Descarca monografie in format PDF - Giarmata Vii

41
Istoricul localităţii
Primăria comunei Giarmata, prin procesul verbal din 21 februarie 1948,
acceptă hotărârea de dezlipire a comunei Giarmata Vii de Giarmata. În aceste
condiţii, în data de 8 martie 1948, prefectura Judeţului Timiş-Torontal, prin
domnul prefect Titus Ionescu, decide declararea satului Giarmata Vii comună
rurală cu numele Viişoara, începând cu data de 1 aprilie 1948. Această decizie
trebuia să fie aprobată de Ministerul Afacerilor Interne, însă în urma raportului
numărul 837 din 11 martie 1948 al Ministerului Afacerilor Interne –
Direcţia Generală a Administraţiei, se comunică faptul că „nu se mai aprobă
nici o înfiinţare de noi comune până la apariţia noii legi administrative” 100 .
Din păcate, demersurile nu au mai continuat, iar situaţia satului rămâne
pe mai departe aceeaşi. Totuşi, aceste memorii relevă un lucru deosebit de
important: în 1948 localitatea era bine dezvoltată, locuitorii erau interesaţi de
o cât mai bună gospodărire a avutului public, fapt pentru care ei intră în atenţia
autorităţilor judeţene. Deşi problema rămâne nerezolvată, demersurile
subliniază faptul că locuitorii nu aveau legături cu comuna Giarmata decât
strict administrative, în rest ei mergeau în Timişoara pentru a-şi rezolva celelalte
probleme.
Instalarea regimului comunist a adus noi schimbări şi în viaţa acestei
aşezări. Fiind deposedaţi de pământ, în urma înfiinţării CAP-ului la 6 august
1949, locuitorii sunt nevoiţi să facă naveta la oraş pentru a ajunge la locurile
de muncă. Apropierea de Timişoara a făcut ca multe familii din diverse părţi
ale ţării să se stabilească aici. Astfel, după cel de-al Doilea Război Mondial,
vin patru familii din Bucovina şi două familii din Basarabia, precum şi numeroase
familii din diverse părţi ale Ardealului 101 . În ciuda factorilor defavorabili,
locuitorii nu neglijează nici gospodăriile proprii, astfel că, în 1955, în localitate
erau 200 vaci, 50 cai, 300 oi şi 400 porci, precum şi în jur de 100 familii
de albine 102 .
Începând din 1956, satul Giarmata Vii este alipit comunei Ghiroda, în
administrarea căreia se află şi astăzi, întrerupându-se orice legătură cu comuna
Giarmata, interesele locuitorilor fiind direcţionate exclusiv spre Timişoara,
iar din punct de vedere administrativ spre Ghiroda. În anii ’60-’70 se
înregistrează un adevărat exod al populaţiei din sate mai îndepărtate de Timişoara,
populaţie care se stabileşte în Giarmata Vii. Faptul acesta se observă
urmărind creşterea numărului de locuinţe. Dacă în 1948 erau 179 de case, la
recensământul din 1966 în Giarmata Vii erau 304 locuinţe. Observăm că în
mai puţin de douăzeci de ani aproape că s-a dublat numărul de case, ceea ce
dovedeşte cât de rapid s-a dezvoltat satul 103 . Majoritatea vin din satul Sălciua
Nouă, strămutaţi în perioada 1925-1927, din mai multe localităţi ardelene de
100 Ibidem, fila 38
101 AMB, idem, dosar Date istorice întregitoare la cronica parohiei Giarmata Vii, p. 3
102 Ibidem, fila 9
103 D. Mihalache şi V. Nini, Localităţile judeţului Timiş, Timişoara 1971, p. 157