UNIVERSITATEA „BABEŞ–BOLYAI” CLUJ ... - Liceul Waldorf

More documents

Recommendations

Info

3. Aerostatică şi aerodinamică 8.Hs.15. Presiunea atmosferică. Tubul lui Torricelli a) Materiale folosite b) Montaj experimental c) Desfăşurarea experimentului d) Observare, rezultate, concluzii e) Observaţii (tehnice şi metodice) − Tub subţire de sticlă de circa 1m lungime, închis la un capăt − Vas cu mercur − Cilindru de sticlă deschis la un capăt, carton Se umple cilindrul cu apă până la marginea superioară, se fixează discul de carton şi se întoarce. Se umple cu Hg tubul de sticlă şi se închide. Se răstoarnă tubul într-un vas cu mercur. Se înclină tubul. Se constată că, deşi discul de carton nu este prins de cilindru, după întoarcerea lui apa nu curge, ceea ce dovedeşte că aerul exercită o forţă de presiune asupra discului. Cu ajutorul tubului Torricelli se determină această presiune atmosferică. 80
III.3 Studiul comparativ al rezultatelor elevilor din şcoli <strong>Waldorf</strong> şi din şcoala tradiţională III.3.1 Cercetarea pedagogică Cercetarea pedagogică reprezintă un proces critic şi continuu în care formulăm întrebări sistematice în legătură cu componentele şi variabilele fenomenului educaţional şi în care încercăm să răspundem ştiinţific la aceste întrebări şi să ameliorăm fenomenul educaţional. Acest demers raţional este organizat în vederea surprinderii relaţiilor funcţionale şi cauzale dintre variabilele acţiunii educaţionale practice. Cercetarea pedagogică are un caracter creativ, critic, dinamic şi continuu de cunoaştere, scopul ei fiind explicarea, înţelegerea, optimizarea, inovarea, reformarea şi prospectarea activităţii de instruire şi educare. Toate acestea se realizează în viziune sistemică, prin investigarea teoretică şi/sau practic-aplicativă a relaţiilor funcţionale şi cauzale dintre componentele şi variabilele fenomanului educaţional. Debutul într-o cercetare se exprimă printr-o întrebare ce vizează o eventuală relaţie dintre aceste variabile. Cercetăm când interogăm; şi cercetăm când căutăm ceea ce va furniza un răspuns la o întrebare pusă. Descoperirea răspunsului reprezintă, în esenţă, conţinutul acestui demers raţional, la capătul căruia se conturează adevărul pedagogic. Cercetarea pedagogică se aplică tuturor componentelor fenomenului pedagogic: elevi, profesori, lecţii, plan şi programe de învăţământ, manuale şi materiale didactice. Obiectivul său îl constituie în primul rând experienţa avansată, novatoare, care încorporând noul face să progreseze practica generală. Se spune că „laboratorul cercetării pedagogice este în primul rând şcoala”, aşadar una din cele mai importante surse de cunoştinţe în materie de învăţământ o constituie experienţa la clasă. Munca nemijlocită la clasă formează elementul definitoriu al experienţei pedagogice, fiindcă acesta este nivelul la care se verifică oportunitatea unor tehnici de lucru, se selectează cele mai eficiente soluţii pentru problemele pedagogice ivite, se schiţează şi se realizează noi întrebări şi proiecte, respectiv se evaluează rezultatele imediate ale elevilor. Orice dascăl care efectuează o cercetare, vizează ameliorarea muncii sale şi a rezultatelor ei. De aceea, cele mai multe dintre cercetările efectuate de dascăl se plasează în domeniul modalităţilor de lucru cu elevii: strategii, metode, procedee, mijloace/materiale didactice. Cercetarea pedagogică trebuie să îndeplinească