Dreptul de a dispune de propriul corp

fie suferă de vreo maladie fără vreo şansă de vindecare, însă cu condiţia ca reglementările să
nu lase loc abuzurilor. De asemenea este necasar ca în cazul legalizării eutanasiei sa nu existe
lacune legislative, pentru că acestea ar reprezenta pârghii prin care oameni capabili din punct
de vedere fizic, fără a se încadra în categoria mai sus menţionată, să fie ucişi, datorită unor
motive financiare utilizând practica eutanasiei, cu complicitatatea medicilor.
3. Frontierele dreptului la viaţă determinate de evoluţia biomedicinei
Secolul XX abundă în descoperiri ştiinţifice cruciale şi inovaţii tehnologice, care au
efecte profunde asupra relaţiilor interpersonale. Progresele în materia biologiei moleculare
sunt revoluţionare şi vizează însăşi originea vieţii. Aplicaţiile acestor noi descoperiri sunt
deosebit de variate şi afectează nenumărate aspecte ale vieţii cotidiene. Alături de aceste
aplicaţii există şi altele care ridică însă întrebări etice, mult mai dificile. Printre acestea se
numără procreerea asistată, experimentarea pe embrioni, clonarea terapeutică, însă şi cea
reproductivă, intervenţia asupra bagajului genetic al omului şi crearea de hibrizi. 80
Ingineria genetică cunoscută şi sub denumirea de manipulare genetică este un domeniu
al ştiinţei eredităţii, dedicat unor experimente de inserare de gene de la o specie într-un
organism aparţinând aceleiaşi specii sau altei specii. Acest domeniu este în plină ascensiune,
săpând tot mai mult în celula umană şi realizează progrese de-a dreptul terifiante, periculoase
pentru echilibrul vieţii. Experimentele genetice pot fi diverse. Acestea pot consta în cercetarea
pe genomul uman 81 , pe genomul non-uman, în metode transgenice(combinarea de gene umane
şi non-umane, numiţi hibrizi), în combinarea de gene umane şi de gene non-umane( aşa-zisa
himeră-conţine celule de la mai multe organisme, din specia sa sau mai multe specii). 82
Textele fundamentale internaţionale cu forţă obligatorie în materia drepturilor omului
sunt prudente şi rezervate atunci când abordează ştiinţele vieţii. Declaraţia Universală a
Drepturilor Omului şi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului nu conţin nicio prevedere
specifică. Totuşi anumite atingeri aduse integrităţii persoanei ar putea intra sub incidenţa
80 Nasty Marian VLĂDOIU, op. cit. , p. 7.
81 Totalitatea informaţiilor genetice aparţinând unei celule sau unui organism AND-purtător al acestei informaţii,
definiţie preluată din, Dicţionar Medical, ediţia a II-a revizuită şi adăugită, ed.Medicală, Bucuresţi 2004, p. 504,
Valeriu RUSU
82 Sabin GUŢAN, Reproducerea umană asistată medical şi filiaţia, teză de doctorat, Sibiu 2009.
31