Dreptul de a dispune de propriul corp

embrion la persoană şi se consacră principiul preeminenţei fiinţei umane. Un element deosebit
de important este reprezentat de Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene,
încorporată în Tratatul constituţional care institue o Constituţie pentru Europa şi care în
articolele sale face referire expresă la integritatae fizică a persoanei , fiind interzise practicile
eugenice, colajul reproductiv şi tranformările corpului uman într-o sursă de profit. 87
Ştiinţa dă dovadă de un caracter dual din punct de vedere moral, iar acest aspect este
pus în evidenţă în cazul experimentelor genetice. Intervenţiile asupra genomului uman
afectează integritatea individului şi pot ameninţa chiar specia umană, în cazul în care procesele
pe care biomedicina le desfăşoară nu respectă anumite criterii riguroase. ,,Noile practici
eugenice”, care încearcă îmbunătăţirea speciei umane au stârnit şi continuă să stârnească
puternice reacţii contradictorii. Asemenea practici sunt menite să împiedice naşterea,
supravieţuirea şi reproducerea persoanelor care suferă de diverse handicapuri sau afecţiuni
grave, prin intermediul sterilizării, al testelor genetice preconceptive şi la diagnosticului
prenatal. 88 Pentru justificarea acestor intervenţii este invocat argumentul conform căruia
părinţii trebuie să fie responsabibili, astfel încât ei trebuie să prevină naşterea unor copii cu
grave afecţiuni sau handicapuri. Totuşi, în spatele acestui argument de ordin moral stă ascuns
un alt argument, de această dată financiar deoarece în cazul persoanelor cu grave probleme de
sănătate sau handicapuri costurile serviciilor medicale necesare sunt mai ridicate în raport de o
persoană declarată sănătoasă. Dispoziţii legislative în acest sens există încă din 1995 în China,
care obligă toate cuplurile ce doresc să se căsătorească să se supună unor teste medicale pentru
a se stabili dacă suferă sau nu de un defect ereditar.
O problemă de asemenea delicată este reprezentată de clonare, poate cea mai şocantă
dintre provocările ştiinţei contemporane, clasificată de oamenii de ştiinţă în terapeutică şi
reproductivă, în funcţie de finalitatea urmărită.
Instrumentele juridice în materie interzic clonarea reproductivă, invocând caracterul
unic al fiinţei umane. Pe plan mondial, au existat numeroase discuţii privitoare la această
problemă ce s-au materializat prin încheierea de convenţii. Statele Unite ale Americii a fost
prima ţară care a interzis clonarea printr-o lege, ţară ce a fost urmată şi de marea majoritate a
statelor dezvoltate. Pe plan juridic, clonarea tinde a fi admisă pentru crearea unor specii pe
cale de dispariţie sau pentru crearea unor specii de mare productivitate, dar este interzisă
87 Ibidem.
88 Idem, p. 10.
33