Descarca monografie in format PDF - Giarmata Vii

Monografia localităţii Giarmata Vii - Überland
Recepţia lucrării s-a făcut la sfârşitul lunii iunie de o comisie delegată de
către Comisia de Pictură Bisericească din Bucureşti. Totodată, au fost date şi
calificativele celor care au participat la concursul pentru obţinerea titlului de
pictor bisericesc. Faptul că majoritatea au obţinut calificative foarte bune dovedeşte
că lucrarea executată a fost de înaltă ţinută artistică 164 . Comisia de recepţie
a fost alcătuită din profesorii Popescu Vâlcea, Stoica Ioan, Răduceanu
Gheorghe. Recepţia a fost făcută în prezenţa consilierului arhiepiscopesc Blaj
Ioan, a protopopului Pleşu Cornel şi a preotului paroh Stoca Ilie, care au constatat
că lucrarea a fost efectuată conform devizelor aprobate de Comisia de
Pictură 165 . O parte din banii care fuseseră adunaţi iniţial pentru pictură au fost
folosiţi pentru materiale şi manoperă, iar cu suma rămasă s-a pardosit biserica
cu marmură.
CARTE VECHE BISERICEASCĂ
Deşi avem informaţii că au existat cărţi de cult a căror vechime era considerabilă,
totuşi acestea nu s-au păstrat până astăzi. Astfel, ştim că biserica a
avut în inventar o Evanghelie tipărită cu litere chirilice şi care cuprindea următoarea
inscripţie: „Acum întâia tipărită întru a doua Domnie a Ţării Româneşti
a Prea Înaltului Domn Ioan Grigore Ghica Voievod, iară cu Blagoslovenia
şi toată cheltuiala a P.S. Kiril Neofit Kristianul Mitropolit a toate Ţării
Româneşti şi Exarh a plaiurilor. Şi s-au tipărit cu scara şi după orânduiala celei
greceşti a Sf. Mitropolit din Bucureşti la anul de la zidirea lumii 7288 de
Barbul Bucureştianul Tipograful“ 166 .
Biserica a mai avut apoi un liturghier cu litere chirilice din 1835, care
cuprindea cele trei sfinte liturghii şi care a fost tipărită în timpul „împăratului
Austriei Ferdinand I, la tipografia răposatului Ioan Bart, de moştenitorul său
Gheorghe de Klozius Rainas“ 167 . Pe lângă această lucrare ştim că mai exista
un Molitfelnic din 1873, un Catavasier al Sf. Sinod al Sf. Biserici autocefale
Ortodoxe Române din 1873. Biserica a mai avut apoi un Orologhion sau
Ciaslov editat şi tipărit la Tipografia Librăriei Diecezane din Caransebeş în
anul 1892. În inventarele bisericii mai este amintit un Liturghier tipărit în tipografia
arhidiecezană din Sibiu în 1902 168 .
Din nefericire, toate aceste cărţi nu se mai află în inventarul bisericii, date
despre ele având doar din Cronicele parohiei şi registrele de inventar. Cele
mai vechi cărţi care ni s-au păstrat au fost tipărite în anul 1918, fiind vorba
164 Ibidem, fila 45-46
165 Ibidem, fila 44
166 AMB, fond CP, dosar CPGV, fila 14
167 Ibidem
168 Ibidem
68