Dreptul de a dispune de propriul corp

articolele Convenţiei Europene a Drepturilor Omului pentru a vedea cum trebuie soluţionată o
problemă cu care Curtea este sesizată, o serie de situaţii referitor la care Curtea a preferat să
păstreze tăcerea vor primi o soluţionare concretă, nemailăsând loc interpretărilor, iar statele
membre vor adopta măsurile legislative necesare pentru a asigura o cât mai eficientă protecţie
acestui drept.
Dreptul de a dispune de noi înşine ar trebui să fie un drept atât de bine impregnat în
conştiinţa noastră încât să beneficiem de toate aspectele pozitive pe care le-ar putea aduce în
viaţa noastră, reîntregindu-ne ca oameni, căci poartă amprenta umanităţii noastre, toate
acestea, bineînţeles într-un cadru legislativ bine consolidat, care să nu permită invocarea
acestui drept pentru justificarea unor abuzuri.
Cărţi, tratate, monografii
BIBLIOGRAFIE
1.Avram FILIPAŞ, Drept Penal.Partea Specială, ed.Universul Juridic, Bucureşti 2008,
1. Bianca SELEJAN GUŢAN, Protecţia europeană a drepturilor omului, ediţia a 3-a, ed.
C.H. Beck, 2009
2 Cornelui BÂRSAN, Convenţia europeană a drepturilor omului.Comentariu pe articole.Vol
I. Drepturi şi libertăţi, ed.All Beck, Bucureşti 2005
3. Dragoş BOGDAN. Mihai SELEGEAN, Drepturile şi libertăţile fundamentale în
juriprudenţa Curţii europene a drepturilor omului, ed.All Beck, Bucueşti 2005
4. Frederic SUDRE, Drept european şi internaţional al drepturilor omului, ed. Polirom, Iaşi
2006
5. Gheorghe SCRIPCARU, Introducere în biodrept, ed.Lumina Lex, Bucureşti, 2003
6.Horia DIACONESCU, Sebastian CERCEL, Răzvan Daniel NIŢĂ, Gabriel GAZDOVICI,
Răspunderea juridică in domeniul prelevării şi transplantului în dreptul român, ed.Universul
Juridic, Bucureşti 2009
61