funcţii variate (descriptivanalitică, explicativă, operaţională, proiectivă). Probabil că funcţia sa prioritară va consta în contribuţia ei la dezvoltarea conceptelor, ideilor-cheie şi schemelor care vor îmbunătăţi de fiecare dată percepţia asupra fenomenelor educative, permiţând astfel un aport indirect, dar foarte important, la desfăşurarea unui învăţământ de o calitate superioară. Într-o formă mai directă, cercetarea permite dezvoltarea unor modele ale activităţii educative, a unor materiale didactice, care să fie un suport pentru o reînnoire efectivă şi concretă a învăţământului. Cercetarea permite de asemenea, să se evalueze efectele proceselor de reorganizare, restructurare şi inovare din sistemul de învăţământ, să se aprecieze programele şi şcolile, să se meargă dincolo de simple impresii în cunoaşterea structurilor si interacţiunilor în care se încadrează şi se desfăşoară faptele educative, facilitând astfel luarea deciziilor. 81
Page 1 and 2:
UNIVERSITATEA „BABEŞ-BOLYAI” C
Page 3 and 4:
Capitolul I CUPRINS I.1 Descrierea
Page 5 and 6:
CAPITOLUL I I.1 Descrierea general
Page 7 and 8:
- la vârsta şcolii primare, prin
Page 9 and 10:
problemele actuale pot găsi astfel
Page 11 and 12:
clar: dacă îi educăm pe copii as
Page 13 and 14:
I.2 Particularităţile studiului f
Page 15 and 16:
ceva din biografia omului, care ref
Page 17 and 18:
mod pronunţat pe Eul care încă n
Page 19 and 20:
I.3 Structurarea predării fizicii
Page 21 and 22:
întregi. În muzică se exprimă a
Page 23 and 24:
Avem nevoie de analiza obiectivă a
Page 25 and 26:
I.3.4 Aspecte privind desfăşurare
Page 27 and 28: I.3.5 Câteva precizări referitoar
Page 29 and 30: evidenţă progresele sale; care pe
Page 31 and 32: aspecte mai puţin evidente, dar ca
Page 33 and 34: Ce urmărim în evaluare? • care
Page 35 and 36: A. Să schiţeze o schemă de lucru
Page 37 and 38: CAPITOLUL II II.1 Conţinuturile st
Page 39 and 40: II. Fenomene mecanice 1. Mişcare;
Page 41 and 42: II.1.2 Clasa a VII-a Pentru clasele
Page 43 and 44: Energia cinetică (calitativ) Energ
Page 45 and 46: Standarde curriculare de performan
Page 47 and 48: II.2.1 Clasa a VI-a Obiectivele cad
Page 49 and 50: Conţinuturi 1. Fenomene acustice
Page 51 and 52: 6. Stimularea respectului pentru na
Page 53 and 54: II.3 Analiza comparativă a conţin
Page 55 and 56: II.3.3 Clasa a VIII-a Ambele progra
Page 57 and 58: III.1.3 Principii care stau la baza
Page 59 and 60: III.2 Exemple de bună practică Î
Page 61 and 62: NR. UNITATE DE CRT CONŢINUT 1. No
Page 63 and 64: NR. UNITATE DE CRT CONŢINUT 1. No
Page 65 and 66: III.2.3 Criterii de evaluare Pe lâ
Page 67 and 68: III.2.4 Experimente Considerăm de
Page 69 and 70: 8.Hs.4. Presiunea laterală a) Mate
Page 71 and 72: 8.Hs.7. Variaţia presiunii hidrost
Page 73 and 74: 8.Hs.10. Forţa portantă. Studiul
Page 75 and 76: 2. Fenomene superficiale (forţe mo
Page 77: 8.Hs.14. Capilaritate (la apă şi
Page 81 and 82: De regulă formularea concluziilor
Page 83 and 84: - Pe parcursul predării lecţiilor
Page 85 and 86: 2. 3. d) Presiunea hidrostatică de
Page 87 and 88: Grup Experi- mental Clasa VIII E.E.
Page 89 and 90: Între procentele de rezolvare apar
Page 91 and 92: Ipoteza nulă se enunţă astfel: p
Page 93 and 94: IV.1 Concluzii CAPITOLUL IV Aplicar
Page 95: 21. PAXINO, Gheorghe, Cuvânt intro
show all

UNIVERSITATEA „BABEŞ–BOLYAI” CLUJ ... - Liceul Waldorf

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?