Descarca monografie in format PDF - Giarmata Vii

Monografia localităţii Giarmata Vii - Überland
La Rusalii se făcea un foc mare în faţa bisericii şi se puşca cu carbid,
adică „se da cu trascurile“. În biserică se punea pe jos, încă de sâmbătă seara,
iarbă cosită din curtea bisericii. În a doua zi de Rusalii se ieşea la o cruce de
la hotar. Credincioşii mergeau în frunte cu praporii, iar cântăreţii cântau
polileul. Femeile pregăteau grâu, fasole, porumb şi alte roade ale câmpului
pentru a le arunca peste oameni, în speranţa că va fi un an bogat.
Trebuie menţionat că în fiecare duminică, cu excepţia posturilor care erau
respectate cu stricteţe, se organizau jocuri. Înainte de post, tinerii organizau
un bal care putea fi de ciocolată sau de struguri. De plafonul sălii în care se
organiza balul erau atârnate ciocolate sau ciorchine de struguri, iar în mijlocul
sălii era o coroniţă frumoasă care avea în interior o sticlă cu vin sau cu ţuică.
La intrare, organizatorul balului stătea la o masă şi încasa intrarea. În sală
erau doi paznici, un băiat şi o fată, care aveau o banderolă pe mână. Aceştia
aveau obligaţia să aibă grijă ca nu cumva să fie furată ciocolata sau ciorchinii
de struguri. Cei ce furau erau duşi de băiat, dacă era fată, sau de fată, dacă era
băiat, pentru a fi amendaţi (sumele cerute erau foarte mici). La miezul nopţii
se licita sticla de vin sau de ţuică, iar cel ce o câştiga împărţea băutura la toată
lumea. Muzica pentru jocurile de duminica şi pentru baluri se tocmea pe un
an, specificându-se câte baluri vor fi şi orele între care se va cânta. Plata muzicii
se făcea numai în cereale şi niciodată în bani.
O sărbătoare cu o semnificaţie aparte pentru comunitatea germană din
Überland era „Kirchweih”-ul. Această sărbătoare avea loc în ziua Înălţării
Sfintei Cruci, când era sărbătorită sfiţirea bisericii romano-catolice (kirch=
biserică, wei=sfinţire). Dacă sărbătoare era peste săptămână atunci
Kirchweih-ul se ţinea în prima duminică de după această dată. Sărbătoarea
era organizată după un ritual bine stabilit. Sâmbăta de dinaintea Kirchweihul,
băieţi şi fete însoţiţi de muzică mergeau prin tot satul şi adunau bani de la
cei care îi primeau pentru plata muzicii. Muzica era adusă din Giarmata de
către „Vortänzer” (era cel care organiza chirvaiul). În Giarmata erau două
fanfare, cea a lui Loris şi cea a lui Saffer. Duminică dimineaţa băieţii se întâlneau
acasă la băiatul din perechea principală şi mergeau cu muzica la fata
din perechea principală, apoi prin tot satul pe la celelalte fete. În frunte era
perechea principală, apoi perechea secundară care urma să fie în anul următor
perechea principală. Băieţii erau îmbrăcaţi în costum şi purtau pălării împodobite
cu panglici şi oglinzi. Băiatul din prima pereche avea câte patru panglici,
iar ceilalţi aveau numai câte două. Fetele erau îmbrăcate în rochii cu
mai mute rânduri de jupoane (până la 6-7). În felul acesta, după ce au mers
prin sat, ajungând la biserică participau cu toţii la slujbă. În faţa bisericii erau
întâmpinaţi de preot şi băiatul din perechea principală ţinea o cuvântare. După
slujbă băieţii erau invitaţi la masă de către fete, iar preotul servea masa la
Vortänzer acasă. După ce se servea masa, se adunau toţi tinerii la Vortänzer
acasă şi de acolo cu muzica mergeau până la biserică. Vortänzer- ul mergea
în faţă şi avea o creangă de rozmarin împodobită cu panglici colorate.
142