Descarca monografie in format PDF - Giarmata Vii
Descarca monografie in format PDF - Giarmata Vii
Descarca monografie in format PDF - Giarmata Vii
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
95<br />
Populaţia<br />
În anul 1919 <strong>Giarmata</strong> <strong>Vii</strong> are 130 de case, cu 147 de familii. Numărul<br />
locuitorilor este de 666, d<strong>in</strong> care 449 erau romano-catolici, 211 ortodocşi şi 6<br />
luterani. Pe lângă aceştia, 12 persoane erau plecate în America. Este <strong>in</strong>teresantă<br />
statistica pe categorii de vârstă, păstrată d<strong>in</strong> acest an, care relevă faptul<br />
că majoritatea populaţiei avea până în 30 de ani 192 :<br />
Clasa de vârstă Sex bărbătesc Sex femeiesc Total<br />
1-6 ani 45 56 101<br />
6-12 ani 58 43 101<br />
12-18 ani 43 44 87<br />
18-32 ani 67 78 145<br />
32-45 ani 53 40 93<br />
45-50 ani 15 18 33<br />
Peste 50 de ani 51 55 103<br />
Total 332 334 666<br />
În 1934, în sat trăiau 832 locuitori, d<strong>in</strong>tre care 515 germani, 262 români,<br />
iar 55 maghiari 193 . În memoriile adresate în vederea recunoaşterii localităţii<br />
ca şi comună este specificat faptul că în 1947 erau 840 de locuitori 194 . În<br />
„Schematismus Cleri Dioecesis Timişoaraensis” d<strong>in</strong> anul 1948, numărul populaţiei<br />
este prezentat diferit faţă de datele mai sus menţionate. Astfel, se<br />
precizează că în localitate la acea dată erau un număr de 862 de persoane,<br />
d<strong>in</strong>tre care 400 erau catolice, 452 erau ortodoxe şi 10 persoane erau re<strong>format</strong>e<br />
195 . Primul recensământ al autorităţilor statale care cupr<strong>in</strong>de date separate<br />
referitoare la <strong>Giarmata</strong> <strong>Vii</strong> este cel realizat în anul 1948, d<strong>in</strong> acesta rezultând<br />
că numărul total al locuitorilor a fost de 1.111. Ponderea cea mai mare o<br />
aveau şi la acea dată germanii, reprezentând 45,5% d<strong>in</strong> numărul total al locuitorilor,<br />
adică 506 locuitori, pe locul doi situându-se românii, cu 42,5%, adică<br />
472 de locuitori, urmaţi de maghiari, cu 11,9%, deci 132 de locuitori şi sârbi<br />
0,1%, adică un locuitor 196 . Această neconcordanţă între datele prezentate în<br />
cele trei statistici face dificilă prezentarea corectă a numărului locuitorilor d<strong>in</strong><br />
acea perioadă. Diferenţele se pot explica pr<strong>in</strong> faptul că perioada imediat de<br />
după război a fost foarte grea mai ales pentru populaţia germană, şti<strong>in</strong>du-se<br />
că atunci au fost deportate în URSS 118 persoane, la care se adaugă şi cei care<br />
au plecat în Germania.<br />
La recensământul d<strong>in</strong> 1956, populaţia localităţii a fost de 858 de locuitori,<br />
d<strong>in</strong> care 405 erau bărbaţi şi 453 erau femei 197 . În ceea ce priveşte struc-<br />
192 Fr. Demele, Temesgyarmat Während der Kriegszeit 1914-1918, p.67<br />
193 ABORGV, fond RAIIPGV, registrul II, fila 9<br />
194 DJTAN, fond PJTT, dosar 7/1948, fila 17<br />
195 ADT, fond Schematismus Cleri Dioecesis Timişoaraensis, anul 1848<br />
196 DJTAN, fond Direcţia Judeţeană de statistică Timişoara, dosar 2574/ 1956, fila 19<br />
197 Ibidem, fila 40