UNIVERSITATEA „BABEŞ–BOLYAI” CLUJ ... - Liceul Waldorf

Între procentele de rezolvare apar :
- diferenţe mici, de până la 10% la itemii 1d, 1 e, 2a, 2b, 2c, 2f, care vizează
cunoştinţe elementare uşor de regăsit in caiet daca au fost înţelese. Considerăm necesar
un comentariu cu privire la limbajul utilizat de elevi pentru a răspunde la itemul 1a: 31,5 % au
utilizat noţiunea „stare de repaus”, 22,8% au utilizat noţiunea „stare de echilibru”,
33,3% au utilizat incorect noţiunea „stare de agregare” şi 3,5% au utilizat incorect
noţiunea „stare lichidă”. În predare a fost utilizată noţiunea „stare de echilibru” şi
aceasta era consemnată în caietele tuturor elevilor, indiferent de şcoala la care studiază.
Procentul mai mare al celor care au utilizat noţiunea „stare de repaus” poate sugera cü
elevii, deşi aveau acces la caietul de notiţe (respectiv de epocă) nu le-au utilizat pentru a
răspunde la acest item, bazându-se pe ceea ce au înţeles la studierea fenomenului. Ei au
caracterizat starea fluidului utilizând acea noţiune care corespunde gradului de
abstractizare în gindire propriu fiecăruia.
- diferenţe cuprinse între 10% si 20% la itemii 1a, 1c, 4;
Rezolvarea itemului 4 presupunea explicarea unui fapt din viaţă utilizând
noţiunile „plutirea corpurilor”, „densitatea”, „forţa arhimedică ”. Am remarcat faptul că
explicaţia a fost formulată de majoritatea elevilor în termeni ai vorbirii obişnuite (de
genul „apa este mai sărată şi te ţine la suprafaţă”), doar 30% dintre ei precizând că
densitatea apei sărate este mai mare şi niciunul nefolosind formularea «forţa
arhimedică». Acest aspect ar putea să se explice prin faptul că anumite situaţii rămân
pentru elevi la nivelul percepţiilor şi explicarea prin termeni şi modele specifici fizicii
nu este încă stăpânită.
- diferenţe cuprinse între 20% şi 30% la itemii 1f, 3b;
Procentele de rezolvare foarte mici de la itemul 1f au fost calculate pentru
răspunsurile integral corecte. Itemul cuprindea două întrebari. În ambele eşantioane a
existat câte un număr mai mare de elevi care au răspuns doar la una dintre întrebări: în
E.C. 74% dintre elevi au răspuns la prima întrebare, iar în E.E. 38% dintre elevi au
răspuns doar la a doua întrebare. Considerând şi aceste răspunsuri parţiale, decalajul se
reduce la 15%.
- diferenţe cuprinse între 40% si 50% la itemii 1b, 2d, 3a, 5;
În răspunsurile formulate la itemul 1b o mare parte dintre elevii EC au confundat
cauza presiunii hidrostatice cu o caracteristică a ei, arătând că aceasta se datorează
„naturii fluidului”, ceea ce a determinat procentul atât de mic pentru răspunsuri corecte.
Itemul 2d a evidenţiat de asemenea nivelul mai degrabă apropiat de percepţie
decât de abstractizare al unui procent de 24,5% dintre elevi, care au completat
„presiunea atmosferică a aerului” în loc de „presiunea atmosferică normală”. De
asemenea este de remarcat faptul că în E.C. au formulat doar jumătate de răspuns 52%
dintre elevi, iar în E.E. procentul răspunsurilor parţial corecte a fost de 12%.
Considerând global aceste răspunsuri, diferenţa dintre procentele celor două eşantioane
se reduce la zero.
Procentele cuprinse în grafic la itemul 3a se referă de asemenea la rezolvare
integral corectă. La E.C. am remarcat faptul că elevii au scris rezolvarea deşi se cerea
numai alegerea răspunsului corect şi am putut identifica sursa erorii. Deşi formula
aplicată era corectă, înlocuirea numerică a fost realizată invers la toţi elevii care au
încercat rezolvarea (68% din E.C.); obţinând rezultatul, aceştia nu l-au interpretat din
punct de vedere al fenomenului fizic şi nu au observat greşeala. În cadrul E.E. un
procent de 23% dintre elevi au selectat numai răspunsul, fără a scrie rezolvarea.
Rezolvarea itemului 5 a evidenţiat cateva aspecte interesante. Am selectat
această problemă cosiderând că formularea este destul de vagă pentru elevi de clasa a
91