Descarca monografie in format PDF - Giarmata Vii

Monografia localităţii Giarmata Vii - Überland
săvârşi de acum înainte toate serviciile divine. Primul preot, care a oficiat aici
slujbe religioase a fost preotul Virgil Popovici din Ghiroda. Timp de cinci ani
acesta slujea periodic şi în paraclisul din Giarmata Vii. În 1930 este transferat,
la propria lui cerere, din comuna Beregsăul Mare, învăţătorul Filip Doboş,
care, având studii teologice, este numit, începând cu 16 noiembrie 1930,
ca preot paroh în Giarmata Vii 109 . Începând cu această dată, parohia încetează
a mai fi filie a parohiei Ghiroda, devenind parohie de sine stătătoare. Paraclisul
care a funcţionat în incinta şcolii a avut ca hram Botezul Domnului 110 . Instalarea
preotului Filip Doboş a însemnat un moment de cotitură în viaţa bisericii
ortodoxe din localitate. Păstorind o perioadă destul de îndelungată, aproximativ
19 ani, de numele lui se leagă cele mai importante realizări. Imediat
după ce a fost instalat ca preot, consiliul parohial, întrunit în şedinţă ordinară
la data de 6 decembrie 1930, hotărăşte efectuarea unor memorii către autorităţile
judeţene în vederea creării fondului pentru zidirea bisericii, solicitânduse
500.000 de lei pentru zidirea bisericii şi 200.000 de lei pentru zidirea casei
parohiale deoarece parohia nu dispunea nici de casă parohială 111 .
În urma reformei agrare din 1923, Biserica Ortodoxă din Giarmata-Vii
primeşte în folosinţă 28 iugăre de teren, care era împărţit astfel: a) sesia parohială
– formată din 16 iugăre, b) sesia bisericească – 8 iugăre şi c) sesia
cantorială – 4 iugăre 112 . După cum reiese din procesul verbal încheiat în data
de 12 iulie 1931, este completată sesia parohială cu 3 iugăre, sesia bisericească
cu 2 iugăre, iar sesia cantorială cu 3 iugăre 113 . Aceste terenuri au fost date
în arendă locuitorilor din sat pentru ca profitul obţinut să fie folosit pentru
necesităţile parohiei.
Relativa îmbunătăţire a situaţiei locuitorilor a determinat conducerea oficiului
parohial să înceapă pregătirile în vederea construirii unei biserici. Deosebit
de importantă a fost alegerea locului pe care urma să se ridice biserica.
Întrucât la acea dată localitatea avea numai două străzi, s-a hotărât ca biserica
să fie construită între ele, alături de şcoală, adică în mijlocul satului. Alegerea
s-a dovedit mai târziu foarte inspirată, deoarece în jurul acestei locaţii se vor
dezvolta ulterior instituţiile reprezentative ale satului. În vederea alegerii locului
pe care să se zidească biserica şi casa parohială s-a convocat şedinţa
consiliului parohial din 17 ianuarie 1932. Preotul Filip Doboş propune cumpărarea
terenului ce aparţinea lui Ioan Şelariu şi care se afla lângă şcoală.
Consiliul parohial aprobă în unanimitate cumpărarea terenului cu suprafaţa de
109 AMB,fond CP, dosar CPGV, fila 7
110 DJTAN, fond RSC, dosar Parohia Ortodoxă Română Giarmata-Vii (în continuare PORGV), registru
II, fila 46
111 ABORGV, fond Registrele proceselor verbale ale şedinţelor consililor parohiale(în continuare
RPVŞCP), registrul 1, fila 4
112 DJTAN, fond SAJTT, dosar 61/1926, fila 49
113 ABORG, fond RPVŞCP, registrul I, fila 7
44