Biocenoza unui ecosistem natural terestru - Pădurea Trivale
Biocenoza unui ecosistem natural terestru - Pădurea Trivale
Biocenoza unui ecosistem natural terestru - Pădurea Trivale
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
Grant Agreement number: 226646 -CP- 1- 2005-1-IE-COMENIUS-C21(2005-3264)<br />
<strong>Biocenoza</strong> <strong>unui</strong> <strong>ecosistem</strong> <strong>natural</strong><br />
<strong>terestru</strong> - <strong>Pădurea</strong> <strong>Trivale</strong><br />
Disciplina: Biologie<br />
Nivel: Învăţământ secundar (gimnaziu)<br />
Durata estimată: 4 lecţii de 60 de minute şi o lecţie de 120 de minute<br />
Conceptor: G. P. Petruţa<br />
Abstract<br />
Secvenţa de activitate angajează elevii în procesul de observare şi identificare a<br />
unor specii de plante şi animale ce se găsesc într-o anumită zonă din Padurea<br />
<strong>Trivale</strong> şi diorame observate la Muzeul Judeţean Argeş din Piteşti. De asemenea, ei<br />
vor observa relaţiile trofice care se pot stabili între speciile ce formează biocenoza<br />
acestui <strong>ecosistem</strong>.<br />
Consideram interesant să propunem pentru proiectul Outlab un studiu al<br />
<strong>ecosistem</strong>ului <strong>natural</strong> <strong>terestru</strong>, scopul fiind imbogăţirea vocabularului activ cu<br />
noţiuni de biologie şi ecologie, cât şi sporirea dorinţei de a respecta şi proteja<br />
natura. Acţiunea directă de observare şi investigare a naturii facilitează înţelegerea<br />
corectă şi dobândirea noţiunilor de biologie, contribuind în acelaşi timp la<br />
formarea şi dezvoltarea abilităţii de a face observatii despre natură, cât şi formarea<br />
abilităţilor practice pentru cercetarea, investigarea şi interpretarea corectă a datelor<br />
obţinute. Aria de studiu oferă un cadru adecvat pentru confruntarea iniţiativelor şi<br />
pentru o colaborare susţinută între elevi, pentru dezvoltarea unor relaţii<br />
interpersonale, social-afective, care facilitează învăţarea.<br />
Instituţia: Universitatea din Piteşti<br />
Ţara: România<br />
Universitatea din Piteşti, România
Grant Agreement number: 226646 -CP- 1- 2005-1-IE-COMENIUS-C21(2005-3264)<br />
După 1990, asigurarea calitatii formarii initiale a cadrelor didactice a devenit o preocupare<br />
majoră a politicienilor pentru sistemul educational european (educatia centrată pe elev – direcţii<br />
strategice privind formarea personalului didactic universitar).<br />
Romania, ca semnatar al Declaratiei Comune privind Armonizarea Arhitecturii Învăţământului<br />
Superior European, Sorbona (Mai, 1998), al Declaratiei de la Bologna (Iunie, 1999), al<br />
Documentelor adoptate la reuniunea universitatilor europene de la Salamanca (Aprilie, 2001), al<br />
Documentelor reuniunii ministrilor educatiei din tarile europene, de la Praga (mai, 2001), cat si<br />
al documentelor Conferintelor Ministrilor Educatiei din Europa, din Berlin (Octombrie , 2003),<br />
este interesata în compatibilzarea sistemului romanesc de invatamant superior cu cel european,<br />
angajandu-se in mod eficient sa contribuie la indeplinirea tuturor obiectivelor programului Aria<br />
Europeana a Invatamantului Superior..<br />
Asadar, unul dintre principiile specifice evidentiate in Strategia pentru Invatamant Superior in<br />
Romania pentru perioada 2002-2010 este: stimularea gandirii individuale a studentului si mai<br />
putin a capacitatii lui de stocare a informatiei.<br />
In cadrul aceluiasi document este mentionat faptul ca imbunatatirea structurala a invatamantului<br />
superior, obiectivul strategic si central al Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului, are<br />
drept scop: imbunatatirea performantelor in activitatea elevilor si profesorilor, prin<br />
reorganizarea procesului didactic pe baza unei noi filosofii a educatiei.(pc.3b). Acesta ar<br />
presupune: “Regandirea metodei de desfasurare a cursurilor, activitatilor practice si seminariilor,<br />
pentru a permite studentului sa acumuleze in primul rand metodele de analiza, metodologiile de<br />
cercetare, modelele de organizare a activitatilor, pentru a participa astfel in mod creativ la<br />
activitatile didactice. Universitatile vor impune revizuirea metodei de desfasurare a activitatilor<br />
cu studentii, astfel ca accentul sa se mute de la acumularea de informatie catre activitatile<br />
formative”.<br />
CADRU PEDAGOGIC<br />
Biologia in aer liber<br />
In prezent, in practica educationala exista tendinta de a promova metodele activ-participative si<br />
interactive, pentru a spori importanta invatarii prin descoperire, promotor al metodelor euristice<br />
si al celor de invatare prin cercetare, cat si tendinta de a pune accent pe orientarea pragmatica a<br />
metodologiei, accentuand pe scara larga utilizarea metodelor practic-aplicative.<br />
