Descarca monografie in format PDF - Giarmata Vii

Monografia localităţii Giarmata Vii - Überland
strâns toţi banii necesari realizării lucrărilor propuse, întrucât, după devizul
iniţial, costul lucrărilor era estimat la suma de 1.000.000 de lei 118 .
În vara anului 1938, preotul Filip Doboş a iniţiat lucrările de construire a
bisericii având 180.000 de lei depuşi la bancă şi 100.000 primiţi ca ajutor de
la primărie. În aceste condiţii este organizat pentru ziua de 11 septembrie
1938, concursul pentru zidirea bisericii 119 . În urma licitaţiei organizate, consiliul
parohial decide ca lucrările să fie efectuate de Anton Schmelrer şi Iosif
Seibert din Giarmata. Motivele datorită cărora a fost acceptată oferta acestora
erau faptul că ei ceruseră preţul cel mai mic, respectiv 122.000 de lei, precum
şi faptul că aceştia mai zidiseră biserica din Gad care fusese luată ca model în
vederea construirii bisericii din Giarmata Vii 120 . Pentru acoperirea cu tablă a
turnului a fost angajat tinichigiul Iacob Schwab din Timişoara, care s-a angajat
să confecţioneze şi crucile de pe turlă şi acoperiş. Suma de 15.000 de lei,
cu care trebuia plătită această muncă s-a scăzut din suma ce trebuia plătită zidarilor
121 .
Deşi lucrările se desfăşurau în bune condiţii, venirea iernii a determinat
conducerea bisericii să facă un împrumut de 50.000 de lei pentru a se putea
încheia lucrările cât mai repede posibil. În 28 ianuarie 1939 are loc recepţionarea
lucrărilor, în urma raportului făcut de arhitectul Ştefan Toth, din care
rezulta că lucrările au fost efectuate în bune condiţii şi că ele corespund planului
iniţial. Astfel, prima etapă a zidirii bisericii era încheiată, sfântul lăcaş
de cult fiind zidit în roşu şi acoperit 122 .
Anii grei care au urmat o dată cu izbucnirea celui de al Doilea Război
Mondial au dus la stoparea, pentru o lungă perioadă de timp, a lucrărilor la
biserică. Veniturile foarte mici ale parohiei i-au pus pe cei ce conduceau oficiul
parohial în imposibilitatea de a-şi achita datoriile faţă de antreprenorii
angajaţi. După nenumărate demersuri, în anul 1940 se obţine un ajutor de
30.000 de lei din partea Ţinutului Timiş prin bunăvoinţa „Excelenţei Sale
Domnul Alexandru Marta, Rezident Regal, şi a mult onoratului secretar general
domnul Ciupe“ 123 .
Fără îndoială că pentru ridicarea sfântului lăcaş şi-au adus contribuţia
mai multe persoane decât cele notificate. Situaţia financiară a locuitorilor nu
ar fi putut face posibilă ridicarea acestui edificiu, de aceea contribuţia Primăriei
Giarmata, prin notarul Iosif Albu, a fost hotărâtoare. Cei 560.000 de lei,
cât au costat lucrările în prima fază au fost strânşi în primul rând mulţumită
eforturilor preotului Filip Doboş, care a încercat să definitiveze aceste lucrări
pentru a putea muta biserica din paraclisul improvizat în şcoală 124 .
118 Idem, fond Micromonografii, fila 1
119 Idem, fond RPVŞCP, registrul II, fila 4
120 Ibidem, fila 7
121 Ibidem, fila 9
122 Ibidem, fila 10
123 Ibidem, fila 13
124 DJTAN, fond OACT, dosar 35/1940, fila 42
46