Descarca monografie in format PDF - Giarmata Vii
Descarca monografie in format PDF - Giarmata Vii
Descarca monografie in format PDF - Giarmata Vii
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
Monografia localităţii <strong>Giarmata</strong> <strong>Vii</strong> - Überland<br />
PROFESORII ŞCOLII CONFESIONALE GERMANE ROMANO- CATOLICE<br />
Hans Tomas (1855-?)<br />
Schwe<strong>in</strong><strong>in</strong>ger Josef (1865-?)<br />
Szeitz Barnat (1903-1904)<br />
Szenttaly István (1904-1905)<br />
Zimmerer Michael (1905-1907)<br />
Baszler Auguszta (1907-1909)<br />
Leictich Mikhaly (1909-1910)<br />
L<strong>in</strong>sler Jakob (1910-1913)<br />
Heich Ferencz (1913-1914)<br />
Jchelb Ferenc (1914-1915)<br />
Németh Kálmán (1917-1918, 1919-1921)<br />
L<strong>in</strong>ster M. (1918-1919)<br />
Re<strong>in</strong>holz Maria (1921-1923)<br />
L<strong>in</strong>ster M. (1922-1930)<br />
Wilwerth A. (1930-1931)<br />
ŞCOALA ROMÂNEASCĂ DE STAT<br />
114<br />
Fuchser Petru (1931-1948)<br />
Truppel Wolga (1948-1950)<br />
Holetschek Juliana (1950-1952)<br />
Mart<strong>in</strong> Maria (1952-1956)<br />
Dumitru Elfriede (1955-1956)<br />
Abel Ecater<strong>in</strong>a (1957-1968)<br />
Rumbacle G. (1959-1960)<br />
Ludwig Barbara (1960-1962)<br />
Spiridon E. (1962-1966)<br />
Carabaş Elisabeta (1966-1967, 1969-1970)<br />
Wogh Ioan (1968-1969)<br />
Pfeifauf Ana (1970-1972)<br />
Mărg<strong>in</strong>eanţu Brighita (1972-1974)<br />
Geyer Helga (1974-1982)<br />
Tătar Dor<strong>in</strong>a (1982-1985)<br />
D<strong>in</strong> <strong>in</strong>formaţiile care ni s-au păstrat, reiese clar faptul că românii nu au<br />
ezitat la început să-şi ducă copiii la scoala confesională germană. Mai mult<br />
românii s-au implicat în rezolvarea tuturor problemelor legate de şcoală,<br />
doved<strong>in</strong>du-se astfel o bună înţelegere între locuitorii d<strong>in</strong> Überland <strong>in</strong>diferent<br />
de etnie. După Marea Unire dor<strong>in</strong>ţa de afirmare a identităţii naţionale a făcut<br />
ca aceştia să nu se mai mulţumească să-şi trimită copiii la şcoala germană şi<br />
au început să facă demersurile necesare pentru înfi<strong>in</strong>ţarea unei şcoli româneşti.<br />
Astfel, în anul 1920 ei cer autorităţilor să li se înfi<strong>in</strong>ţeze o şcoală separată<br />
217 . D<strong>in</strong> anul 1924 elevii români aveau posibilitatea să studieze în cadrul<br />
şcolii confesionale şi limba română 218 .<br />
În 1925, în urma mai multor memorii adresate autorităţilor judeţene şi<br />
chiar M<strong>in</strong>isterului Educaţiei d<strong>in</strong> Bucureşti, este ridicat edificiul şcolii de stat,<br />
iar d<strong>in</strong> toamna aceluiaşi an încep cursurile cu primul învăţător Işvan Gheorghe,<br />
absolvent al Şcoalii Normale d<strong>in</strong> Timişoara. La şcoala română au frecventat<br />
cursurile şi copiii familiilor de orig<strong>in</strong>e maghiară. Elevii aveau posibilitatea<br />
de a face şapte clase, în conformitate cu regulamentele aflate în vigoare<br />
la acea dată. În anul 1926 şcoala primeşte în baza reformei agrare 3 iugăre<br />
pentru grăd<strong>in</strong>a şcoalii şi 8 iugăre pentru învăţător 219 . În 1927, este numită ca<br />
învăţătoare David We<strong>in</strong>a Maria, care a rămas aici până în 1930 când este<br />
transferat, la cerere, Doboş Filip d<strong>in</strong> comuna Beregsăul Mare.<br />
217 ADT, APRCG, filiala <strong>Giarmata</strong> <strong>Vii</strong>, nenumerotat<br />
218 AŞGGV, RC, dosar 1923-1924<br />
219 DJTAN, fond SAJTT, dosar 61/1926, fila 49
Change language