TRATAMENTUL CANCERULUI COLIC OCLUZIV ... - "Gr.T. Popa" Iasi

În literatura de specialitate internațională şi românească s-a
conturat existenţa unui profil de personalitate al bolnavului de
cancer caracterizat prin: reprimarea emoţiilor negative şi
imposibilitatea de a le exterioriza, incapacitatea de a face faţă
evenimentelor stresante şi de a găsi soluţii la problemele din viaţa de
zi cu zi, tendinţe depresive, autoînvinovăţire.
Bolnavul de cancer este permanent în căutarea unui sens în
ceea ce priveşte situaţia dificilă prin care este obligat să treacă. Nu de
puţine ori, el îşi pune întrebări ca „de ce eu?”, „de ce mi se întâmplă
mie asta?” etc. Există un moment în care Dumnezeu este negat sau
chiar învinovăţit pentru tot răul care i se întâmplă însă de cle mai
multe ori pacientul preferă să-şi pună speranţa în Divinitate.
Credinţa îi ajută să suporte mai uşor durerile fizice, dar şi pe cele
sufleteşti. Bolnavul de cancer are nevoie să creadă în ceva, numai să
poată face faţă fiecărei dimineţi în care trebuie să se trezească, să
înceapă o nouă zi din viaţa care i-a mai rămas, pentru că fiecare zi
înseamnă, de fapt, o bătălie cu propriile dureri, cu propriile neputinţe
şi spaime, cu propriile deznădejdi şi amărăciuni (164).
În plus, Chimioterapia afectează bolnavul prin:
imunosupresie, tulburări hematologice, greţuri şi vărsături, afectarea
fanerelor. Pacientul este susceptibil la complicaţii hemoragice şi la
complicaţii septice în urma unor accidente sau a unor intervenţii
chirurgicale.
Instrumentele de evaluare a calității vieții îsi propun să
măsoare succesul unor intervenții terapeutice, calitatea sistemului de
îngrijire medicală/comunitară, consecințele unor opțiuni de îngrijire
(managementul de caz, echipa terapeutică etc.), să compare efectele
secundare sau toxice ale unor medicamente, să identifice elemente,
care influențează prognosticul și evoluția etc.
Există numeroase tipuri de chestionare omologate pentru
diverse patologii, grupe de vârstă, grupuri populaționale, etc. și au la
bază o serie de criterii operaționale.
Unele din cele mai consacrate modele de criterii
operaționale pentru măsurarea calității vieții sunt modulul celor
14 nevoi fundamentale ale pacientului, sistematizate de
Virginia Henderson (Henderson, 1996, 1977) şi cele 12
26