Educatia non-formala care ”cuprinde totalitatea influentelor din educatie dezvoltate in afara<br />
clasei (activitati extra-, para- si peri-scolare) sau prin medierea unor activitati optionale sau<br />
1
Grant Agreement number: 226646 -CP- 1- 2005-1-IE-COMENIUS-C21(2005-3264)<br />
facultative”(Cucos, 2006), reprezinta completarea educatiei formale, dobandita in scoala sau<br />
universitate.<br />
Phyllis Ford consideră ca educatia in afara clasei este educatia in afara clasei, despre ce se<br />
intampla in afara clasei sau/si in educatia efectuata in afara clasei. Aceasta definitie indica unde<br />
are loc invatarea, subiectul ce trebuie predat, si scopul activitatii”. El considera ca educatia in aer<br />
liber se refera la activitati de recreere, ca ”metoda sau proces de extindere a planului de<br />
invatamant, sau ca proces ce implica experiente de invatare directă.” El include „programe ce pot<br />
fi orientate catre curriculum, comportament, recreere, conservare (protecţie), si/sau camping-<br />
supravietuire” (Ford, 1986).<br />
In cadrul activitatilor in aer liber, prin care se asigura transmiterea cunostintelor de biologie,<br />
elevii participa direct, prin efortul propriu, la redescoperirea lumii inconjuratoare. Accentul este<br />
pus pe activitatea de invatare a elevilor, aceasta reprezentand atat cunoastere cat si actiune.<br />
O posibilitate de a combina lectiile predate in scoala cu activitatile de predare si invatare in aer<br />
liber este studiul biocenozei, cum este cea a Padurii <strong>Trivale</strong>, descrisa in acest modul.<br />
In cadrul activitatilor in afara clasei prevazute pentru acest modul, actiunea directa de observare<br />
si investigare a naturii faciliteaza intelegerea si dobandirea notiunilor de biologie, contribuind in<br />
acelasi timp la formarea si dezvoltarea abilitatii de a face observatii despre natură, si de<br />
asemenea la dezvoltarea indemanarilor practice pentru cercetarea, investigarea si interpretarea<br />
corecta a datelor obtinute.<br />
Activitatea din cadrul acestui modul contribuie de asemenea la dezvoltarea capacitatii de analiza,<br />
sinteza, generalizare si abstractizare, la dezvoltarea examinarii critice si independentei elevilor,<br />
la dezvoltarea resposnsabilitatii pentru munca depusa si pentru propriile actiuni, la dezvoltarea<br />
capacitatii de a afisa un comportament precaut fata de mediu, intelegand ca fiecare organism are<br />
un rol anume in natura, la dezvoltarea capacitatii de a transmite altor persoane rezultatele<br />
obtinute prin munca proprie, in asa fel incat comportamentul lor sa fie influentat in mod pozitiv.<br />
CUNOŞTINŢE ANTERIOARE NECESARE<br />
In tara noastra, conform curriculumului pentru biologie la nivel de gimnaziu, temele de ecologie<br />
se studiaza in clasa a 8-a. Elevii din aceasta clasa pot studia biocenoza padurii <strong>Trivale</strong>, conform<br />
modulului propus, in cadrul temei ”Ecosistemul unei de paduri de foioase” si/sau la tema<br />
”Relatiile trofice intr-o padure de foioase”. Pentru succesul modulului, elevii trebuie sa aiba<br />
cunostinte de botanica, zoologie si informatica, dobandite in anii anteriori de scoala.<br />
2
Grant Agreement number: 226646 -CP- 1- 2005-1-IE-COMENIUS-C21(2005-3264)<br />
MODELUL SANDWICH “IN-OUT-IN-OUT-IN”<br />
Cunoasterea concreta a naturii, obiectivul primordial al predarii biologiei, nu se poate realiza<br />
doar teoretic, vorbindu-le elevilor despre lumea plantelor si animalelor, sau despre procesele si<br />
fenomenele biologice. Deoarece se stie ca nu orice tip de invatare este eficienta, ci mai degraba<br />
cea activa, participativa si creativa. Asadar, sub supravegherea <strong>unui</strong> profesor, in cadrul <strong>unui</strong><br />
laborator de biologie sau in natura, un elev trebuie sa exploreze, sa reconstruiasca, sa<br />
redescopere si sa recreeze adevarul stiintific, castigand prin fortele proprii ceea ce cunoasterea<br />
umana a acumulat despre lumea inconjuratoare.<br />
Pentru cunoasterea mediului inconjurator, a organismelor, a proceselor si fenomenelor biologice,<br />
si pentru dobandirea constienta si activa a notiunilor specifice disciplinelor biologice, este<br />
necesara combinarea lectiilor desfasurate in scoala, in cadrul laboratorului de biologie, cu<br />
activitatile de predare si invatare in aer liber.<br />
In cadrul aplicatiei pe teren, in natura, elevii isi imbogatesc cunostintele de biologie, avand<br />
prilejul sa verifice corectitudinea cunostintelor dobandite in timpul lectiilor de la scoala, si sa<br />
lamureasca unele notiuni neintelese suficient.<br />
Lectiile de biologie pot fi organizate in cadrul muzeelor de stiinte ale naturii pentru a cunoaste<br />
anumite specii de plante si animale din alte regiuni geografice ale Terrei, sau care nu pot fi<br />
studiate concret in zona unde scoala este amplasata, si pentru dobandirea cunostintelor despre<br />
