S. Nica, I. Davidescu - medica.ro

More documents

Recommendations

Info

70 REVISTA ROMÂNÅ DE NEUROLOGIE – VOL. V, NR. 2, AN 2006 – Neurocisticercoza – Herpes zoster (virus varicelo-zosterian) – Meningite bacteriene – Pneumonie cu Chlamydia – Hepatitå cu virus C ¿i crioglobulinemia asociatå – Embolie hidaticå 3. Cauze de embolie cardiacå (adaptare dupå Stern ¿i Wityk, 1994) O cauzå comunå ¿i mai bine studiatå o reprezintå emboliile de cauzå cardiacå: A. Surså cardiacå probabilå • endocarditå • fibrila¡ie atrialå • infarct miocardic recent • segment miocardic achinetic • cardiomiopatie dilatativå • tromb sau tumorå intracardiacå • vegeta¡ii valvulare (inclusiv endocarditå tromboticå nebacterianå) • proteze valvulare • ¿unt dreapta-stânga cu trombozå venoaså asociatå • contrast ecografic spontan atrial • anevrism atrial septal B. Surså cardiacå posibilå: • prolaps de valvå mitralå • flutter atrial • hipertrofie ventricularå stângå • segment miocardic hipochinetic • defect septal atrial izolat sau foramen ovale patent (fårå trombozå venoaså asociatå). Foramen ovale patent este mai frecvent eviden¡iat la pacien¡i cu AVC criptogenic decât la cei cu o etiologie cunoscutå sau la indivizi sånåto¿i (Cramer et al, 2004). Mai mult, pacien¡ii care au atât foramen ovale patent cât ¿i anevrism de sept atrial, au un risc mai mare de AVC decât cei care au doar unul dintre aceste defecte (Mas et al, 2001). • calcificarea inelului mitral • stenozå aorticå calcificatå • anevrism al sinusului Valsalva Prevalen¡a anomaliilor cardiace la popula¡ia asimptomaticå trebuie reevaluatå când luåm în discu¡ie cauzele de AVC ischemic la tineri, mai ales pentru prolapsul de valvå mitralå, întâlnit frecvent în rândul popula¡iei. Embolia paradoxalå poate fi o cauzå importantå sau chiar dominantå de AVC criptogenic la tineri. 4. Bolile hematologice cauzatoare de AVC-uri ischemice Boli hematologice cauzatoare de AVC-uri ischemice includ sindroamele de hipercoagulabilitate primarå (anomalii calitative sau cantitative ale proteinelor specifice coagulårii, ce determinå o predispozi¡ie la trombozå) ¿i stårile de hipercoagulabilitate secundarå (diferite afec¡iuni dobândite, ce determinå o stare protromboticå, prin mecanisme complexe). AVC-ul ischemic poate fi prima manifestare a acestor anomalii hematologice primare. Boli hematologice asociate cu AVC-ul ischemic (adaptare dupå Stern ¿i Wityk, 1994) • sickle cell disease • boala hemoglobinei SC • policitemia vera • disglobulinemia • leucoaglutinarea • trombocitoza • purpura tromboticå trombocitopenicå • coagularea diseminatå intravascularå • anticorpi antifosfolipidici • lupus anticoagulant • anticorpi anticardiolipinå • deficien¡å de antitrombinå III • deficien¡å de Proteinå C • deficien¡å de Proteinå S (liberå) Trombofilia cu determinism genetic (deficien¡a de proteinå C, S ¿i antitrombinå) este relativ comunå în forme heterozigote, dar este rar simptomaticå, manifestându-se mai frecvent sub formå de trombozå venoaså. • Rezisten¡a la proteina C activatå (inclusiv, dar nu numai, muta¡ia factorului V Leiden). Rezisten¡a la proteina C activatå datoratå unei muta¡ii al factorului V (factor V Leiden) ¿i muta¡ia la nivelul genei protrombinei sunt legate de un risc crescut pentru boli tromboembolice venoase, inclusiv trombozå venoaså cerebralå, dar mai rar în ischemii cerebrale. Trebuie notat cå o trombozå acutå poate ea înså¿i så determine o scådere tranzitorie a proteinei C, S ¿i antitrombinei III. • Defecte de fibrinolizå • Bolile generale cauzatoare de tulburåri hematologice care pot determina AVC ischemic includ: sarcina, cancerul, sindromul nefrotic, leucemia, boli inflamatorii intestinale, infec¡ii acute, hemoglobinuria paroxisticå nocturnå, sindromul Behçet. • De¿i au fost asocia¡i cu AVC-ul ischemic în mai multe studii, rolul anticorpilor antifosfolipidici nu este încå bine elucidat în patogeneza ischemiei (Brey, 2002). 5. Contraceptive orale 6. Abuz de droguri Drogurile în exces pot determina AVC ischemic: • heroina • amfetamina
