cogut sergiu dialogismul lui mihail bahtin. elementul carnavalesc în ...

More documents

Recommendations

Info

Teza a fost elaborată în cadrul Sectorului de Teorie şi metodologie literară al Institutului de Filologie al Academie de Ştiinţe a Moldovei Conducător ştiinţific: BURLACU Alexandru, dr. hab. în filologie, prof. univ. Referenţi oficiali: CIMPOI Mihai, dr. hab. în filologie, prof. univ., academician PRUS Elena, dr. hab. în filologie, prof. univ. Componenţa consiliului ştiinţific specializat: GAVRILOV Anatol, preşedinte, dr. hab. în filologie, conf. cercet. CARAMAN Vlad, secretar, dr. în filologie, conf. univ., BILEŢCHI Nicolae, dr. hab. în filologie, prof. univ., m. cor. GRATI Aliona, dr. hab. în filologie, conf. univ. PAVLICENCO Sergiu, dr. hab. în filologie, prof. univ. Susţinerea va avea loc la 10 februarie 2012, ora 14.00 în şedinţa Consiliului Ştiinţific specializat DH 19.10.01.08 – 06* din cadrul Institutului de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, mun. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, nr. 1, MD 2001. Teza de doctor şi autoreferatul pot fi consultate la Biblioteca Ştiinţifică Centrală „Andrei Lupan” a A.Ş.M. (str. Academiei nr. 5 A, Chişinău, MD-2028) şi la pagina web a C.N.A.A. (www.cnaa.md). Autoreferatul a fost expediat la 9 ianuarie 2012 Secretar ştiinţific al Consiliului ştiinţific specializat, CARAMAN Vlad dr. în filologie, conf. univ. Conducător ştiinţific: BURLACU Alexandru dr. hab. în filologie, prof. univ. Autor: COGUT Sergiu (© Cogut Sergiu, 2012) 2
REPERELE CONCEPTUALE ALE CERCETĂRII Actualitatea temei investigate. Omul, ca entitate, este o fiinţă biopsihosocială. Comunicarea e responsabilă de existenţa lui ca parte componentă a societăţii. De aceea încă din primii ani ai vieţii copilului, una dintre problemele esenţiale de care sunt preocupaţi părinţii este cea a socializării lui, aceasta fiind indispensabilă formării lui de mai departe. Necesitatea dialogului şi a stabilirii unor relaţii dialogice cu cei din jur este una fundamentală care a apărut odată cu omenirea, dar anume la etapa contemporană ea a devenit unul din cele mai solicitate subiecte de cercetare pentru specialiştii în ştiinţele umaniste. Acest fapt poate fi explicat prin creşterea bruscă a rolului comunicării în viaţa societăţii într-o epocă a exploziei informaţionale datorată revoluţiei tehnico-ştiinţifice, a cărei încununare a fost inventarea Internetului. Interesul unor reprezentanţi de vază ai gândirii filozofice faţă de dialog şi faţă de valenţele lui existenţiale a crescut îndeosebi în secolul al XX-lea, atunci când şi-au publicat lucrările Martin Buber, Franz Rosenzweig, Karl Jaspers, Gabriel Marcel, Mihail Bahtin şi alţi oameni de ştiinţă ce au acordat o atenţie deosebită problematicii relaţiilor dialogale dintre Eul unui om şi Tu-ul altuia, rolului întâlnirii intersubiectuale pentru existenţa autentică a fiecăruia dintre participanţi, dar şi importanţei dialogului interreligios, intercultural. În legătură cu accentuarea importanţei studierii şi valorificării potenţialului conversaţiei interpersonale, se poate vorbi de conturarea unei perspective etice de abordare a fenomenului comunicării, dialogului în cadrul existenţialismului european. Dintre cugetătorii menţionaţi, Mihail Bahtin a fost cel care s-a manifestat nu doar ca filozof, ci şi ca remarcabil teoretician literar. În lucrările sale de poetică a romanului, de estetică a creaţiei verbale, el a formulat şi a aprofundat idei şi concepte de o importanţă deosebită pentru studiul ştiinţific al genului romanesc, al tradiţiei valorificării literare a principiilor viziunii carnavaleşti asupra lumii, care a influenţat în mod considerabil apariţia şi dezvoltarea acestuia. În activitatea sa de filolog, el a fost preocupat şi de necesitatea cercetării specificului comunicării verbale şi a genurilor de vorbire, prin care înţelegea tipurile relativ stabile de enunţuri elaborate de fiecare sferă a utilizării limbajului uman. La etapa actuală, teoria privind conceptele de dialog şi dialogism, atât în filozofie, cât şi în ştiinţa literară, este pe larg discutată, ideile gânditorilor şi teoreticienilor literari care au abordat aceste probleme fiind tot mai intens valorificate şi aprofundate în multe tratate filozofice şi ştiinţifice. Abordând problema participanţilor la dialog, M. Bahtin evidenţiază ideea că trebuie să ne referim la următoarea triadă: cel care este vorbitorul, cel care-l ascultă pe acesta şi al treilea care ar putea fi autorul mesajului anterior de la care pleacă cel ce declanşează discuţia sau judecătorul suprem (istoria, posteritatea, Dumnezeu), prin intermediul căruia se realizează transferul acestei dispute dialogice din contextul contemporaneităţii în cel transistoric. Concepţia teoreticianului literar a avut un impact decisiv asupra reorientării cercetării literare în domeniile poeticii şi stilisticii romaneşti. În 3
Page 1: ACADEMIA DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI IN
Page 5 and 6: măscăriciului şi prostului, în
Page 7 and 8: putea servi drept premiză pentru n
Page 9 and 10: La finele acestui paragraf, accentu
Page 11 and 12: dialogului (a se vedea studiul lui
Page 13 and 14: În capitolul 2 TEORIA DIALOGISMULU
Page 15 and 16: a înţelege specificul structural
Page 17 and 18: categorii: 1) cuvânt orientat dup
Page 19 and 20: Capitolul 3 DIALOGISMUL ROMANULUI R
Page 21 and 22: Sunt remarcate şi funcţiile speci
Page 23 and 24: Paul Goma cu Din calidor şi Aureli
Page 25 and 26: intense a viziunilor remarcabililor
Page 27 and 28: LISTA PUBLICAŢIILOR AUTORULUI LA T
Page 29 and 30: КОГУТ Серджиу. Диал
Page 31: COGUT SERGIU DIALOGISMUL LUI MIHAIL

cogut sergiu dialogismul lui mihail bahtin. elementul carnavalesc în ...

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?