origininea vietii si evolutiei fiintelor pe Pamant.<br />
In cadrul modulului <strong>Biocenoza</strong> <strong>unui</strong> <strong>ecosistem</strong> <strong>natural</strong> trestru - Padurea <strong>Trivale</strong>, activitatea cu<br />
elevii se va desfasura in doua contexte: intr-un mediu <strong>natural</strong> (Padurea <strong>Trivale</strong>) si intr-un cadru<br />
cultural ( Muzeul Judetean Arges din Pitesti).<br />
Softul Cyber tracker este un program care va fi folosit in activitatea cu elevii atat in clasa cat si<br />
in afara ei. Pentru a sti cum poate fi folosit acest program ce ruleaza pe computere ce se pot tine<br />
in mana (hand-held computers), instructorul a colaborat cu informaticieni de la Universitate.<br />
Software-ul Cyber tracker este un program creat de biologii sud africani care luptă pentru<br />
prezervarea mediului si contine imagini si informatii despre plantele si animalele din Africa.<br />
Pentru a putea fi folosit in acest modul, programul trebuie sa fie modificat in asa maniera incat sa<br />
contina imagini cu plantele si animalele care pot fi observate in padurea <strong>Trivale</strong>, de langa Pitesti.<br />
Au fost create ghiduri pentru identificarea plantelor, a animalelor vertebrate si nevertebrate, care<br />
vor fi utilizate in activitatile cu elevii.<br />
Inainte de a desfasura activitatea in cadrul modulului, instructorul trebuie sa verifice PDA-urile<br />
si computerele care vor fi folosite de catre elevi. De asemenea, trebuie sa parcurga traseul din<br />
padure care urmeaza sa fie cercetat de catre elevi, pentru a stabili locul ce va fi studiat in detaliu,<br />
sa recunoasca plantele si animalele care vor fi observate, sa stabileasca cu exactitate aspectele<br />
3
Grant Agreement number: 226646 -CP- 1- 2005-1-IE-COMENIUS-C21(2005-3264)<br />
care vor fi analizate impreuna cu elevii in cadrul expozitiei de la muzeul Judetean din Pitesti, si<br />
sa obtina cat mai multe informatii din literatura stiintifica despre aspectele care vor fi abordate in<br />
cadrul acestui modul. Profesorul va identifica in literatura de specialitate dificultatile elevilor<br />
legate de conceptele stiintifice, utilizând de exemplu: Iordache, I.et al.(2004) - Metodologia<br />
predarii si invatarii biologiei, si Ciobanu, M., (2008) – Didactica stiintelor biologice.<br />
CUNOŞTINŢE DE BAZĂ<br />
Orice <strong>ecosistem</strong>, fie el <strong>natural</strong> sau artificial, este format dintr-un component abiotic (lipsit de<br />
viata), numit biotop, si un component biotic (cu viata), numit biocenoza.<br />
Biotopul include totalitatea conditiilor abiotice (temperatura, umiditate, pH, oxigen, etc) in care<br />
o biocenoza exista, si resursele primare (iradiatie solara, apa, saruri minerale) de care existenta<br />
populatiilor biologice depinde.<br />
<strong>Biocenoza</strong> este formata din totalitatea populatiilor, care apatin unor specii diferite si care traiesc<br />
in acelasi biotop. In cadrul <strong>unui</strong> <strong>ecosistem</strong>, intre biotop si biocenoza exista o dubla relatie, in<br />
sensul ca, pe de o parte, biotopul determina o anumita structura a biocenozei, iar pe de alta parte,<br />
biocenoza modifica biotopul datorita activitatii permanente a speciilor pe care le contine.<br />
In tara noastra, datorita formelor de relief variate si climatului temperat, exista numeroase tipuri<br />
de <strong>ecosistem</strong>e. In functie de substrat, putem distinge <strong>ecosistem</strong>e terestre (paduri, tufisuri si<br />
pajisti) si <strong>ecosistem</strong>e acvatice (elesteuri, lacuri, mlastini, rauri, Dunarea, Delta Dunarii si Marea<br />
Neagra). In cadrul <strong>ecosistem</strong>elor terestre, padurile sunt clasificate functie de altitudine si relief,<br />
urcand de la campie si pana la pantele muntilor. In Romania, in functie de altitudine si de<br />
copacii dominanti, pot fi intalnite: paduri de foioase (intre 200-800 m), paduri mixte (intre 800-<br />
1200) si paduri de conifere (intre 1200-1800). Padurile pot fi formate dintr-o singura specie de<br />
copaci (paduri de conifere, paduri de fag, paduri de stejar) sau din mai multe specii (de exemplu<br />
paduri de foioase in amestec cu paduri de conifere), continand deasemenea arbusti si plante<br />
herbacee. Stratificarea pe verticala a vegetatiei dintr-o padure se datoreaza factorilor abiotici, in<br />
special lumina. Aceasta stratificare a vegetatiei determina de asemenea o stratificare a<br />
populatiilor de animale, care pot trai intr-unul sau mai multe straturi, pentru a exploata mai bine<br />
resursele de hrana. Astfel in cadrul biocenozei dintr-o padure exista numeroase specii de animale<br />
adaptate atat la diferitele conditii diferite de mediu existente in copaci, pe frunze si flori, la baza<br />
padurii, pe sol sau in sol dar adaptate totodata si la modurile variate de a se hrani Acestea pot<br />
