Descarca monografie in format PDF - Giarmata Vii

Monografia localităţii Giarmata Vii - Überland
zonă. În vechile cariere de pământ se formează bălţi care, în anii cu precipitaţii
abundente, persistă pe întreaga perioadă anuală 29 .
Problema contaminării apei de adâncime şi de suprafaţă cu substanţe ce
conţin nitraţi, nitriţi, amoniu şi pesticide, care au efecte negative asupra organismului
uman, este o temă de actualitate pentru întreaga zonă a Banatului. De
aceea, încă din anul 1998, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară
a Banatului Timişoara împreună cu Departamentul Federal pentru Protecţia
Plantelor din Stuttgart a analizat contaminarea cu nitriţi şi pesticide a
apei freatice potabile din vestul României. Rezultatele prelevate din fântâni de
peste 60 m adâncime semnalează o bună calitate a apei potabile, însă apa freatică
de suprafaţă se remarcă printr-un nivel ridicat de nitraţi, nitriţi şi amoniu.
În ceea ce priveşte localitatea Giarmata Vii, rezultatele experimentale în perioada
1999-2002, privind conţinutul de nitraţi, nitriţi şi amoniu, indică o creştere
a conţinutului de nitraţi în apa freatică datorită practicării agriculturii intensive.
Valoarea maximă obţinută pentru nitraţi a fost de 385 mg/l, ceea ce înseamnă
o depăşire de peste şapte ori a limitei maxime admise (50 mg/l).
O altă cauză de care se leagă conţinutul ridicat de nitraţi în apa freatică
de suprafaţă din localitate o constituie amplasarea localităţii în apropierea
pistei de aterizare aparţinând Aeroportului Internaţional Timişoara. Pentru
dezgheţarea pistei în perioada rece a anului, s-au folosit timp de peste 20 de
ani îngrăşăminte chimice pe bază de azot, valori maxime ale conţinutului de
nitraţi înregistrându-se în lunile de iarnă (ianuarie-februarie 2001: 270, respectiv
385 mg/l). Ca urmare a acestei metode, azotul s-a infiltrat în pânza de
apă freatică, influenţând conţinutul de nitraţi.
În schimb, rezultatele experimentale efectuate la fântânile din Giarmata
Vii, forate la adâncime (60-100 m) arată că România dispune în straturile situate
mai adânc de un potenţial de apă freatică valoros, care poate fi exploatat
în continuare. Evoluţia în funcţie de anotimpuri indică o scădere a conţinutului
de nitraţi în perioada de vară, pentru ca apoi în perioada de toamnă-iarnă
conţinutul de nitraţi al probei de apă să aibă o tendinţă ascendentă. Această
evoluţie sinusoidală legată de lunile anului este explicată de stadiul de vegetaţie
al culturilor, şi anume: în perioada de primăvară-vară, când vegetaţia este
abundentă, aceasta preia o parte din azotul accesibil plantelor, scăzând conţinutul
de azot din sol, respectiv cel infiltrat în apa subterană. Prin practicarea
unei agriculturi judicioase se poate coordona conţinutul de nitrat preluat de
plante şi respectiv cel levigat şi acumulat în apa freatică. În felul acesta se
poate diminua spălarea nitratului şi astfel contaminarea apei potabile 30 .
29 Direcţia Judeţeană Timiş a Arhivelor Naţionale (în continuare DJTAN), fond Ocolul agricol central Timişoara,
(în continuare OACT) dosar 49/1927, fila 79
30 Cuc Liliana, Cercetare privind conţinutul de nitriţi, nitraţi şi azotaţi în apele de suprafaţă şi de
adâncime din judeţul Timiş, teză de doctorat realizată sub coordonarea profesorului dr. Aurel Lăzureanu
20