Descarca monografie in format PDF - Giarmata Vii

117
Şcoala
Din toamna anului 1944 este numit învăţător Diaconiţă Ioan, refugiat din
Basarabia. Alături de acesta, din 1945, director al şcolii este numit Butariu
Miron. În felul aceste sunt create două posturi de învăţător, deoarece numărul
elevilor era tot mai mare 220 .
Într-o dare de seamă din 25 iunie 1949, Butariu Miron menţionează că,
deşi şcoala are toate condiţiile necesare datorită depărtării faţă de locuinţele
elevilor iarna şi în zilele ploioase numărul acestora este redus. Cu ajutorul
elevilor a reuşit să doteze şcoala cu o colecţie de şisturi cristaline, una de scoici,
o colecţie numismatică, desene, planşe şi articole pentru gazeta de perete.
Subliniază apoi faptul că îi este foarte greu să predea simultan la patru clase
şi că manualele au ajuns târziu, iar după începerea lucrărilor de primăvară
frecvenţa elevilor a scăzut. Butariu Miron a înfinţat primul cămin cultural din
localitate, fiind director şi al acestei instituţii. S-a îngrijit de mobilarea sediului
şi a sălii festive, a pus bazele unei biblioteci şi a făcut abonamente la ziare
şi reviste. A organizat corul, echipele artistice şi sportive, cu care a dat reprezentaţii
şi în comunele vecine. A făcut parte din „Frontul plugarilor” şi a dus
o vie activitate politică 221 .
Elevii şcolii româneşti cu învăţătorul Ciuciu Gheorghe, 1966 (Anexa 2)
220 AMB, fond CP, dosar CPGV, fila 8
221 AŞGGV, fond Corespondenţă şi adrese oficiale (în continuare CAO), filele 1-3