avea un regim de hrana strict, fiind iebivore sau carnivore sau un regim variat in cazul<br />
omnivorelor. Cele mai importante relatii stabilite intre fiintele ce traiesc in orice biocenoza sunt<br />
cele legate de nutritie, numite relatii trofice, prin care se realizeaza circuitul materiei in cadrul<br />
<strong>ecosistem</strong>ului.<br />
4
Grant Agreement number: 226646 -CP- 1- 2005-1-IE-COMENIUS-C21(2005-3264)<br />
MATERIALE<br />
Hand-held computers (PDAs): PocketPC Handheld units (Dell Axim PocketPC) sau All-in-<br />
One PocketPC/GPS handheld units (HP iPAQ hw 6500 Series Mobile Messenger (telefoane<br />
inteligente cu GPS) ) sau Palm OS; Cyber tracker software, Computer cu acces la Internet.<br />
CONTEXT: Padurea <strong>Trivale</strong>, Muzeul Judetean Arges<br />
LOCUL DE PATRIMONIU NATURAL: Padurea <strong>Trivale</strong> este pozitionata in partea de Nord<br />
Pitestiului, intinsa pana la Piemontul Cotmeana si Piemontul Candesti.<br />
Are o suprafata de 1808,9 ha dintre care 750 ha reprezinta suprafata cu rol de recreere.<br />
Altitudinea variaza intre 320-435m. Urmatoarele specii de copaci sunt intalnite in aceasta<br />
padure: stejar comun (34%), stejar (28%), fag (15%), carpen (13%), stejar unguresc (2%) pin<br />
(2%), salcam (1%) si alte specii (3%). Arbustii sunt reprezentati de macesi, trandafiri salbatici,<br />
coarne, aluni iar cele mai frecvente specii in cadrul stratului de erbacee sunt ghioceii, violetele si<br />
graminaceele. Fauna este reprezentata prin numeroase specii vertebrate si nevertebrate. Printre<br />
speciile de mamifere aici intalnim: caprioara, porcul mistret, bursucul si jderul de padure.<br />
Speciile de pasari existente in <strong>ecosistem</strong>ul aceastei paduri sunt: pitigoiul, pitigoiul albastru,<br />
graurele, corbul, privighetoarea, mierla, etc.<br />
La Muzeului Judetean Arges exista o expozitie permanenta numita « Protectia mediului<br />
inconjurator pe baze ecologice ».<br />
5
Grant Agreement number: 226646 -CP- 1- 2005-1-IE-COMENIUS-C21(2005-3264)<br />
Aspectele legate de tema organizarii materiei vii si relatiile intre vietuitoare sunt prezentate<br />
ierarhic dupa cum urmeaza: a) Organizarea structurala a materiei vii, niveluri de organizare; b)<br />
Organizarea functionala a biosferei, a carei unitate functionala este <strong>ecosistem</strong>ul, cu cele doua<br />
componente ale sale: biotopul (fara viata) si biocenoza (cu viata); c) Circuitul materiei si energiei<br />
in cadrul <strong>ecosistem</strong>ului, de la materia fara viata din sol in corpul plantelor, animalelor si prin<br />
descompunere iarasi in sol; d) Piramidele trofice si schema unei retele trofice intr-un <strong>ecosistem</strong><br />
de padure, care explica ecologic relatiile intre producatori si consumatori, relatii care sunt<br />
mentinute intr-un echilibru relativ stabil; e) Modificarile de adaptare in lumea vietuitoarelor, ca<br />
raspuns la influentele factorilor de mediu.<br />
In cadrul expozitiei sunt prezentate dioramic modele de <strong>ecosistem</strong> (mlastina, stepa, paduri de<br />
munte, pesteri) in cadrul carora se poate observa diferentierea vietuitoarelor, depinzand de<br />
conditiile biotopului, interdependenta intre vietuitoare din biocenoza si intre acestea si<br />
componentele mediului abiotic.<br />
Cu ajutorul panourilor iluminate, este prezentată împarţirea in zone de vegetaţie în funcţie de<br />
altitudine, de la zona de câmpie la cea de munte, de la Delta Dunării la vârful Moldoveanu,<br />
fiecare zonă fiind caracterizată de un anumit tip de vegetaţie lemnoasă si ierboasă. Ultima parte a<br />
expoziţiei prezintă relaţia dintre om şi natură, acţiunile prin care omul transformă, conştient sau<br />
nu, mediul înconjurător, acţiuni care duc la deteriorarea unor echilibre dintre diferite componente<br />
ale biosferei, la dispariţia unor specii de plante şi animale, precum şi evoluţia acţiunilor de<br />
conservare a mediului în România.<br />
IDEEA CENTRALĂ: Studiul biocenozei pădurii <strong>Trivale</strong><br />
INTREBARE SUPORT: Care sunt speciile de plante şi animale caracteristice biocenozei<br />
pădurii <strong>Trivale</strong> şi ce relaţii există între aceste specii în cadrul biocenozei?<br />
6
Grant Agreement number: 226646 -CP- 1- 2005-1-IE-COMENIUS-C21(2005-3264)<br />
ACTIVITATI INSTRUCTIVE:<br />
Lectia 1: Pregatirea activitatilor in laboratorul de informatica<br />
Durata: 60 minute<br />
Obiective<br />
Colectarea anumitor informaţii despre <strong>ecosistem</strong>ul <strong>natural</strong> al pădurii <strong>Trivale</strong> si acomodarea<br />
elevilor cu folosirea PDA-ului si a programului Cybertracker.<br />
Descrierea activităţilor<br />
a) Ce tip de pădure este pădurea <strong>Trivale</strong><br />
Elevii vor analiza individual o prezentare PowerPoint realizată de profesor, intitulată “Pădurile<br />
