Descarca monografie in format PDF - Giarmata Vii

Monografia localităţii Giarmata Vii - Überland
riului Habsburgic, deoarece aceasta putea constitui un mijloc de asigurare a
liniştii şi unităţii într-un imperiu multicultural şi plurilingvist.
Primii colonişti sosesc în localitatea Giarmata în perioada anilor 1720-
1723 55 , iar numărul lor a crescut şi în anii următori prin aducerea altor familii
care să întărească structura demografică a localităţii 56 . Pe harta alcătuită de
contele Mercy în 1720-1723, localitatea apare sub numele de Jannada 57 . Se
pare că imediat după instalarea coloniştilor germani, aceştia îşi aduc preot
romano-catolic. Astfel, primul preot este instalat la 1 ianuarie 1730, acesta
numindu-se Bartolomeu Bachmann. El a ridicat prima biserică, al cărei hram
a fost Sfântul Iosif. În 24 iulie 1764 se pare că un incendiu a mistuit 38 de case,
între care şi biserica. În aceste condiţii, zidirea noii biserici începe în
1771, iar sfinţirea ei are loc în 2 mai 1773. Existau şi alte probleme deosebit
de importante pentru comunitate, printre acestea numărându-se şi necesitatea
asigurării educaţiei copiilor. Deoarece nu exista în nici una din localităţile învecinate
o instituţie de învăţământ, încă din 1730 se deschide, în Giarmata,
prima şcoală din zonă, învăţător fiind Ioan Santing 58 .
Alături de germani, în 1734 sunt colonizaţi şi italieni, care aveau misiunea
de a se ocupa de dezvoltarea sericiculturii 59 . Coloniştii italieni aveau şi ei
un statut aparte, beneficiind de alte avantaje: erau plătiţi lunar, li se asigurau
proviziile necesare traiului şi li se construiau case 60 . Se pare însă că apa pârâului
Behela era insuficientă pentru dezvoltarea acestui tip de cultură, fapt
pentru care proiectul a fost abandonat, iar coloniştii italieni au fost strămutaţi
în alte localităţi, cu precădere la Diniaş 61 .
În 1743, alături de germani şi români în localitate trăia şi o importantă
comunitate de sârbi 62 . În anii următori documentele menţionează că localitatea
ajunge în posesia mai multor familii înstărite. Astfel, în 1786 localitatea
era în posesia lui Mihai Althou 63 , care o vinde, în 1790, lui Remetei
Kõszeghy János. Din 1792 intră în posesia lui Sándor Mihály, iar în 1803, a
lui Losonczi Gyurky István. În 1835, proprietatea aceasta a fost împărţită în
trei părţi, fiecare având mai mulţi proprietari până spre sfârşitul secolului al
XIX-lea 64 .
Primele informaţii referitoare la localitatea Giarmata Vii ne spun că la
începutul secolului al XIX-lea, bucăţile de teren necultivate din împrejurimile
„Timişoarei Überland” au fost oferite oficial spre vânzare de către adminis-
55 I. Lotreanu, op. cit., p. 195
56 Fr. Stanglica, Die Auswanderung der Lothringer in das Banat und Batschka im 18 Jahrhundert,
apud A. Ţintă, op. cit., p. 158
57 S. Borovszki, op. cit., p. 103
58 Arhivele Mitropoliei Banatului (în continuare AMB), fond Ghe.Cotoşman, dosar 79, fila 14
59 A. Ţintă, op. cit., p. 159
60 Ibidem, p. 138
61 DJTAN, fond Registre parohiale, dosar Registrele parohiei romano-catolice Carani, fila 7
62 A. Ţintă, op. cit., p. 159
63 I. Lotreanu, op. cit., p. 195
64 S. Borovszki, op. cit., p. 103-104
28