UNIVERSITATEA „BABEŞ–BOLYAI” CLUJ ... - Liceul Waldorf

More documents

Recommendations

Info

şi îşi îndeplinesc sarcinile de învăţare, dar şi pe disponibilităţile de comunicare, de colaborare şi lucru în echipă. Aceste valenţe reale ale aplicării observaţiei sistematice nu trebuie să ne conducă spre utilizarea unilaterală a acestei metode de evaluare. Este foarte importantă adaptarea metodelor de evaluare la stadiul de dezvoltare a elevilor, la specificul clasei, la individualităţile elevilor – chiar prin evaluare să creăm situaţii de manifestare pentru o cât mai variată paletă de aptitudini. Optimul în evaluările pe parcurs poate fi stabilit doar de profesor, ţinând seama de: efectivele de elevi, timpul disponibil, situaţia particulară a fiecărei clase şi a fiecărui elev. O modalitate neconvenţională de evaluare utilizată în şcolile <strong>Waldorf</strong> o reprezintă realizarea unor evenimente publice – prezentarea epocii pentru părinţi sau colegi, cu expunerea caietelor de epocă şi a celorlalte produse (experimente realizate de elevi, referate, proiecte proprii), mici scenete realizate pornind de la cele studiate, alte momente în cadrul serbărilor lunare ale şcolii, etc. Alegerea metodelor de evaluare trebuie să ţină cont şi de realizarea unui echilibru între evidenţierea a ceea ce elevii cunosc sau ştiu să facă şi evidenţierea a ceea ce nu au înţeles sau nu au achiziţionat. Un „risc” în utilizarea metodelor de evaluare îl constituie extrapolarea modalităţilor specifice examenelor în lucrul uzual la clasă. Aceasta induce atât un stres inutil elevilor cât şi atitudinea de a învăţa pentru o autoritate abstractă. Când evaluăm? În mod uzual, se consideră că din perspectiva momentelor în care se realizează, evaluarea poate fi iniţială (predictivă), continuă (pe parcurs, formativă, de progres) şi finală (cumulativă, sumativă, de bilanţ). Foarte recomandată în practica actuală este aplicarea testului iniţial, pentru stabilirea nivelului de cunoştinţe al elevilor, mai ales în cazul claselor noi. Ar fi poate interesant să comparăm această metodă cu efectul produs asupra elevilor printr-un experiment semnificativ, impresionant. Cine beneficiază de rezultatele evaluării? Principalii beneficiari ai evaluării sunt: elevul, profesorul, ceilalţi profesori, părinţii, structurile de decizie în învăţământ (inspectoratele şcolare, ministerul educaţiei), comunitatea. Cât de important este să avem în vedere care este beneficiarul evaluării atunci când o realizăm, de la proiectare până la luarea deciziilor ce decurg din concluzii? Dacă evaluarea este realizată astfel încât să conducă la îmbunătăţirea procesului educativ (funcţia de reglare a sistemului, funcţia educativă şi cea socială) privit atât din perspectiva elevilor cât şi din cea a profesorului, primii beneficiari ai rezultatelor evaluării ar trebui să fie elevii. Motivaţia pozitivă este mai benefică decât cea negativă. Cum realizăm evaluarea astfel, încât motivaţia studiului să fie consolidată şi nu diminuată? Evaluarea realizată pentru clasificare şi selecţie (examenele naţionale) are adesea efecte demoralizante pentru cei care nu şi-au realizat aspiraţiile de a accede întro anumită şcoală, ca urmare a notei obţinute prin examinare. Cine sunt beneficiarii reali ai examinărilor realizate exclusiv ca rezolvare a testelor de cunoştinţe? Câteva repere utile pentru realizarea evaluării În evaluare ţinem cont de: • raportarea la vârstă: stadiul de dezvoltare al elevului, în raport cu caracteristicile vârstei sale şi evoluţia sa pe parcursul studiului ,din perspectiva acestor caracteristici; • raportarea la sine: evoluţia în raport cu propria persoană; • raportarea la standardele naţionale de competenţe şi aptitudini. 34
