UNIVERSITATEA „BABEŞ–BOLYAI” CLUJ ... - Liceul Waldorf

şi îşi îndeplinesc sarcinile de învăţare, dar şi pe disponibilităţile de comunicare, de
colaborare şi lucru în echipă.
Aceste valenţe reale ale aplicării observaţiei sistematice nu trebuie să ne
conducă spre utilizarea unilaterală a acestei metode de evaluare. Este foarte importantă
adaptarea metodelor de evaluare la stadiul de dezvoltare a elevilor, la specificul clasei,
la individualităţile elevilor – chiar prin evaluare să creăm situaţii de manifestare pentru
o cât mai variată paletă de aptitudini. Optimul în evaluările pe parcurs poate fi stabilit
doar de profesor, ţinând seama de: efectivele de elevi, timpul disponibil, situaţia
particulară a fiecărei clase şi a fiecărui elev.
O modalitate neconvenţională de evaluare utilizată în şcolile Waldorf o
reprezintă realizarea unor evenimente publice – prezentarea epocii pentru părinţi sau
colegi, cu expunerea caietelor de epocă şi a celorlalte produse (experimente realizate de
elevi, referate, proiecte proprii), mici scenete realizate pornind de la cele studiate, alte
momente în cadrul serbărilor lunare ale şcolii, etc.
Alegerea metodelor de evaluare trebuie să ţină cont şi de realizarea unui
echilibru între evidenţierea a ceea ce elevii cunosc sau ştiu să facă şi evidenţierea a ceea
ce nu au înţeles sau nu au achiziţionat.
Un „risc” în utilizarea metodelor de evaluare îl constituie extrapolarea
modalităţilor specifice examenelor în lucrul uzual la clasă. Aceasta induce atât un stres
inutil elevilor cât şi atitudinea de a învăţa pentru o autoritate abstractă.
Când evaluăm?
În mod uzual, se consideră că din perspectiva momentelor în care se realizează,
evaluarea poate fi iniţială (predictivă), continuă (pe parcurs, formativă, de progres) şi
finală (cumulativă, sumativă, de bilanţ). Foarte recomandată în practica actuală este
aplicarea testului iniţial, pentru stabilirea nivelului de cunoştinţe al elevilor, mai ales în
cazul claselor noi. Ar fi poate interesant să comparăm această metodă cu efectul produs
asupra elevilor printr-un experiment semnificativ, impresionant.
Cine beneficiază de rezultatele evaluării?
Principalii beneficiari ai evaluării sunt: elevul, profesorul, ceilalţi profesori,
părinţii, structurile de decizie în învăţământ (inspectoratele şcolare, ministerul educaţiei),
comunitatea. Cât de important este să avem în vedere care este beneficiarul evaluării
atunci când o realizăm, de la proiectare până la luarea deciziilor ce decurg din concluzii?
Dacă evaluarea este realizată astfel încât să conducă la îmbunătăţirea procesului
educativ (funcţia de reglare a sistemului, funcţia educativă şi cea socială) privit atât din
perspectiva elevilor cât şi din cea a profesorului, primii beneficiari ai rezultatelor
evaluării ar trebui să fie elevii. Motivaţia pozitivă este mai benefică decât cea negativă.
Cum realizăm evaluarea astfel, încât motivaţia studiului să fie consolidată şi nu
diminuată?
Evaluarea realizată pentru clasificare şi selecţie (examenele naţionale) are
adesea efecte demoralizante pentru cei care nu şi-au realizat aspiraţiile de a accede întro
anumită şcoală, ca urmare a notei obţinute prin examinare. Cine sunt beneficiarii reali
ai examinărilor realizate exclusiv ca rezolvare a testelor de cunoştinţe?
Câteva repere utile pentru realizarea evaluării
În evaluare ţinem cont de:
• raportarea la vârstă: stadiul de dezvoltare al elevului, în raport cu caracteristicile
vârstei sale şi evoluţia sa pe parcursul studiului ,din perspectiva acestor caracteristici;
• raportarea la sine: evoluţia în raport cu propria persoană;
• raportarea la standardele naţionale de competenţe şi aptitudini.
34