Dreptul de a dispune de propriul corp

(caracterul sacru al vieţii, valorizarea pocăinţei prin suferinţa, dreptul de viaţă şi de moarte că
atribut exclusiv al Divinităţii) şi chiar filozofică.
Suicidul neasistat medical reprezintă actul benevol, voluntar al unei persoane prin care
aceasta îşi ia viaţa, fie printr-o acţiune, fie printr-o inacţiune. Această faptă nu este nicăieri în
lume sancţionată penal sau administrativ, dar determinarea sau înlesnirea sinuciderii sunt
incriminate, inclusiv în sistemul român, doarece se doreşte protejarea dreptului la viaţă al
persoanei, care trebuie apărat în mod absolute. Totuşi, există sisteme penale, de exemplu cel
german, care nu sancţionează nici participaţia la sinucidere, considerându-se a fi ilogic să
sancţionezi participaţia la o faptă care nu este prevazută de legea penală. 58
Eutanasia şi suicidal asistat medical, deşi reprezintă două noţiuni autonome acestea vor
fi analizate împreună, întrucât explicaţiile juridice referitoare la cele două categorii de acte
sunt, în principal, aceleaşi. Diferenţa dintre eutanasie şi suicidul asistat medical constă în
modalitatea de a îndeplini acest act. În cazul eutanasiei medicul administrează el însuşi
medicaţia letală, pe când în cazul sinuciderii asistate, pacientul îşi administrează singur
medicaţia recomandată de medic. Medicaţia este special adaptată astfel încât să se precipite
moartea şi să se reducă cât mai mult suferinţa.
Eutanasia este definită ca moartea calmă şi absolvită de suferinţe, natural sau prin
intermediul substanţelor calmante ori stupefiante. Aceste termene desemnează practica
precipitării morţii în cazul unui bolnav incurabil, spre a-i evita suferinţa. 59 Eutanasia are trei
forme, voluntară, involuntară şi ,,de necesitate”. Eutanasia voluntară se face la solicitarea
expresă a bolnavului, cea involuntară se face la solicitarea unei terţe persoane atunci când
bolnavul nu este în stare decizională, iar cea ,,de necesitate’’ în situaţia în care bolnavul este
capabil, este decizional şi eutanasia se efectuează din milă, din empatie, fără ca bolnavul să fie
consultat în această privinţă. Acest ultim tip de eutanasie nu se poate accepta nici juridic, nici
etico-moral. 60
De cele mai multe ori se face distincţie între eutanasie pasivă şi eutanasia activă. Prima
constă în refuzul îngrijirilor medicale necesare prelungirii vieţii, atunci când moartea este
58 Sergiu BOGDAN, op. cit., p. 68.
59 Valeriu RUSU, Dicţionar Medical, ediţia a II-a revizuită şi adăugită, ed.Medicală, Bucuresţi 2004, p. 454.
60 Lorand HECSER, Eutanasia-reflecţii medicale şi socio-juridice, în Dreptul nr. 11/2000, p. 96-97.
25