Ce urmărim în evaluare? • care este stadiul iniţial de dezvoltare a elevului; • cum se raportează elevul la procesul de învăţare, la metodele folosite, la temele de lucru care îi sunt solicitate; • cum a lucrat elevul; • care este calitatea realizărilor practice; • ce cunoştinţe, abilităţi, deprinderi de lucru a dobândit pe parcursul anului (epocii); • cum progresează elevul din punct de vedere cognitiv, afectiv, practic, moral, social; • care este calitatea cunoştinţelor dobândite • o reflectare asupra propriilor noastre metode de lucru cu clasa şi individual cu fiecare elev: au fost ele adecvate vârstei, indivizilor; au apărut plictisul la ore, chiulul; din ce cauză: am suprasolicitat elevii, sau i-am subsolicitat? Iată câteva întrebări care ne pot ajuta: • Care a fost contextul educaţional al activităţii desfăşurate? • Ce scopuri educaţionale mi-am propus? • Metoda a fost potrivită scopurilor? • Ce indicatori am folosit pentru a determina dacă standardele de performanţă au fost îndeplinite? • Cum am monitorizat aceasta zilnic, săptămânal, lunar, anual? • Cât de eficiente au fost epocile în atigerea scopurilor? Criterii de evaluare I. Limbajul, abilităţi cognitive, deprinderi: • conţinutul răspunsului (corect, complet), organizarea răspunsului (coerenţă, logică), prezentarea răspunsului (fluenţă, claritate, siguranţă, acurateţea limbajului, construcţia frazei, originalitate); • capacitatea de a-şi exprima ideile oral şi în scris; • capacitatea de concentrare asupra unei sarcini de lucru; • capacitatea de ascultare (profesor, elevi, alte persoane), ascultare activă-pasivă; • modul de redactare a caietului de epocă (complet, ordonat, lizibil, estetic, cu desene şi schiţe clare, exacte, structurarea conţinuturilor, descrierea cu acurateţe a experimentului, contribuţia personală la realizarea caietului, realizare artistică); • capacitatea de a respecta termenele (timpul de lucru acordat); • capacitatea de a-şi organiza munca; • imaginaţia exprimată în scris, verbal, alte moduri; • existenţa unor elemente de originalitate şi creativitate. II. Calităţi sociale, individuale, morale: • conştienţa faţă de cei din jur, capacitatea de a se îngriji de cadru (mediu); • capacitate de a conlucra, de a se juca cu colegii; • încrederea în prieteni, colegi, profesori, şcoală; • relaţia cu adevărul; • echilibrul emoţional; • motivaţia intrisecă, motivaţia pentru schimbare; • voinţa de a învăţa, entuziasmul, curiozitatea; 35
Page 1 and 2: UNIVERSITATEA „BABEŞ-BOLYAI” C
Page 3 and 4: Capitolul I CUPRINS I.1 Descrierea
Page 5 and 6: CAPITOLUL I I.1 Descrierea general
Page 7 and 8: - la vârsta şcolii primare, prin
Page 9 and 10: problemele actuale pot găsi astfel
Page 11 and 12: clar: dacă îi educăm pe copii as
Page 13 and 14: I.2 Particularităţile studiului f
Page 15 and 16: ceva din biografia omului, care ref
Page 17 and 18: mod pronunţat pe Eul care încă n
Page 19 and 20: I.3 Structurarea predării fizicii
Page 21 and 22: întregi. În muzică se exprimă a
Page 23 and 24: Avem nevoie de analiza obiectivă a
Page 25 and 26: I.3.4 Aspecte privind desfăşurare
Page 27 and 28: I.3.5 Câteva precizări referitoar
Page 29 and 30: evidenţă progresele sale; care pe
Page 31: aspecte mai puţin evidente, dar ca
Page 35 and 36: A. Să schiţeze o schemă de lucru
Page 37 and 38: CAPITOLUL II II.1 Conţinuturile st
Page 39 and 40: II. Fenomene mecanice 1. Mişcare;
Page 41 and 42: II.1.2 Clasa a VII-a Pentru clasele
Page 43 and 44: Energia cinetică (calitativ) Energ
Page 45 and 46: Standarde curriculare de performan
Page 47 and 48: II.2.1 Clasa a VI-a Obiectivele cad
Page 49 and 50: Conţinuturi 1. Fenomene acustice
Page 51 and 52: 6. Stimularea respectului pentru na
Page 53 and 54: II.3 Analiza comparativă a conţin
Page 55 and 56: II.3.3 Clasa a VIII-a Ambele progra
Page 57 and 58: III.1.3 Principii care stau la baza
Page 59 and 60: III.2 Exemple de bună practică Î
Page 61 and 62: NR. UNITATE DE CRT CONŢINUT 1. No
Page 63 and 64: NR. UNITATE DE CRT CONŢINUT 1. No
Page 65 and 66: III.2.3 Criterii de evaluare Pe lâ
Page 67 and 68: III.2.4 Experimente Considerăm de
Page 69 and 70: 8.Hs.4. Presiunea laterală a) Mate
Page 71 and 72: 8.Hs.7. Variaţia presiunii hidrost
Page 73 and 74: 8.Hs.10. Forţa portantă. Studiul
Page 75 and 76: 2. Fenomene superficiale (forţe mo
Page 77 and 78: 8.Hs.14. Capilaritate (la apă şi
Page 79 and 80: III.3 Studiul comparativ al rezulta
Page 81 and 82: De regulă formularea concluziilor
Page 83 and 84:
- Pe parcursul predării lecţiilor
Page 85 and 86:
2. 3. d) Presiunea hidrostatică de
Page 87 and 88:
Grup Experi- mental Clasa VIII E.E.
Page 89 and 90:
Între procentele de rezolvare apar
Page 91 and 92:
Ipoteza nulă se enunţă astfel: p
Page 93 and 94:
IV.1 Concluzii CAPITOLUL IV Aplicar
Page 95:
21. PAXINO, Gheorghe, Cuvânt intro
show all

UNIVERSITATEA „BABEŞ–BOLYAI” CLUJ ... - Liceul Waldorf

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?