Generatorul de baleiaj vertical

Lucrarea 11
Blocul de baleiaj pe verticală
Scopul lucrării este studiul principiului de realizare al blocului de baleiaj pe verticală
din receptoarele TV şi analiza influenţei elementelor de reglaj asupra funcţionării acestuia.
1. Noţiuni teoretice
Blocul de baleiaj pe verticală asigură generarea unui curent prin bobinele de deflexie
pe verticală, necesar deplasării pe verticală cu viteză constantă, a fasciculului de electroni din
tubul cinescop, de sus în jos pe durata cursei directe şi de jos în sus pe durata cursei inverse.
Funcţiile realizate de blocul de baleiaj pe verticală sunt:
- acoperirea rastrului pe verticală;
- stingerea pe cursa de întoarcere;
- sincronizarea cu semnalul recepţionat, în condiţiile realizării întreţeserii corecte a
celor două câmpuri;
- corecţia distorsiunilor de neliniaritate simetrice şi nesimetrice;
- reglaje asupra dimensiunii pe verticală, liniarităţii şi frecvenţei de oscilaţie liberă a
oscilatorului;
- realizarea stabilităţii dimensiunii şi frecvenţei pe verticală, în condiţiile variaţiei
tensiunii de alimentare, a temperaturii şi a curentului de fascicul al tubului cinescop.
Din punct de vedere funcţional, bobinele de deflexie pe verticală prezintă un
comportament preponderent rezistiv, pe durata cursei directe şi comportament aproximativ
inductiv, pe durata cursei inverse. Forma tensiunii care se aplică la bornele bobinei de
deflexie pe verticală, dacă nu se ţine cont de distorsiunile de neliniaritate, trebuie să aibă
forma prezentată în figura 9.13a. În figura 9.13b se indică forma tensiunii care se aplică
bobinelor de deflexie pe verticală dacă se are în vedere şi corecţia distorsiunilor de
neliniaritate pe verticală. În general, frecvenţa de lucru a blocului de baleiaj pe verticală este
de 50 Hz, puterea necesară pentru deflexie fiind de câţiva waţi.

uV1
tiV
tdV
TV
uV2
t
(a) (b)
Figura 9.13.
În figura 9.14 se prezintă schema bloc generală a blocului de baleiaj pe verticală pentru
tubul cinescop. Baleiajul pe verticală se compune dintr-un oscilator (OS), sincronizat de către
impulsurile de sincronizare extrase din semnalul recepţionat, un circuit de formare a tensiunii
în dinte de ferăstrău (FTDF), un etaj de comandă (EC) şi un etaj final (EFC) care asigură pe
lângă rolul obişnuit de stabilizare a punctului static de funcţionare şi reducerea distorsiunilor
de neliniaritate ale baleiajului.
SV
OS
Reglarea
frecvenţei
de oscilaţie liberă
TV TV TV
Reglarea
dimensiunii V
tiV
tdV
TV
FTDF EC EFC
CRL
Reglare
liniaritate V
Figura 9.14.
CC
BDV
Impulsuri dreptunghiulare de scurtă durată sunt generate de oscilatorul baleiajului pe
verticală. Funcţionarea corectă a oscilatorului în regim de sincronizare directă este asigurată
prin posibilitatea reglării frecvenţei oscilaţiilor libere, astfel încât frecvenţa lor să fie puţin
mai mică decât frecvenţa impulsurilor de sincronizare pe verticală.
TV
CI
TV
TV
t
RV
LV
iV
Rr

Impulsurile dreptunghiulare comandă circuitul de formare a tensiunii în dinte de
ferăstrău, ce se obţine prin încărcarea unui condensator de la o sursă de curent constant, a
cărei valoare poate fi reglată din exterior. Astfel, se reglează practic amplitudinea tensiunii în
dinte de ferăstrău şi prin aceasta dimensiunea rastrului pe verticală.
Etajul de comandă asigură ca nivelul semnalului să aibă puterea necesară la intrarea
etajului final. De fapt, liniaritatea explorării pe verticală este asigurată pentru o formă de
variaţie a curentului prin bobinele de deflexie, diferită de forma de variaţie liniară. De aceea,
tensiunea liniar variabilă obţinută la ieşirea circuitului de formare, trebuie predistorsionată în
mod corespunzător, înainte de a se aplica la intrarea etajului final. Astfel, pentru o anumită
formă predistorsionată a acestei tensiuni, în final, baleiajul pe suprafaţa explorată rezultă
liniar.
Modificarea formei tensiunii de comandă a etajului final, pentru a se asigura
liniaritatea rastrului pe verticală, se realizează prin circuitul de reacţie negativă care aduce în
circuitul de intrare al etajului de comandă, o tensiune proporţională cu curentul de deflexie iV.
Acest lucru se realizează cu ajutorul circuitului de integrare (CI) şi circuitul de reglare a
liniarităţii (CRL).
Datorită reacţiei negative în timpul cursei directe, peste componenta liniar variabilă
crescătoare a tensiunii în dinte de ferăstrău, se suprapune o componentă de formă parabolică
obţinută prin integrarea tensiunii proporţionale cu curentul de deflexie prin rezistorul Rr.
Astfel, la intrarea etajului de comandă se aplică o tensiune în dinte de ferăstrău crescătoare, ce
are forma prezentată în figura 9.13b. Prin reglarea formei şi mărimii componentei parabolice
se influenţează forma tensiunii la bornele bobinei de deflexie, adică forma curentului de
deflexie şi prin aceasta, liniaritatea baleiajului pe verticală.
Pe de altă parte, reacţia negativă asigură şi stabilitatea amplitudinii curentului de
deflexie, adică stabilitatea dimensiunii imaginii pe verticală, chiar şi în condiţiile în care
modificarea rezistenţei RV a bobinelor de deflexie, din cauza variaţiei temperaturii, ar
determina variaţia dimensiunii imaginii pe verticală. Pentru a se evita trecerea unui curent
continuu prin bobinele de deflexie, care ar determina o deplasare permanentă pe verticală a
fasciculului de explorare, faţă de centrul suprafeţei explorate, cuplarea bobinelor de deflexie
pe verticală (BDV), la etajul final se realizează prin condensatorul CC .
În timpul cursei inverse curentul de deflexie trebuie să varieze într-un interval de timp
de cel mult 1 ms, de la valoarea -IVM la +IVM, aceasta realizându-se prin comanda etajului
final cu o tensiune de formă corespunzătoare celei prezentate în figura 9.13a. La aplicarea
impulsului cu front căzător, etajul de comandă se blochează şi începe cursa inversă a