României”. Aici vor fi prezentate specii de plante şi animale caracteristice pădurilor de foioase,<br />
celor de amestec si celor de conifere. Apoi, in cadrul unei discuţii cu intreaga clasa, elevii vor<br />
prezenta diferenţierea pădurii in funcţie de altitudine, precum şi adaptarea speciilor de plante şi<br />
animale la diferitele condiţii de mediu. Va fi accentuată importanţa pădurilor pentru viaţa<br />
întregii planete, dată de rolul ei in producerea de oxigen prin fotosinteză.<br />
Mai departe, vor căuta pe Google atât informaţii cât şi imagini despre pădurea <strong>Trivale</strong>. Vor<br />
aduna date cu privire la poziţia geografică, altitudine, condiţii climatice, sol, speciile de plante şi<br />
animale caracteristice acestei păduri. De asemenea, elevii vor aduna informaţii şi despre<br />
importanţa pădurii pentru cetăţenii oraşului Piteşti, precum şi despre efectele poluării asupra<br />
pădurii.<br />
b) Cum se foloseşte un PDA şi programul CyberTracker?<br />
Profesorul va explica modul de folosire al <strong>unui</strong> PDA şi al programului CyberTracker pentru a<br />
aduna imagini cu plante şi animale, pentru identificarea speciilor cu ajutorul unor ghiduri:<br />
Ghidul de Identificare a Plantelor, Ghidul de Identificare a Nevertebratelor şi Ghidul de<br />
Identificare a Vertebratelor, pentru completarea diferitelor tabele şi in final, pentru trasferarea în<br />
calculator a informaţiile colectate cu ajutorul programului CyberTracker.<br />
Elevii vor exersa folosirea PDA-ului independent şi în perechi.<br />
Evaluarea<br />
Analiza materialului produs de elevi. Fiecare elev va aduna informaţiile într-un portofoliu, în<br />
care va prezenta pădurea <strong>Trivale</strong>.<br />
Lectia 2: În afara clasei: Specii de plante şi animale în pădurea <strong>Trivale</strong> - studiu de teren<br />
Durata: 120 minute<br />
Obiective<br />
7
Grant Agreement number: 226646 -CP- 1- 2005-1-IE-COMENIUS-C21(2005-3264)<br />
Observarea şi identificarea unor specii de plante şi animale gasite pe o anumita zonă (a 7-a zonă<br />
a pădurii <strong>Trivale</strong>) în cadrul <strong>unui</strong> <strong>ecosistem</strong> <strong>terestru</strong>, explicarea stratificării lui pe verticală.<br />
Descrierea activităţii<br />
Profesorul şi elevii merg în locul care va fi analizat. În timpul discuţiei introductive profesorul le<br />
reaminteşte elevilor noţiunile de <strong>ecosistem</strong>, biotop si biocenoză, cerându-le să studieze<br />
biocenoza pădurii <strong>Trivale</strong>.<br />
Profesorul împreună cu elevii va delimita cu o sfoară partea de pădure care va fi analizată.<br />
Aceasta va fi de forma <strong>unui</strong> pătrat, care va fi împărţit în pătrate cu o suprafaţă mai mică. De<br />
exemplu, pentru o activitate la care vor participa 16 elevi va fi delimitat un pătrat cu latura de 8<br />
m, care va fi împărţit apoi în 4 pătrate cu latura de 4 m, după cum urmează:<br />
Zona 4 Zona 2<br />
Zona 3 Zona 1<br />
Activitatea se va desfăşura in grupuri. Primul grup va fi format din 8 elevi care vor observa,<br />
recunoaşte şi identifica speciile de plante ale pădurii folosind un cyber tracker. În fiecare zonă<br />
vor fi distribuiţi câte 2 elevi din acest grup (1,2,3,4). Ei vor trebui să ia în considerare atât<br />
speciile de plante de la marginea, cât şi cele din interiorul pădurii. În funcţie de tipul de arbori<br />
dominanţi, vor stabili tipul pădurii – pădure de foioase. Ei vor observa creşterea inegală a<br />
plantelor în înălţime, din cauza eforturilor plantei de a capta lumina solară necesară în procesul<br />
de fotosinteză.<br />
Fotografiile plantelor, colectate de elevii din primul grup cu ajutorul PDA-urilor vor fi<br />
descărcate într-un Tabel Centralizator Cyber Tracker. În acest tabel vor completa următoarele<br />
date: straturile pădurii (arbori, tufişuri, plante erbacee si litiera), speciile lemnoase şi erbacee de<br />
plante si locaţia (zona) unde au fost văzute.<br />
Grupul al doilea va fi format din patru elevi. Doi dintre ei vor studia animalele nevertebrate din<br />
zona 1, apoi din zona 3. Alţi doi elevi vor studia animalele nevertebrate din zona 2, si apoi din<br />
zona 4. Elevii din al doilea grup vor identifica, utilizând cyber tracker, speciile de animale<br />
nevertebrate existente pe sol şi în sol, în pădure şi în vegetaţia erbacee, dar şi pe copacii verzi<br />
sau uscaţi, pe frunzele lor, pe flori şi pe scoarţă.<br />
Alţi patru elevi vor forma grupul al treilea. Doi elevi vor studia animalele nevertebrate din zona<br />
2, apoi din zona 4. Alţi doi elevi vor studia animalele nevertebrate din zona 1, apoi din zona 3.<br />
Elevilor din grupul 3 li se vor cere să observe şi să identifice cu ajutorul CyberTracker-ului<br />
8
Grant Agreement number: 226646 -CP- 1- 2005-1-IE-COMENIUS-C21(2005-3264)<br />
