Dreptul de a dispune de propriul corp

pentru asumarea acestei obligaţii. Judecătorul european îşi întemeiază decizia pe existenţa
unui drept la ,,dezvoltare pesonală” 136 .
În cele două hotărâri, Curtea a arătat că stresul şi înstrăinarea generate de discordanţa
dintre rolul adoptat într-o societate de o persoană transsexuală operată şi condiţia impusă de
drept, care refuză să consacre schimbarea de sex nu pot fi considerate un inconvenient minor,
decurgând dintr-o formalitate. Este vorba despre un conflict între realitatea socială şi drept,
care plasează persoana transsexuală într-o situaţie anormală, inspirându-i sentimente de
vulnerabilitate, umilire şi anxietate. 137
În privinţa situaţiei de fapt, Curtea a reţinut că reclamantele, declarate de sex masculin
la naştere, au suferit o operaţie de conversie sexuală şi au în prezent, o viaţă socială de femei.
Totuşi, pe plan juridic, ele continuă să fie de sex masculin, ceea ce are consecinţe în privinta
pensiilor şi a vârstei de pensionare. Curtea a constatat că operaţia de conversie sexuală s-a
produs în condiţii de deplină legalitate, legislaţia internă recunoscând o astfel de procedură.
Aşadar, atunci când procedura de schimbare de sex dorită este finanţată de asigurările socile
apare cel puţin ilogic refuzul recunoaşterii implicaţiilor ei juridice. 138
În ambele cazuri, Curtea a concluzionat că statul pârât nu mai poate invoca marja de
apreciere în materie pentru că niciun factor important de interes public nu mai intra în
concurenţă cu interesul reclamantelor de a obţine recunoaşterea juridică a conversiei lor
sexuale. 139 În acelaşi timp, Curtea a subliniat că demnitatea şi libertatea omului constitue însăşi
esenţa Convenţiei, în special în domeniul articolului 8, aşadar trebuie asigurată pe deplin
protecţia dreptului de a-şi stabili detaliile identităţii sale ca fiinţa umană.
Principiul libertăţii sexuale a condus la recunoaşterea unei identităţi sexuale. Principiul
libertăţii sexuale, deşi puternic afirmat, trebuie să respecte limitele vieţii private deoarece
libertatea unora se termină acolo unde începe libertatea altora. 140 Sub aceste rezerve de bun
simţ, fiecare are dreptul de a duce viaţa sexuală pe care o doreşte în conformitate cu ceeea ce
simte.
Aşadar, se pare că jurisprudenţa europeană trasează contururile unui nou drept
fundamental, acela al dreptului la identitate sexuală. Acest drept a fost recunoscut treptat,
136 Ibidem.
137 Bianca SELEJAN GUŢAN, op. cit., p. 154.
138
Corneliu BÂRSAN, op. cit., p. 613.
139
Idem, p. 614.
140 Jean Francois RENUCCI, op. cit., p. 245.
57