planul local de dezvoltare durabilă a municipiului baia mare

nou, dar cu un ritm mult diminuat, până la sfârşitul
anului 2000.
Comerţ: În ceea ce priveşte sectorul comercial, ci fra
de afaceri realizată de companiile în domeniu a
înregistrat continuu o evoluţie ascendentă, dar
această evoluţie a fost diferită ca ritm de la un an la
altul. La sfârşitul anului 2000 cifra de afaceri totală
înregistrată de firmele cu activitate de comerţ era de
467.645.497 mii lei, cu o creştere de 1,5% faţă de anul
1999. Evoluţia ascendentă a cifrei de afaceri se
datorează în mare parte creşterii preţurilor, şi mai ales
creşterii preţurilor la produsele petrolifere (carburanţi
şi lubrifianţi), cifra de afaceri înregistrată de societăţile
comerciale care activează în acest domeniu fiind mai
mare la sfârşitul anului 2000 cu 7,4% decât în anul
1999.
În acelaşi timp, cifra de afaceri din vânzările
produselor alimentare a înregistrat o scădere faţă de
perioada precedentă cu 6,1%, ceea ce denotă o
scădere a consumului populaţiei.
Construcţii: Cifra de afaceri în construcţii a crescut
spectaculos pe parcursul întregii perioade analizate,
înregistrând 4.670.644.597 mii lei la sfârşitul anului
2000, dar aceasta se datorează creşterii preţurilor
materialelor de construcţii şi a transportului. Din total,
ponderea cea mai mare a revenit lucrărilor de
construcţii noi şi reparaţii capitale, 81,7%; din acestea
30
MUNICIPIUL
18,3% constituind lucrările de întreţinere şi reparaţii la
clădiri şi construcţii.
Serviciile: Au înregistrat o evoluţie fluctuantă de la un
an la altul, la sfârşitul anului 2000 cifra totală de
afaceri în acest sector fiind de 950.739.020 mii lei, cu
o creştere de 4,23% faţă de perioada comparabilă a
anului precedent.
Turismul: Evoluţia turismului în zona Baia Mare a
înregistrat o linie ascendentă în perioada 1996-2000,
fiind unul din sectoarele în care creşterea cifrei de
afaceri se datorează sporirii numărului societăţilor
comerciale care îşi dezvoltă obiectul de activitate în
acest domeniu şi dezvoltării afacerilor acestora.
Numărul total de turişti cazaţi în anul 2000 s-a ridicat
la 666.362 repartizaţi ca pondere astfel: 60% în
hoteluri, 18,3% în tabere, 11,3% în cabane turistice,
10,4% în moteluri şi pensiuni. Acest sector prezintă un
potenţial de dezvoltare în creştere, nevalorificat
sufi cient.
Potenţialul geografic al zonei, în special în zona Baraj-
Firiza-Izvoare-Gutin, Mogoşa este nevalorificat.
I.7.3. Structura ocupaþionalã pe sectoare
economice: 1996-2000 angajaþi (numãr
persoane)
DOMENIU 1996 1997 1998 1999 2000 2000/1999
Agricultura 3.202 1.633 777 802 600 0,748
Industrie 56.171 53.142 44.328 40.001 37.018 0,925
Construcţii 6.203 5.732 6.399 4.266 3.800 0,890
Comerţ 8.101 8.779 9.005 8.312 8.967 1,078
Servicii 4.741 2.757 2.813 2.114 2.714 1,283
Turism 421 428 194 316 361 1,142
În sfera ocupaţională, comparativ cu anul 1999 şi
perioadele anterioare, în anul 2000 se constată o
evoluţie diferită de la o perioadă la alta şi pe sfere de
ocupare, atât în cifre absolute cât şi ca pondere în
totalul populaţiei, a tuturor categoriilor de populaţie
ocupată, precum şi o creştere concomitentă a
numărului de şomeri.
Faţă de anul 1999, în 2000 rata globală de ocupare a
fost de 39,1% faţă de 44,2%, scăderea fiind mult mai
accentuată la femei. Pe sfere de ocupare, la sfârşitul
anului 2000, cea mai mare pondere o înregistra
populaţia ocupată în industrie, cu toate că evoluţia
acestui indicator a înregistrat o scădere continuă din
1996 spre 2000. Acest aspect relevă o restrângere
drastică a activităţii în sfera industriei extractive,