Descarca monografie in format PDF - Giarmata Vii

Monografia localităţii Giarmata Vii - Überland
obţinuţi să se facă anumite lucrări la biserică. Au fost vândute 10.380 de bucăţi
de cărămidă, cu suma de 75.448 de lei 127 .
În anii următori s-au făcut mai multe cereri către Primăria Giarmata pentru
rechiziţionarea unei case pentru oficiul parohial, deoarece mai multe case
au rămas nelocuite, întrucât proprietarii lor germani s-au înrolat în armata
germană. Însă şi aceste cereri rămân fără rezultat şi parohia va rămâne pentru
mulţi ani de acum înainte fără casă parohială 128 .
Datorită stagnării lucrărilor la biserică, întrerupte în 1939, a apărut riscul
ca intemperiile vremii să producă grave prejudicii, în special datorită faptului
că biserica, neavând uşi şi ferestre, putea să fie descoperită de vânt. Pentru
acesta, în 20 februarie 1941 se înaintează o cerere către Prefectura Judeţului
Timiş-Torontal, prin care se solicita un ajutor financiar în valoare de 400.000
de lei, iar în 18 decembrie 1941 se redactează o adresă către Consiliul Eparhial,
solicitându-se suma de 150.000 de lei pentru terminarea bisericii. Din
nefericire, situaţia grea prin care trecea întreaga omenire datorită războiului a
făcut imposibilă acordarea acestor ajutoare 129 .
Cereri similare sunt înaintate şi în anii următori atât către Consiliul Eparhial,
cât şi către prefectură, solicitându-se un ajutor de 3.000.000 de lei, bani
care ar fi fost suficienţi pentru terminarea tuturor lucrărilor la biserică. Nici
de această dată nu a fost obţinut rezultatul dorit 130 .
Neavând nici o posibilitate de a încheia lucrările la biserică, s-a încercat
îmbunătăţirea paraclisului din şcoală. În acest scop, în anul 1944 se realizează
pictarea acestuia de către pictorul Ioan Ghera. Costul lucrării efectuate s-a ridicat
la suma de 5.510 de lei 131 . În condica de inspecţie a parohiei Giarmata
Vii din anul 1947 se menţionează că pentru terminarea lucrărilor la biserică
ar fi necesare fonduri în valoare de 500-600 milioane de lei, creşterile spectaculoase
ale sumelor datorându-se inflaţiei din timpul războiului şi din anii
următori. De menţionat este însă faptul că, la această dată, slujbele erau oficiate
tot în paraclisul amenajat în şcoală, în sala de clasă, în care se ţineau peste
săptămână cursuri cu elevii, amintindu-se apoi că paraclisul era înzestrat cu
tot ceea ce era necesar pentru săvârşirea sfintelor slujbe 132 .
Venirea comuniştilor la putere a produs însă perturbări şi în viaţa comunităţii
din Giarmata Vii. Astfel, prin adresa nr. 97/1948 a Inspectoratului Şcolar
Timiş, conducerea oficiului parohial a fost somată să evacueze sala din incinta
şcolii în care a funcţionat paraclisul. Deşi au fost trimise mai multe delegaţii
care să ceară permisiunea de a putea săvârşi sfintele slujbe şi în continuare,
acestea au rămas fără nici un rezultat 133 . Prin urmare, paraclisul a fost
127 Idem, fond RPVŞCP, registrul II, fila 25
128 Ibidem, fila 36
129 Idem, fond RAIIPGV, registrul II, filele 33, 38
130 Ibidem, fila 50
131 Idem, fond Jurnal de casă, nr. 98/1944, fila 1
132 Idem, fond Cronica de inspecţie a comunei Giarmata-Vii, fila 5
133 Idem, fond RPVŞCP, registrul II, fila 47
48