Morometii - Marin Preda

“Drama Drama ultimului ţaran aran”
MOROMEŢII
MOROME II

ARGUMENT
Manualul de la editura “Corint Corint” este conceput în n concordantă cu strucutra şi i cu
obiectivele programei aprobate de Ministerul Educaţiei Educa iei şi i Cercetării, Cercetării,
cuprinzând cuprinzând
o oferta
maximală în n ce priveşte prive te numarul scriitorilor şi i al textelor propuse pentru a fi studiate.
Manualul înceraca nceraca sa dea, potrivit programei şcolare, colare, o idee generala despre evoluţia evolu ia limbii şi i
literaturii române şi i sa fixeze, prin analiza catorva texte fundamentale, noţiunile no iunile şi i procedeele
specifice genului liric, romanului, dramei moderne, criticii române româneşti
ti de ieri si de azi.

ARGUMENT
Într ntr-o o lume care se mişca mi ca repede, într ntr-o o lume proteica, tînarul narul trebuie să aibă câteva puncte de
reper sigure. Manualul Manualul
de literatura trebuie să-i să i ofere competenţele competen ele necesare domeniului
creaţiei, crea iei, cultivându cultivându-i
i gustul pentru estetică şi i oferindu-i oferindu i concomitent informaţii informa ii corecte despre
despre istoria culturii naţionale na ionale în n evolutia şi i in raporturile ei cu alte modele culturale. Elevul
trebuie să evite extremele: extremele:
reproducerea unorinformaţii
unorinforma ii prefabricate despre textele literare şi i
afişarea afi area unei originalităţi originalită i în n abordare, insuficient susţinută sus inută de cunoaşterea cunoa terea problematicii.
Adică elevul trebuie să refuze atât rolul prea umil al lui Pristanda, Pristanda,
cât şi i rolul prea orgolios al
lui Caţevencu Ca evencu. . Dar ce ne facem cu rolul Cetăţeanului Cetă eanului turmentat: „Eu Eu…pentru pentru cine votez?” votez?
Problemele limbii literare au constituit întotdeauna ntotdeauna un domeniu de preocupări strâns legate de
evoluţia evolu ia culturii, a literaturii, de eforturile novatoare ale culturilor culturilor
din toate domeniile ;
limbajul a fost mijlocul cel mai eficace de cristalizare a ideilor ideilor
, de stabilire a contactelor
dintre oameni şi i culturi. Aceste realizări cer un instrument tot mai bogat, bogat,
mai nuanţat, nuan at, mai
nou, dar în n acelaşi acela i timp şi i exact, capabil să transmită cu fidelitate tezaurul de gândire şi i de
simţire sim ire al unei comunităţi comunită i . contribuţia contribu ia scriitorilor noştri, no tri, printre care şi i Ioan Slavici, ca
exponenţi exponen i talentaţi talenta i ai artei limbii şi i literaturii, ca inovatori inspiraţi inspira i în n domeniul valorificării
tezaurului vorbirii obşte ob teşti, ti, rămâne un bun câştig câ tig pentru eternitate, un un
stimulent continuu al
cultivării limbii noastre de toate zilele. zilele.
„Limba Limba înaintează naintează datorită marşului mar ului maiestuos al
marilor scriitori” scriitori , a spus o dată Victor Hugo, Hugo,
consacrând într ntr-o o formulă fericită partea de
contribuţie contribu ie esenţială esen ială a scriitorilor la dezvoltarea limbii naţionale, na ionale, problemă problemă
despre care au
vorbit adesea şiscriitori iscriitori noştri. no tri.

ARGUMENT
„Limba Limba înaintează naintează datorită marşului mar ului maiestuos al marilor scriitori” scriitori , a spus o dată Victor Hugo, Hugo,
consacrând într ntr-o o formulă fericită partea de contribuţie contribu ie esenţială esen ială a scriitorilor la dezvoltarea limbii
naţionale, na ionale, problemă problemă
despre care au vorbit adesea ;I scriitorii noştri no tri. .
Se poate urmări cu interes şi i uimire câtă pricepere şi i ataşament, ata ament, câtă câtă
ştiin tiinţă ă şi i instinct lingvistic au
dovedit scriitorii în n procesul modernizării culturii, culturii,
al literaturii şi i limbii naţionale na ionale , sporind prin
opera lor tezaurul expresiv al limbii literare. Creaţiile Crea iile literare ale scriitorilor noştri no tri se regăsesc în n
manuale şcolare, colare, aparţinând apar inând unor edituri diferite. Nu trebuie uitat faptul căci manualul este o
oglindă al elevului care îl l ajută să intre în n acel univers al lecturii , în n lumea interpretării unor texte ,
dar şi i a unor idei. Totodată manualul este un instrument de lucru , de de
lărgire a cunoştin cuno tinţelor elor , un
reper atât pentru elev cât şi i pentru profesor , la care se adaugă şi i opera în n sine a autorului.