speciile de animale vertebrate, în special păsările. În cazul în care recunosc anumite specii de<br />
plante şi animale, CybeTracker-ul va fi utilizat pentru a verifica cunoştinţele lor şi veridicitatea<br />
datelor găsite.<br />
Fotografiile animalelor pe care elevii din ultimele două grupuri le-au înregistrat cu ajutorul PDA-<br />
urilor vor fi descărcate în Tabelul Centralizator Cyber Tracker. În acest tabel vor completa<br />
următoarele date: habitatul unde trăieşte animalul, grupul din care face parte, numele animalului,<br />
numărul de animale observate şi locaţia (zona) unde acestea au fost văzute.<br />
Pentru îmbogăţirea colecţiei de imagini cu plante şi animale din pădurea <strong>Trivale</strong>, profesorul<br />
împreună vor analiza pe scurt alte 6 zone, pe drum către Grădina Zoologică. Ei vor observa alte<br />
specii de plante şi animale pe care nu le-au găsit în zona studiată.<br />
Pentru îmbogăţirea colecţiei de imagini cu plante şi animale din pădurea <strong>Trivale</strong>, profesorul<br />
împreună cu elevii vor analiza pe scurt alte 6 zone, în drumul lor către Grădina Zoologică. Ei vor<br />
observa alte specii de plante şi animale pe care nu le-au găsit în teritoriul studiat.<br />
Activitatea desfăşurată de elev reprezintă modul lui real de a participa la procesul de învăţare, de<br />
a-şi forma anumite abilităţi pentru observarea macroscopică a organismelor, în stabilirea<br />
independentă a caracterelor morfologice, în experimentarea de metode şi tehnici specifice<br />
ştiinţelor biologice, în formarea de abilităţi practice.<br />
În cadrul fiecărei etape a cercetării, profesorul decide când şi cum va ghida activitatea elevilor.<br />
De asemenea, el va încuraja învăţarea elevului.<br />
Evaluarea<br />
Analiza materialului produs de elevi:<br />
• Colecţia de fotografii ale speciilor de plante erbacee şi lemnoase identificate în fiecare<br />
strat al pădurii şi tabelul realizat de primul grup de elevi.<br />
• Colecţia de fotografii ale speciilor de animale vertebrate şi nevertebrate şi tabelul realizat<br />
de ultimele două grupuri de elevi.<br />
Lecţia 3: În clasă – Follow-up al activităţilor desfăşurate, în laboratorul de informatică<br />
Durata: 60 minute<br />
Obiective<br />
Realizarea de prezentări PowerPoint cu fotografii şi informaţii despre plantele şi animalele<br />
observate în biocenoza pădurii <strong>Trivale</strong>.<br />
Descrierea activităţii<br />
Lecţia începe cu prezentarea datelor găsite de fiecare grup în timpul cercetării. Un reprezentant<br />
al fiecărui grup va prezenta informaţiile adunate despre speciile de plante, respectiv animale<br />
observate, identificate şi recunoscute în pădurea <strong>Trivale</strong>.<br />
9
Grant Agreement number: 226646 -CP- 1- 2005-1-IE-COMENIUS-C21(2005-3264)<br />
Comparând rezultatele obţinute de elevii din primul grup ca urmare a studiului plantelor din cele<br />
patru zone ale teritoriului analizat (1,2,3,4), va fi stabilită zona cu cea mai mare diversitate de<br />
specii. Comparând rezultatele obţinute de elevii din al doilea grup ca urmare a studiului<br />
animalelor nevertebrate din cele două zone ale teritoriului analizat (1+3 şi 2+4), va fi stabilită<br />
zona cu cea mai mare diversitatea de astfel de specii. Comparând rezultatele obţinute de elevi din<br />
al treilea grup ca urmare a studiului animalelor vertebrate din cele doua zone ale teritoriului<br />
analizat (1+3 şi 2+4) va fi stabilită zona cu cea mai mare diversitatea de astfel de specii. Ca<br />
urmare a discuţiei, se va ajunge la concluzia că diversitatea este una dintre caracteristicile<br />
fiecărei biocenoze.<br />
Mai departe, elevii vor descărca într-un PC informaţiile colectate cu ajutorul Cybertracker-ului.<br />
Fiecare grup va realiza o prezentare PowerPoint care trebuie să includă fotografii şi informaţii<br />
despre speciile de plante şi respectiv, animale identificate. Pentru fiecare organism observat în<br />
natura elevii vor specifica numele ştiinţific, numele comun, caractere specifice ale speciei si<br />
regimul de hrănire pentru toate speciile de plante şi animale observate.<br />
Evaluarea<br />
Analiza prezentării în Power Point realizată de grupurile de elevi.<br />
Lecţia 4: În afara clasei: Relaţiile trofice într-o pădure de foioase - Studiul fotografiilor şi al<br />
dioramelor reprezentând acest <strong>ecosistem</strong>, la Muzeul Judeţului Argeş<br />
Durata: 60 minute<br />
Obiective<br />
Observarea unor specii conservate de plante şi animale, specifice unei păduri de foioase şi<br />
identificarea relaţiilor trofice care se pot stabilii între speciile care formează biocenoza acestui<br />
<strong>ecosistem</strong>.<br />
Descrierea activităţii<br />
Profesorul, împreună cu elevii merg la Muzeul Judeţean Argeş din oraşul Piteşti, unde vor vizita<br />
secţia de ştiinţe ale naturii. Aici, ei vor observa in diorame diferite specii de animale şi plante,<br />
