Descarca monografie in format PDF - Giarmata Vii

Monografia localităţii Giarmata Vii - Überland
şi primăvara, datorită volumului mare de precipitaţii, iar spre Aeroportul Internaţional
„Traian Vuia” – Timişoara şi Cartierul Aeroport – Timişoara,
printr-un drum pietruit care face apoi legătura cu drumul european: Timişoara
– Lugoj – Bucureşti. În momentul de faţă se efectuează lucrările de construcţie
a şoselei de centură a Timişoarei situată în partea de NE-N-NV a localităţii
Giarmata Vii şi care va lega principalele căi de acces ale municipiului Timişoara:
Timişoara – Lugoj, Timişoara – Lipova, Timişoara – Arad, Timişoara
– Sânnicolau Mare. Va fi astfel posibilă racordarea localităţii noastre la
importante drumuri europene, naţionale şi judeţene. De asemenea, accesul
spre Timişoara şi spre localităţile învecinate Giarmata, Cerneteaz, Pişchia etc.
este posibil şi prin linia ferată Timişoara – Radna, construită în 1896-1897.
STRUCTURA GEOLOGICĂ
Aflată în zona de subsidenţă a râului Bega, structura stratificată a subsolului
se caracterizează prin alternarea depozitelor sedimentare de argile, nisipuri,
pietrişuri şi marne, având în general o înclinare spre sud, adică spre
Timiş. La suprafaţă se observă existenţa unor straturi sedimentare de origine
fluvio-lacustră, care se prezintă sub forma unei succesiuni de nisipuri, pietrişuri
şi argile. Nisipurile feruginoase prezente aici atestă existenţa în această
regiune a unui lac până la începutul cuaternarului 3 . Existenţa acestui lac în
timpul sarmaţianului este dovedită de straturile de marne şi marne nisipoase
cu resturi de lamelibranhiate evidenţiate de cercetările întreprinse în această
zonă 4 .
În zona din jurul Pădurii Verzi a fost evidenţiată existenţa a două pături
de loess, prima cu o grosime de 10-12 metri, care conţine loess galben caracteristic
câmpiei înalte a Vingăi, şi a doua, mai adâncă, formată dintr-un strat
de loess amestecat cu argilă vineţie. Acest lucru demonstrează faptul că în interglaciarul
Riess-Wurn, regiunea oraşului Timişoara a suferit o mişcare de
scufundare, lucru ce a dus la înmlăştinarea terenului. Aceste fenomene au
avut ca rezultat formarea unui strat de argilă galben-lutoasă de origine fluvială,
care se află foarte aproape de suprafaţă 5 . Astfel se explică existenţa pe teritoriul
localităţii a trei foste cariere de pământ folosite pentru fabricarea cărămizilor
nearse.
3 Şt. Pascu, I. Zahiu, A. Ţintă, Timişoara - pagini din trecut şi de azi, Timişoara, 1969, p.11
4 V. Ardelean, I. Zăvoianu, Judeţul Timiş, Bucureşti, 1979, p.13
5 Şt. Pascu, op.cit., p.11
14