planul local de dezvoltare durabilă a municipiului baia mare

paturi de uscare, unde are loc de fapt şi o compostare
a lor, proces prin care compuşii organici cu azot şi
fosfor se mi neralizează, transformându-se într-o formă
accesibilă pentru plante (fertilizant pentru pomicultură
sau agricultură). Datorită umidităţii ridicate a acestui
tip de dejecţii, deshidratarea se face greoi, iar
capacitatea paturilor nu este suficientă.
E. DEŞEURI L EM NOASE
Pe raza municipiului Baia Mare este estimat un număr
de 13 agenţi economici cu activitate în prelucrarea
primară a lemnului, volumul anual de deşeuri generat
fiind estimat la 1500 mc. Depozitarea se realizează
prin depunere directă (fenomen regăsit în special pe
malurile cursurilor de apă), în depozitul municipal de
deşeuri menajere sau industriale, sau prin reutilizarea
ca sursă de energie calorică. Depozitarea
necontrolată duce la poluarea apelor de suprafaţă.
I.4.2. Zgomotul
Principala sursă de poluare sonoră este traficul rutier.
Din determinările efectuate rezultă faptul că pe
principalele artere de circulaţie şi în zonele industriale
nivelele de zgomot depăşesc limitele admise prin
normele de sănătate publică. Simptome şi afecţiuni
mai des semnalate de către persoanele investigate:
oboseală, dureri de cap, ameţeli, dureri articulare,
afecţiuni respiratorii acute, tulburări ale somnului.
Din totalul vehiculelor, 74% sunt reprezentate de
vehicule de călători, iar 26% de vehicule de marfă. Din
datele existente, se evidenţiază faptul că Baia Mare
reprezintă un centru comercial important al regiunii,
fiind un pol al traficului marfă de penetraţie superior
celui urban de călători, şi de asemenea o legătură prin
DN 1C şi DN18 pentru traficul de tranzit. Lipsa centurii
de tranzit a oraşului influenţează relativ puţin
presiunile exercitate de trafic (2,93% din total) din
punct de vedere al numărului de vehicule. Principalele
zone rezidenţiale afectate fonic de traficul de tranzit şi
penetraţie sunt cartierele Gări i, Decebal şi Vasile
Alecsandri.
Din analiza traficului interior pe macrozone, se
remarcă 8 centre de trafic interior cu impact asupra
nivelului fonic, cele mai importante fiind: Centru Vechi,
22
MUNICIPIUL
Centru Nou (intersecţia B-dul Bucureşti – B-dul Unirii),
Zona Industrială (intersecţia Str. Vasile Lucaciu – Str.
8 Martie) cu peste 60% din traficul total între
macrozone.
I.4.3. Educaþia ecologicã ºi activitãþi
comunitare specifice
În municipiul Baia Mare sunt înregistrate un număr de
45 organizaţii neguvernamentale dedicate protecţiei
mediului şi conservării biodiversităţii naturale.
Domeniile prioritare de activitate sunt legate de
reabilitarea mediului, conservarea naturii şi a
diversităţii biologice, informare şi sensibilizare publică,
managementul deşeurilor şi crearea reţelelor
comunitare de analiză şi monitorizare comparativă.
Primăria Baia M are realizează conexiunea cu ONGurile
prin intermediul Biroului de Relaţii cu ONG-urile.
Pentru implicarea societăţi i ci vile în soluţionarea unor
probleme de protecţia mediului, primăria a constituit
Garda Ecologică, un organism care reuneşte, pe bază
de voluntariat, cetăţeni cu disponibilitate de acţiune şi
spi ri t eco-ci vi c.
Consiliul Local al Copiilor şi Consiliul Local al Tinerilor,
constituite ca replică la Consiliului Local Baia Mare,
organizează şi desfăşoară, în parteneriat cu elevii şi
tinerii, activităţi de educaţie ecologică în şcoli sau
organizaţii neguvernamentale.
Educaţia şcolară de protecţia mediului se desfăşoară
în cadrul unităţilor de învăţământ universitar şi
preuniversitar. În cadrul Facultăţii de Mine şi
Metalurgie a Universităţii de Nord Baia Mare există
două secţii cu speci alizări în ingineria mediului în
minerit şi metalurgie şi respectiv, managementul
deşeuril or, care pregătesc anual un număr de 50 de
specialişti în cele două domenii.
Din punct de vedere al protecţiei mediului şi calităţii
vieţii ambientale reies patru nivele ierarhice ale
interesului comunitar şi impactului antropic asupra
mediului înconjurător:
• poluare urbană, exprimată prin degradarea
stării de sănătate a populaţiei, calitatea şi