Descarca monografie in format PDF - Giarmata Vii

59
Biserica ortodoxă
cii. Această lucrare presupune înlocuirea materialului lemnos compromis din
acoperiş, placarea cu scândură asterială, hidroizolarea acoperişului, înlocuirea
în totalitate a ţiglei cu ţiglă solzi glazurată de Kikinda (Serbia), costurile fiind
estimate între 50- 60.000 RON (500-600 milioane ROL).
ARHITECTURA BISERICII
În secolul al XVII-lea, în întreaga Europă, s-a răspândit stilul baroc, provenit
din Italia, fiind o dezvoltare artistică a stilului renascentist, dar având şi
o tentă decadentă. Influenţa acestui stil începe să se facă simţită şi în Banat,
încă din această perioadă, răspândindu-se mai mult în secolul al XVIII-lea şi
influenţând mai ales construcţiile bisericeşti. La început s-a înregistrat o rezervă
din partea populaţiei autohtone
faţă de stilul baroc, deoarece stilul
bizantin a fost predominant în Banat
până în secolul al XVIII-lea. Influenţele
baroce încep să se resimtă
după războaiele turco-austriece de la
sfârşitul secolului al XVII-lea, în
timpul cărora populaţiile venite cu
turcii din centrul şi vestul Europei,
aduc şi în Banat noile tendinţe
occidentale. Introducerea acestui stil
are loc, mai întâi, în satele care au
făcut parte din Regimentul de graniţă
româno-bănăţean, de unde apoi s-a
răspândit în întregul Banat. Colonizările
habsburgice, începute în 1717
şi desfăşurate în trei etape, au fost,
de asemenea, un sprijin pentru răspândirea
barocului 154 . Populaţiile
aduse în Banat şi-au păstrat obiceiu-
rile şi în ceea ce priveşte lăcaşurile
de cult, astfel că, treptat, barocul a
devenit stilul predominant.
Biserica Ortodoxă, imagine de ansamblu, 2004
Biserica ortodoxă din Giarmata Vii se înscrie ca arhitectură în stilul barocului
provincial, predominant în această zonă. Biserica este monumentală,
dar bine proporţionată. Este construită din cărămidă arsă, inclusiv fundaţia. În
elevaţie, clădirea este tencuită şi stropită în praf de marmură. Biserica are o
154 A. Buzilă, Pătrunderea stilului baroc în arhitectura tradiţională românească a Banatului în secolul
XVIII, în Analele Banatului, II, Timişoara 1982, p. 209