aleiajului pe verticală, pe seama energiei magnetice înmagazinate în bobinele de deflexie.
Variaţia curentului prin bobinele de deflexie depinde de constanta de timp a circuitului şi de
valoarea tensiunii de alimentare. Pentru ca începerea cursei directe să coincidă cu atingerea
valorii pozitive maxime +IVM, a curentului prin bobinele de deflexie, comanda terminării
cursei de întoarcere, se realizează în funcţie de amplitudinea curentului de deflexie, cu
ajutorul circuitului de reacţie negativă.
Pentru a scurta timpul de întoarcere, în vederea reducerii puterii disipate pe
tranzistoarele finale, există posibilitatea creşterii tensiunii de alimentare pe timpul cursei
inverse. Pentru aceasta, se încarcă un condensator la tensiunea de alimentare, pe timpul cursei
directe şi se conectează în serie cu sursa de alimentare şi cu etajul final, pe timpul cursei
inverse. În acest fel, crescând tensiunea, se accelerează întoarcerea fasciculului de electroni pe
verticală.
Există circuite integrate, ca de exemplu TDA 1170 care incorporează toate blocurile
necesare pentru baleiajul pe verticală, desigur împreună cu componentele externe aferente
fiecărui bloc. La receptorul TV ITT Nokia 7140, blocurile prezentate în figura 9.14 se găsesc
în două circuite integrate.
Etajul final împreună cu alte circuite auxiliare se regăsesc în circuitul integrat IC401
(TDA 3654) respectiv celelalte blocuri componente ale schemei de principiu din figura 9.14
se găsesc în circuitul integrat IC601 (sincrogeneratorul TDA 8372 , Anexa 11). Astfel, la
pinul 3 al circuitului integrat IC601 se obţine semnalul de comandă pentru etajul de ieşire, în
urma sincronizării oscilatorului local cu impulsurile de sincronizare pe verticală, extrase din
SVCC. La obţinerea semnalului de comandă contribuie şi semnalul de reacţie negativă pe
verticală care se găseşte la pinul 4 şi 7 al circuitului integrat TDA 3654. Acesta din urmă
cuprinde un etaj de ieşire şi circuit de protecţie, un etaj de comandă şi circuite de comutare, un
generator pe durata întoarcerii, circuit de gardă, precum şi un stabilizator intern de tensiune
continuă.
Etajul de ieşire este constituit din două configuraţii Darlington care funcţionează în
clasă B. Acest etaj are un circuit de protecţie al curentului de ieşire, de la pinul 5, activat în
condiţiile creşterii excesive a temperaturii sau în caz de scurtcircuit. Etajul de comandă şi
circuitul de comutare îşi schimbă starea rapid, la apariţia unui semnal de comandă şi comutare
la pinii 1 şi 3, la începutul cursei de întoarcere, admiţând astfel pornirea rapidă a generatorului
de întoarcere. În timpul cursei directe, condensatorul conectat între pinii 6 şi 8 se încarcă la o
tensiune dependentă de valoarea rezistorului conectat la pinul 8. Tensiunea de pe acest
condensator se va înseria cu tensiunea de alimentare, pe durata întoarcerii pe verticală a

fasciculului de electroni, micşorându-se astfel durata întoarcerii. Circuitul de gardă poate servi
la protecţia tubului cinescop prin sesizarea şi avertizarea lipsei curentului de deflexie prin
apariţia unei tensiuni continue la pinul 7.
2. Desfăşurarea lucrării
2.1. Se va studia schema electronică reală a baleiajului vertical din receptorul TV,
identificându-se componentele principale, punctele de măsură şi elementele de reglaj.
Principalele puncte de măsură sunt: pinii 3, 5, 6, 8 ai circuitului IC401, pinii 3 şi 4 ai
circuitului IC601.
2.2. Se vor măsura principalele mărimi (tensiuni de alimentare, semnale de comandă,
etc.) care caracterizează blocul de baleiaj pe verticală în regim de funcţionare corectă.
2.3. Se vor face măsurători în etajul de baleiaj pe verticală în cazul simulării
defectelor: D6, D5 şi A1, identificându-se cauza defecţiunii, respectiv componenta defectă.
3. Conţinutul referatului
3.1. Schema bloc generală a etajului de baleiaj pe verticală.
3.2. Tensiunile de alimentare şi semnalele din punctele de măsură enumerate la punctul
2.1, în cazul funcţionarii corecte a receptorului TV.
3.3. Simptomul şi cauza pentru fiecare defect de la punctul 2.3.