REVISTA ROMÂNÅ DE NEUROLOGIE – VOL. V, NR. 2, AN 2006 • cocaina • excesul de simpatomimetice (fenilpropanolamina, efedrina, pseudoefedrina, fenciclidina, dietilamida acidului lisergic, marihuana, alcool). Existå o varietate largå de substan¡e ce pot duce la o patologie vascularå ischemicå (Kernan et al, 2000). Pacien¡ii cårora nu li se poate lua o anamnezå completå ¿i corectå trebuie examina¡i corespunzåtor pentru a putea eviden¡ia urmele injec¡iilor sau prezen¡a markerilor de consum de droguri. Este necesarå uneori ¿i efectuarea unor analize toxicologice sanguine sau din urinå. Existå ¿i posibilitatea ca ace¿ti pacien¡i så prezinte endocardite septice dupå abuzul de droguri intravenoase. Pacien¡ii ce folosesc droguri intravenoase în exces sunt predispu¿i la endocardite septice. Afec¡iunile cerebrovasculare induse de <strong>medica</strong>mente au mai multe mecanisme de ac¡iune • tulburåri secundare <strong>medica</strong>¡iei – aritmii cardiace – hipertensiune – hipotensiune • scåderea fluxului sanguin cerebral • tulburåri hemorheologice • vasculite cerebrale • vasospasm • tromboembolii • hemoragii cerebrale • hemoragii perinatale sau intrauterine Existå ¿i o serie de <strong>medica</strong>mente care pot avea ca reac¡ii adverse boli cerebrovasculare. Substan¡e terapeutice care pot fi implicate în afec¡iuni cerebrovasculare (Jain, 2001) • Allopurinol • Androgeni • * Anticoagulante • Antiagregante plachetare: aspirin • * Antineoplazice • Antipsihotice: risperidone • L-asparaginase • Methotrexate • Interferoni • Beta-blocan¡i • Blocan¡i ai canalelor de calciu • * Citokine: interleukin-2 • Decongestionan¡i con¡inând pseudoefedrinå • Doxazosin • Acid epsilon-amino-caproic • * Deriva¡i de ergot • Eritropoietinå • Estrogen plus progesteron (sindromul de hiperstimulare ovarianå sau terapia cu doze mari de hormoni sexuali) * Indicate de asocia¡iile de specialitate • Fenfluraminå • Extract de Ginkgo biloba • Ginseng • Imunoglobuline intravenoase în doze mari • Isotretinoin • Nicotinå • Nitra¡i • * Contraceptive orale • Phenylpropanolamine • Praziquantel (neurocisticercozå) • Sildenafil • * Trombolitice Substan¡e diagnostice: • angiografie cerebralå • contrast radiologic 71 7. Migrena AVC-ul este în mod excep¡ional o complica¡ie a migrenei (Buring et al, 1995; Chang et al, 1999; Tzourio et al, 1995). Inciden¡a AVC-ului ischemic asociat migrenei la tineri fårå al¡i factori de risc decelabili este sub 1,5 la 100000 pe an. Subtipurile de migrenå care au un risc crescut sunt: migrena tipicå cu aurå prelungitå, migrena familialå hemiplegicå, migrena oftalmoplegicå. Riscul este crescut de fumat ¿i de contraceptive orale. Mecanismul ischemiei datorate migrenei nu este deplin elucidat, fiind luate în discu¡ie vasoconstric¡ia tranzitorie ¿i o arteriopatie induså de migrenå cu trombembolism secundar. Diagnosticul de ischemie cauzat de migrenå råmâne un diagnostic de excludere, bazat mai ales pe date anamnestice ¿i clinice, fårå un marker paraclinic. 8. Alte condi¡ii asociate cu AVC-ul ischemic (adaptare dupå Stern ¿i Wityk, 1994) Cancer: • Emboli tumorali • Angioendoteliomatoza malignå Boli ereditare: • Neurofibromatoza • Leukoencefalopatia autosomal dominantå cu multiple infarcte mici, profunde • Sindromul Sneddon • Sindromul Williams Cåldura excesivå (în cazul asocierii unor factori favorizan¡i) Factori favorizan¡i pentru AVC-ul ischemic precipitat de cåldurå: • Vârstele extreme: copii ¿i vârstnici • Îmbråcåminte groaså ¿i impermeabilå, care împiedicå pierderea de cåldurå, neadecvatå temperaturii mediului • Expunerea prelungitå la cåldurå ¿i umiditate • Aglomera¡ii (efectul pinguin)
Page 1 and 2: REFERATE GENERALE ACCIDENTELE VASCU
Page 3: REVISTA ROMÂNÅ DE NEUROLOGIE - VO
Page 7: REVISTA ROMÂNÅ DE NEUROLOGIE - VO

S. Nica, I. Davidescu - medica.ro

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?