cogut sergiu dialogismul lui mihail bahtin. elementul carnavalesc în ...

această „credinţă filozofică” a sa „poate fi numită şi credinţă în comunicare”
[Ibidem, p. 442]. Karl Jaspers spunea că „adevărul începe în doi”, că este nevoie
de comunicare. În opinia sa, originea filozofiei presupune comunicare de la om la
om, de la existenţă la existenţă şi prin raport cu celălalt se formează atitudinea.
Adevărata comunicare se stabileşte prin dialog autentic, prin întrebări esenţiale.
Aşadar, comunicarea reprezintă relaţiile ce apar între doi indivizi care intră în
legătură unul cu altul, dar trebuie să-şi păstreze deosebirile lor, care merg unul în
întâmpinarea altuia din singurătate, dar ştiu de singurătatea aceasta numai
datorită faptului că ei comunică între dânşii.
În. 1.3. Situaţia actuală în exegeza dialogismului bahtinian este
analizat specificul receptării concepţiei teoreticianului rus despre romanul
dialogic şi influenţa tradiţiei carnavalescului literar asupra conturării acestuia.
În contextul tratării problematicii date, este cazul să remarcăm că deşi a fost
persecutat şi a avut de înfruntat diverse tentative ale regimului totalitar de
a interzice editarea monografiilor sale, el a continuat, chiar în aşa condiţii
nefaste, să cerceteze şi să îmbogăţească domeniul filologiei cu noi concepte,
teze de valoare indubitabilă pentru teoria literară actuală. Dintre exegeţii
scrierilor savantului, ce şi-au adus o contribuţie considerabilă la promovarea
acestora în mediul academic francez sunt teoreticienii literari Julia Kristeva şi
Tzvetan Todorov, ambii de origine bulgari.
Dintre filologii şi filozofii ruşi care au scris studii valoroase despre
dialogismul lui Mihail Bahtin se remarcă V. Mahlin, S. Bociarov, K. Isupov.
Este cazul să menţionăm şi contribuţia lui Alfred Barkov în acest domeniu, un
interes aparte pentru lucrarea de faţă prezentând concepţia lui despre menippee,
specificul şi structura internă a acesteia.
Iar în spaţiul anglofon difuzarea şi valorificarea conceptelor bahtiniene
datorează mult filologilor Michael Holquist şi Caryl Emerson care au tradus
cele mai semnificative dintre textele acestuia şi le-au publicat în volumul
antologic The Dialogic Imagination: Four Essays. Acelaşi cercetător
C. Emerson semnează împreună cu Gary Saul Morson studiul Bakhtin:
Creation of a Prosaics. Dintre alţi autori de limba engleză care au scris despre
M. Bahtin se remarcă Craig Brandist cu volumul The Bakhtin circle:
philosophy, culture and politics. Al. Mihailovic, autorul monografiei Corporeal
Words: Mikhail Bakhtin’s Theology of Discourse, Per Linell prin lucrarea
Approaching Dialogue: Talk, Interaction and Contexts in Dialogical
Perspectives, Ivana Markova care a publicat cartea Dialogicality and Social
Representations: The Dynamics of Mind.
Cu părere de rău, lucrările bahtiniene nu au fost deocamdată editate în
Republica Moldova. Din tezaurul ştiinţific al teoreticianului dialogismului, au
fost traduse în limba română monografia despre poetica lui Dostoievski, cea
consacrată lumii lui Rabelais, antologia de studii Probleme de literatură şi
estetică şi Metoda formală în ştiinţa literaturii: Introducerea critică în poetica
sociologică, publicate câteva decenii în urmă la editura „Univers” din
Bucureşti. De atunci prestigiul dialogismului bahtinian a crescut considerabil şi
printre cercetătorii români, inclusiv basarabeni, mai ales în rândul exegeţilor
genului romanesc. Concepţia savantului şi gânditorului rus de asemenea s-a
impus atenţiei unor cercetători preocupaţi de contribuţia sa la filozofia
10