe valorificarea potenţialului existenţial al întâlnirii, relaţiei şi comunicării intersubiectuale, formulate de către cugetători semnificativi ai secolului XX, ca Martin Buber, Franz Rosenzweig, Karl Jaspers, Gabriel Marcel. Anume în contextul interesului sporit al gândirii filozofice contemporane faţă de o atare problematică, Mihail Bahtin şi-a elaborat teoria despre dialogismul romanesc. O atenţie deosebită am acordat atât particularităţilor diferitor poziţii adoptate de cercetătorii literari din fosta URSS şi din alte ţări, mai cu seamă din Franţa şi S.U.A., faţă de viziunea bahtiniană asupra originilor romanului şi importanţei culturii populare a râsului pentru conturarea poeticii carnavaleşti a capodoperei rabelaisiene, cât şi consolidării tendinţei ce se manifestă în ştiinţa literară naţională de a trata prin prisma tezelor savantului rus anumite creaţii reprezentative pentru nivelul la care a ajuns romanul românesc. În 1.1. Principiul dialogic la Martin Buber şi Franz Rosenzweig sunt reliefate contribuţiile acestor doi gânditori de limba germană la dezvăluirea specificului naturii omului ca fiinţă ce există şi se poate realiza ca personalitate 7
Page 1 and 2: ACADEMIA DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI IN
Page 3 and 4: REPERELE CONCEPTUALE ALE CERCETĂRI
Page 5: măscăriciului şi prostului, în
Page 9 and 10: La finele acestui paragraf, accentu
Page 11 and 12: dialogului (a se vedea studiul lui
Page 13 and 14: În capitolul 2 TEORIA DIALOGISMULU
Page 15 and 16: a înţelege specificul structural
Page 17 and 18: categorii: 1) cuvânt orientat dup
Page 19 and 20: Capitolul 3 DIALOGISMUL ROMANULUI R
Page 21 and 22: Sunt remarcate şi funcţiile speci
Page 23 and 24: Paul Goma cu Din calidor şi Aureli
Page 25 and 26: intense a viziunilor remarcabililor
Page 27 and 28: LISTA PUBLICAŢIILOR AUTORULUI LA T
Page 29 and 30: КОГУТ Серджиу. Диал
Page 31: COGUT SERGIU DIALOGISMUL LUI MIHAIL

cogut sergiu dialogismul lui mihail bahtin. elementul carnavalesc în ...

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?