existente in pădurea <strong>Trivale</strong>, dar care nu pot fi văzute vii (plante a căror perioadă de viaţă s-a<br />
încheiat sau care înfloresc mai târziu, şi vertebrate de dimensiuni mari – căprioara, lupul, vulpea,<br />
mistreţul, etc.)<br />
10
Grant Agreement number: 226646 -CP- 1- 2005-1-IE-COMENIUS-C21(2005-3264)<br />
Analizând diagrama care înfăţişează schema relaţiei trofice in cadrul pădurii de foioase, elevii<br />
vor observa categoriile trofice existente in interiorul structurii biocenozei (producători,<br />
consumatori de diferite categorii şi organisme care ajută la descompunerea materiei), dar si<br />
relaţiile trofice care se stabilesc între speciile care formează biocenoza, reprezentate sub forma<br />
de lanţurilor trofice. Vor observa că numeroase lanţuri trofice ale biocenozei se intersectează în<br />
anumite puncte de întâlnire şi, că datorită acestor puncte de contact, lanţurile trofice formează o<br />
reţea trofică. La nivelul acestor puncte de întâlnire sau noduri, elevii vor identifica sau<br />
recunoaşte speciile de animale care consumă hrană diferită şi care pot acţiona în două sau mai<br />
multe lanţuri trofice.<br />
În urma observaţiilor realizate în pădurea <strong>Trivale</strong> şi la Muzeul Judeţean Argeş, elevii se vor<br />
convinge că există o diminuare a diversităţii speciilor de plante şi animale, datorită intervenţiei<br />
omului.<br />
În final, elevii vor completa baza de date, realizată in cadrul lecţiei anterioare folosind softul<br />
cyber tracker, cu informaţiile achiziţionate în timpul vizitei la muzeu, referitoare la fiinţele<br />
<strong>ecosistem</strong>ului <strong>natural</strong> <strong>terestru</strong>, precum pădurea de foioase.<br />
Evaluarea<br />
Analizarea materialului realizat de elevi.<br />
Lecţia 5: În clasă – Follow-up al activităţilor desfăşurate, în laboratorul de informatică<br />
Durata: 60 minute<br />
Obiective<br />
Completarea prezentărilor PowerPoint cu informaţiile obţinute din dioramele de la Muzeul<br />
Judeţean Argeş din Piteşti şi construirea unor lanţuri trofice, inclusiv a <strong>unui</strong>a despre speciile de<br />
animale sau plante studiate.<br />
11
Grant Agreement number: 226646 -CP- 1- 2005-1-IE-COMENIUS-C21(2005-3264)<br />
Descrierea activităţii<br />
Lecţia începe cu prezentarea rezultatelor elevilor cu privire la cercetarea efectuată de fiecare<br />
grup. Un reprezentant al fiecărui grup va prezenta informaţiile colectate despre speciile de<br />
plante, şi respectiv de animale studiate, identificate sau recunoscute în pădurea <strong>Trivale</strong> şi în<br />
dioramele văzute la Muzeul Judeţean Argeş din Piteşti. Aceste date vor fi înregistrate într-un<br />
dosar de către unul dintre elevi şi împărţite ulterior întregii clase, în vederea realizării lanţurilor<br />
trofice.<br />
Fiecare grup de elevi îşi va completa prezentarea PowerPoint, realizată anterior de profesor, cu<br />
informaţii şi imagini despre speciile de plante şi animale observate la Muzeu.<br />
Apoi, elevii vor preciza categoria trofică, pentru toate organismele observate, fie în natură sau la<br />
muzeu. Fiecare grup va desena câteva lanţuri trofice, care trebuie să conţină una din speciile de<br />
plante sau animale observate. Fiecare grup va preciza ce se va întâmpla cu restul componenţilor<br />
<strong>unui</strong> lanţul trofic, dacă numărul indivizilor care aparţin unei specii va creşte, va scădea, sau dacă<br />
specia chiar va dispărea, datorită intervenţiei umane.<br />
Evaluarea<br />
Analizarea prezentării PowerPoint realizate de grupurile de elevi.<br />
Extinderi posibile<br />
• Realizarea unei piramide trofice care să conţină toate speciile de plante şi animale<br />
observate, identificate sau recunoscute în pădurea <strong>Trivale</strong> şi în dioramele văzute la<br />
Muzeul Judeţean din Piteşti<br />
• Studierea biocenozei dintr-un <strong>ecosistem</strong> <strong>terestru</strong> artificial - un parc<br />
Evaluarea<br />
• Elevii vor fi evaluaţi pentru realizarea conţinutului portofoliilor lor, pentru prezentările în<br />
PowerPoint conţinând fotografii şi informaţiicu privire la biocenoza <strong>ecosistem</strong>ului<br />
studiat. Portofoliile trebuie să conţină fotografii şi informaţii despre cel puţin 10 specii de<br />
plante şi 10 specii de animale observate, precum şi despre 2 lanţuri tofice<br />
• Elevii vor fi evaluaţi în funcţie de implicarea lor în activitatea de cercetare a biocenozei<br />
pădurii <strong>Trivale</strong><br />
• Elevii vor fi evaluaţi printr-un test final la terminarea modulului. Testul se va baza pe<br />
recunoaşterea unor specii de plante şi animale reprezentative ce formează biocenoza<br />
pădurii <strong>Trivale</strong>, pe schiţarea de lanţuri trofice pornind de la un component dat şi pe<br />
