Descarca monografie in format PDF - Giarmata Vii

CONCLUZII
177
Anexe
Scopul acestei lucrări a fost acela de a realiza o trecere în revistă a principalelor
evenimente care au marcat istoria comunităţii din Giarmata-Vii.
Absenţa unor documente oficiale care să surprindă anumite aspecte din viaţa
comunităţii, a făcut dificilă redarea precisă a anumitor perioade din istoria localităţii.
Au fost arătate cauzele care au dinamizat progresul localităţii, evidenţiind
faptul că evoluţia acesteia a fost condiţionată de factorii economici,
politici, sociali şi nu în ultimul rând culturali dintr-o anumită perioadă.
Pornind de la prezentarea aspectelor fizico-geografice specifice localităţii,
am demonstrat că ea oferă condiţii prielnice dezvoltării vieţii socioeconomice.
Istoria satului ne arată că apartenenţa de comuna Giarmata nu a
fost un impediment pentru ca Giarmata Vii să aibă o evoluţie proprie. Deşi în
mod nejustificat localitatea era socotită un simplu cătun, timpul a demonstrat
că aşezarea a avut o existenţă independentă, locuitorii fiind interesaţi de fructificarea
avantajului de a se afla la doar 5Km de Timişoara. Faptul acesta a
fost confirmat şi de autorităţile locale, care au recunoscut că aşezarea îndeplinea
condiţiile necesare autoadministrării.
Urmărind istoricul localităţii, am arătat că satul a cunoscut mai multe
etape succesive de dezvoltare. Dacă până în anul 1925 populaţia română nu
avea nici o instituţie proprie, după acest an, datorită creşterii numerice, se reuşeşte
rezolvarea problemelor stringente, odată cu zidirea şcolii şi cu amenajarea
primului paraclis în incinta acesteia. Ponderea populaţiei române este
evidenţiată şi de demersurile din anul 1948 când în fruntea celor care doreau
dezlipirea de comuna Giarmata se aflau numai români. La mijlocul secolului
trecut are loc modificarea structurii etnice, în sensul că procentual populaţia
germană scade, în timp ce populaţia de origine română devine majoritară. Dar
cea mai radicală creştere a numărului populaţiei are loc în anii ’70-’80 când,
prin stabilirea a numeroase familii provenite din Ardeal, localitatea cunoaşte
o dezvoltare fără precedent. Acest lucru a fost evidenţiat atât de explozia
demografgică din aceşti ani, precum şi de creşterea spectaculoasă a numărului
copiilor care au urmat cursurile şcolii din localitate.
Biserica a demonstrat capacitatea de a mobiliza întreaga comunitate în
vederea realizării obiectivelor de interes comun. În ciuda diferenţelor de ordin
etnic şi confesional, la construirea bisericii au participat atât românii ortodocşi
cât şi germanii şi maghiarii romano-catolici. Un rol important l-a avut
şi administaţia locală, care prin bunăvoinţa notarului Albu Iosif, de la primăria
din Giarmata, a alocat sumele necesare zidirii bisericii, dovedind că se
poate realiza o strânsă colaborare între cele două localităţi. Nu de puţine ori,