Dreptul de a dispune de propriul corp
Dreptul de a dispune de propriul corp
Dreptul de a dispune de propriul corp
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Aşadar, instanţa americană a recunoscut dreptul la viaţă al fătului, stabilindu-se astfel<br />
un echilibru atunci când acesta intră în conflict cu dreptul femeii însărcinate <strong>de</strong> a <strong>dispune</strong> <strong>de</strong><br />
propiul <strong>corp</strong>. 30<br />
Nu acelaşi lucru putem afirma şi <strong>de</strong>spre jurispru<strong>de</strong>nţa C.E.D.O., care în materie dă<br />
dovadă <strong>de</strong> inconsecvenţă. C.E.D.O. nu s-a pronunţat dacă dreptul înscris în articolul 2 al<br />
Convenţiei îi este recunoscut şi fătului şi nici nu a admis în mod explicit că fătul are un drept<br />
la viaţă însoţit <strong>de</strong> anumite limitări. 31<br />
Cu privire la dreptul la viaţă al copilului nenăscut, într-o primă etapă jurispru<strong>de</strong>nţială,<br />
Comisia Europeană a Drepturilor Omului a părut să <strong>de</strong>a şi fătului ,,o anumită personalitate”,<br />
in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>ntă <strong>de</strong> cea a mamei , estimând că limitările întreruperilor voluntare <strong>de</strong> sarcină pot fi<br />
consi<strong>de</strong>rate o violare a articolului 8 care garantează respectul vieţii private şi familiale. Cu<br />
toate acestea, în cauza Paton c.Regatului Unit, Comisia a stabilit că avortul în a 10-a<br />
săptămână, făcut în scopul <strong>de</strong> a proteja sănătatea fizică şi mentală a mamei nu reprezintă o<br />
încălcare articolului 2. Ulterior, în cauza X c. Regatului Unit din 1990, Comisia a refuzat să<br />
recunoască fătului un drept la viaţă cu caracter absolut, arătând că termenul <strong>de</strong> ,, persoană”<br />
utilizat <strong>de</strong> articlul 2 nu se referă şi la copilul conceput. Fundamentul argumentaţiei Comisiei în<br />
aceste cauze a fost diversitatea consi<strong>de</strong>rabilă a legislaţiilor naţionale asupra avortului. 32 Sub<br />
aspectul calităţii <strong>de</strong> victimă trebuie remarcat că ambele cereri menţionate au fost introduse <strong>de</strong><br />
potenţialul tată al copilului, direct afectat <strong>de</strong> întreruperea <strong>de</strong> sarcină cerută sau efectuată fără<br />
consimţământul său.<br />
O cauză recentă care s-a confruntat cu aceeaşi problemă, aceea <strong>de</strong> a stabili<br />
preeminenţa dreptului femeii <strong>de</strong> a avorta asupra dreptului la viaţă al fătului o regăsim în cauza<br />
Tysiac c. Polonia. Reclamanta, mamă a doi copii a cerut să întrerupă o sarcină în anul 2000,<br />
temându-se că încă o naştere i-ar putea agrava miopia avansată. De altfel, trei medici<br />
oftalmologi o avertizaseră că încă o naştere i-ar pune serios în pericol ve<strong>de</strong>rea. Solicitând un<br />
certificat prin care avortul este aprobat, Alicja Tysiac a primit refuzul medicului ginecolog din<br />
Varşovia, care a consultat-o pe reclamantă. Reclamanta a născut prin cezariană al treilea copil<br />
în noiembrie 2000 şi <strong>de</strong> atunci are grave probleme cu ve<strong>de</strong>rea, în prezent Tysiac nu poate<br />
distinge obiectele aflate mai <strong>de</strong>parte <strong>de</strong> 1,5 metri şi se teme că va orbi <strong>de</strong> tot. Alicja a <strong>de</strong>pus<br />
30 I<strong>de</strong>m, p. 127-128.<br />
31 Andreea PETRUŞ, Debutul protecţiei dreptului la viaţă, în Caiete <strong>de</strong> Drept Penal, nr.4/2006, ed.Rosetti, p.91.<br />
32 Bianca SELEJAN GUŢAN, Protecţia europeană a drepturilor omului, ediţia a 3-a, ed. C.H. Beck, 2009, p.85<br />
16