evidenţierea modului în care oamenii pot contribui la protejarea pădurii.<br />
• Progresul profesorilor în achiziţionarea fiecărui rezultat al învăţării, ca parte a procesului<br />
de predare, va fi evaluat de către instructor, care trebuie să observe: dacă „profesorii”<br />
(studenţi care doresc să devină profesori) folosesc în mod corect termenii ştiinţifici, felul<br />
12
Grant Agreement number: 226646 -CP- 1- 2005-1-IE-COMENIUS-C21(2005-3264)<br />
în care profesorul organizează elevii dintr-o clasă, luând în considerare particularităţile<br />
fiecăruia, ce relaţie se stabileşte între ei, cum sunt formulate întrebările adresate elevilor<br />
(dacă acestea sunt direcţionate mai mult spre dezvoltarea gândirii decât spre dezvoltarea<br />
abilităţii de memorare), felul în care aceştia explică diverse concepte ştiinţifice, luând în<br />
considerare vârsta şi particularităţile fiecărui student, felul în care aceştia îi ghidează sau<br />
îi ajută pe elevi in rezolvarea diferitelor sarcini de lucru, daca îi încurajează pe elevi să-şi<br />
exprime opiniile proprii, dacă apreciază permanent răspunsurile corecte date de către<br />
elevi şi progresul lor pe parcursul activităţii.<br />
Pe viitor, dacă vom obţine rezultate bune în procesul de învăţare al elevilor, vom utiliza acest<br />
modul în şcoli, în cadrul activităţilor de predare şi învăţare în afara clasei. De asemenea, dacă<br />
elevii vor întâmpina dificultăţi în învăţare, vom modifica structura modulului.<br />
Evaluare iterativă<br />
In modulul <strong>Biocenoza</strong> <strong>unui</strong> <strong>ecosistem</strong> <strong>terestru</strong> <strong>natural</strong> este descrisã o posibilitate de a combina<br />
lecţiile predate in scoli cu activităţile de predare si învăţare in afara clasei.<br />
In cadrul activităţilor in aer liber / în afara clasei, elevii dobândesc abilităţi practice pentru<br />
cercetare si investigare, precum si abilitatea de a interpreta corect datele obţinute în activităţile<br />
experimentale.<br />
Fiecare elev participã la interpretarea rezultatelor investigaţiei iar reprezentarea graficã a<br />
acestora este efectuatã in comun, de intregul grup, ca un întreg. Activitatea elevilor poate fi<br />
ghidatã pas cu pas de către profesor, sau numai parţial, când intervenţia profesorului este arareori<br />
necesară.<br />
Activităţile in afara clasei constituie un cadru adecvat pentru confruntarea iniţiativelor si pentru<br />
cooperare susţinută între elevi, pentru dezvoltarea unor relaţii interpersonale socio-afective intre<br />
aceştia, care facilitează învăţarea.<br />
Folosirea metodelor de învăţare colaborativă, precum “discuţie si dezbatere in cadrul grupurilor,<br />
rezolvarea situaţiilor problema si învăţarea prin descoperire in echipã” (Cerghit, 2002), le<br />
creează elevilor abilitatea de a coopera pentru îndeplinirea unor sarcini de învăţare.<br />
BIBLIOGRAFIE<br />
1. Agarwal G. et al. (2006) First steps toward an electronic field guide for plants. In: Electronic<br />
field guide for plants. 55 (3) : 597–610.<br />
2. Botnariuc, N. & Vădineanu, A. (1982) Ecologie. E.D.P. Bucureşti.<br />
3. Cerghit, I. (2002) Sisteme de instruire alternative şi complementare. Structuri, stiluri şi<br />
strategii”. Ed. Aramis. Bucureşti, p 78-168.<br />
4. Ciobanu, M., (2008) Didactica ştiinţelor biologice. E.D.P. Bucuresti<br />
13
Grant Agreement number: 226646 -CP- 1- 2005-1-IE-COMENIUS-C21(2005-3264)<br />
5. Ciurchea, M., Ciolac-Russu, A., Iordache, I. (1983) Metodica predării ştiinţelor biologice.<br />
E.D.P. Bucureşti.<br />
6. Cucoş, C. (2006) Pedagogie. Ed. Polirom, Bucuresti, p. 45<br />
7. Dibble, B., et al. Online polyclave key for the plants from the Kirby Park <strong>natural</strong> area,<br />
Wilkes-Barre, PA. klemow.wilkes.edu/ppts/PAS06polyclave.ppt<br />
8. Ford, Ph. (1986) Outdoor Education: Definition and Philosophy. Eric Publications ED<br />
267941 http://eric.ed.gov/<br />
9. Iordache, I., Leu Ulpia, M. & Ion, C. (2004) Metodica predării-învăţării biologiei. Edit.<br />
Solaris, Iaşi.<br />
10. Mohan, Gh. & Ardelean, A. (1993) Ecologie şi protecţia mediului. Ed. Scaiul, Bucureşti.<br />
11. Radu, I.T., Ezechil, L, (2006). Didactica. Teoria instruirii. Ed. Paralela 45. Piteşti<br />
12. Sims Parr, C., Jones, T. & Butler Songer, N., CyberTracker in BioKIDS: Customization of a<br />
PDA-based scientific data collection application for inquiry learning.<br />
http://www.cybertracker.org/CTC_BioKids.html<br />
13. Todor, V. & colab. (1982) Metodica predării biologiei la clasele V-VIII. E.D.P. Bucureşti.<br />
14. http://www.cybertracker.co.za/<br />
15. http://school.discoveryeducation.com/lessonplans/programs/yosemite/<br />
16. http://www.eowilson.org/index.php<br />
17. http://www.deeproot.co.uk/plantbasemobile.html<br />
18. http://www.biology4kids.com/animale<br />
19. http://www.biokids.umich.edu/research/biokids/<br />
14