Descarca monografie in format PDF - Giarmata Vii

29
Istoricul localităţii
traţia oraşului. Aceste teritorii au fost cumpărate de către locuitorii localităţilor
din împrejurimile Timişoarei, oameni înstăriţi, fără pământ, care luându-şi
aici mici terenuri au devenit primii locuitori ai Überlandului 65 . În anul 1806
localitatea este amintită pentru prima dată în actele oficiale, specificându-se
că acum existau o sută de suflete de religie catolică. Funcţiona deja, acum, o
filie administrată de preotul catolic din Giarmata 66 . Într-o adresă a primăriei
Giarmata către Ocolul Agricol Central Timişoara, referitoare la plângerea cetăţeanului
Răduţ Traian din cătunul Giarmata-Überland, emisă la data de 20
ianuarie 1940, se spune că această aşezare are o vechime de aproximativ 150
de ani 67 . Primii locuitori au venit din comunele Giarmata, Şag, Ianova, Recaş,
Firiteaz, Pişchia, Bencec şi din alte localităţi, fiind de naţionalitate germană,
română şi maghiară 68 .
La început, ocupaţia principală a celor nou stabiliţi era viticultura, fapt ce
reiese şi din registrul privitor la decese al Parohiei romano-catolice din
Giarmata, unde în anul 1811, la decesul văduvei de 62 de ani, Eva Hermann
(†20 noiembrie 1811), localitatea este amintită cu numele de „Iberland
Vincarium” 69 . Noii viticultori şi-au construit case punând bazele noii aşezări.
O legendă despre numele localităţii spune că locuitorii din Giarmata spuneau
atunci când mergeau la podgorii: „trecem peste ţară” şi de aceea noua localitate
a primit numele de „Überland”, care ar însemna „peste ţară” sau „peste
pământ”. Şi în cazul altor localităţi există astfel de terenuri numite
„überland” 70 , deşi larg răspândită, această denumire a rămas numai în cazul
nostru numele localităţii, ceea ce nu s-a întâmplat în alte locuri. Cea mai corectă
explicare a termenului de „Überland” o considerăm ca fiind aceea de
pământ „în plus” aflat la marginea localităţii (Giarmata), fiind un teren de rezervă
ce era dat în folosinţă pentru o perioadă determinată fără ca acela ce îl
folosea să aibă drept de proprietate asupra respectivului teren. Aceste mărturii
întăresc într-o oarecare măsură tradiţia locală referitor la apariţia satului, care
spune că la început aici s-au stabilit cei care îngrijeau viile locuitorilor din
Giarmata şi care cu timpul şi-au construit propriile case, întemeind o nouă
aşezare. În cronica parohiei ortodoxe, s-a păstrat menţionată încă o legendă
care spune că, după revoluţia din 1848, o văduvă al cărei nume nu ni s-a păstrat,
dar pe care oamenii o numeau „milostiva” şi care locuia în Budapesta,
având un teren de pădure în întindere de 360 jugăre, a dat în exploatare pădu-
65 Archivum Dioecesanum Timisoarensis (în continuare ADT), fond Cronici Parohiale(în continuare CP),
dosar Iniţia & Progressus Parochiae Gyarmatensis (în continuare IPPG), Scurt Istoric al comunităţii
Überland (în continuare SICU), fila 1
66 F. Demele, Temesgyarmat, Innsbruck 1913, p. 32
67 DJTAN, fond OACT, dosar 35/1940, fila 42
68 AMB; fond Cronici Parohiale (în continuare CP), dosar Cronica Parohiei Giarmata-Vii (în continuare
CPGV), fila 3
69 DJTAN, fond Registru de stare civilă (în continuare RSC), dosar Parohia romano-catolică Giarmata, Registru
morţi (1776-1814), fila 165v
70 Jahrmarkter Heimatblätter, Jahrmarkter in Deutschland, Österreich, Rumänien und Übersee (în continuare
JH, JD, Ö, RÜ),Osthofen-Rastatt,Pfingsten 2005, p. 19