ARGUMENT
Editura Corint se bazează cel mai mult pe comunicare , oferind elevilor şi i în n acelaşi acela i timp şi i
profesorilor sugestii pentru orientarea lecturii , oferte de interpretare interpretare
, concluzii concluzii
la temă , exerciţi exerci i
ceea ce stimulează dezvoltarea perspectivei narative . Manualul de „Limba Limba şi i literatura română” română
apărut la editura Corint , Bucureşti Bucure ti 2003 , are conţinutul con inutul organizat pe părţi păr i , capitole subcapitole şi i
lecţii lec ii respectând stilul cognitiv adecvat vârstei . Textul este uşor u or lizibil , manualul are un aspect
exterior plăcut fiind redactat cu caractere în n stiluri şi i mărimi diferite , include material iconografic ,
ilustraţii ilustra ii , fotografii ale autorilor , conţinutul con inutul acestuia răspunzând obiectivelor programei de Limba
şi i literatura română pentru anul şcolar colar 2006 – 2007. Conceptele sunt explicate clar , într ntr-o o coloană
colorată în n partea dreaptă sau stângă a paginii stimulând elevul , iar întrebările ntrebările şi i exerciţiile exerci iile , un
mijloc de evaluare a învă nvăţăturii ăturii sunt astfel concepute ca elevul să-şi să i verifice cunoştin cuno tinţele. ele. În n tabelul
de mai jos pot fii observate criteriile utilizate pentru alegerea alegerea
manualului învingător nvingător , fiecăruia fiecăruia
dintre ele acordându-i-se acordându se o notă. notă
Datorită calităţilor calită ilor , aspectelor pozitive dar şi i materialului deosebit de bogat care valorifică
metodele moderne de investigaţie investiga ie a textului literar şi i non-literar non literar , meritul meritul
manualului apărut la
editura Corint.

Numar
curent
1
2
3
4
5
6
TOTAL
PUNCTAJ.
Criterii de evaluare
VIZIUNE INTEGRATĂ:
-Limbã şi comunicare- Literaturã-
Concepte funcţionale
SUGESTII:
Fişe evaluare (sumativã, formativã).
Exemple.
Fişe de lucru
PREZENTAREA GRADATĂ ŞI
PROGRESIVÃ A UNOR
STRATEGII ACTIV-
PARTICIPATIVE
ALEGEREA TEXTELOR DE BAZĂ ŞI
AUXILIARE.
Crearea unei intertextualitãţi relevante
pentru tipuri diferite de limbaje
DICŢIONAR EXPLICATIV CORELAT
CU PREZENŢA UNOR
CONCEPTE FUNCŢIONALE
ASPECTE ESTETICE CARE SĂ
TRIMITĂ LA CORELAŢII CU
CELELALTE ARTE
ALEGEREA MANUALULUI
HUMANITAS
cls. aX-a
5
3
4
3
3
4
24
3
EDITURA DIDACTICA SI
PEDAGOGICA
cls. aX-a
4
3
4
3
4
21
CORINT
cls. aX-a
5
5
5
4
5
4
28

PROIECT DIDACTIC
SUBIECTUL LECŢIEI: LEC IEI: “Morome Moromeţii ii” de Marin Preda (caracterizarea personajului Ilie Moromete) Moromete
TIPUL LECŢIEI: LEC IEI: predare - învă nvăţare are
OBIECTIVE GENERALE:
Dezvoltarea competenţelor competen elor de argumentare şi i de gândire critica;
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
OPERA IONALE:
să-l să l caracterizeze pe Ilie Moromete raportându-l raportându l la celelalte personaje şi i la celelalte straturi ale operei;
să stabileasca relaţii rela ii între ntre primul şi i al doilea volum al romanului “Morome Moromeţii ii”, , marcând marcând
modificarea pe care o
suferă; suferă
să precizeze modalitaţile modalita ile de caracterizare a personajului.
METODE DIDACTICE:
explicaţia explica ia
conversaţia; conversa ia;
exerciţiul; exerci iul;
descoperirea;
MATERIAL BIBLIOGRAFIC:
Manualul “Limbă Limbă si literatură română” română pentru clasa a X-a, X a, Ed. Corint, 2003
Romanul “Morome Moromeţii ii” vol. I si II
Referinţe Referin e critice: Nicolae Manolescu - “Arca Arca lui Noe” Noe (vol.I), Eugen Simion - “Scriitori Scriitori romani de azi” azi
TIPURI DE EVALUARE: orală orală,
, frontală frontală/individua
/individuală lă

1.Moment organizatoric
2.Reactualizarea cunoştinţelor insuşite anterior
3.Enunţarea obiectivelor urmărite
PROIECT DIDACTIC
SECVENŢELE LECTIEI OBV
4.Prezentarea optima a conţinutului 5.Dirijarea învaţarii
6.Tema pentru acasa
O2 O1, O2, O3
O1, O2, O3

SITUATIILE DE INSTRUIRE SI EDUCARE
PROIECT DIDACTIC
-absenţe, stabilirea disciplinei, pregatirea pentru lecţie.
CONŢINUT: Se pun cateva intrebari cu privire la apariţia romanului, tema
romanului, locul pe care-l ocupa personajul in cele două volume.
METODE: conversaţia
CONŢINUT: Se vor enunţa obiectivele stabilite.
METODE: explicaţia
CONTINUT: - Coordonatele construcţiei personajului în primul volum:
autoritatea în familie, autoritatea în comunitatea rurală, ironia, inteligenţa,
bucuria, contemplaţia, raportarea la pamant, profunzimea.
- Modificarea anunţată la sfarşitul vol. I: însingurarea.
- Locul personajului în volumul al II-lea.
- Modalitaţile de caracterizare: a) Directa (atitudinea de simpatie a naratorului
faţa
de Ilie Moromete), realizată de către narator şi alte personaje;
b) Indirectă prin comportament, limbaj,
monolog interior, raportarea la alte personaje.
- Opinii critice. METODE: explicaţia, conversaţia

SITUATIILE DE INSTRUIRE SI EDUCARE
PROIECT DIDACTIC
STRATEGII: mixtă
EVALUARE: frontală, orală Prin metoda conversaţiei elevii sunt solicitaţi:
- să prezinte informaţii despre prototipul personajului; să identifice
trasaturile personajului, asa cum apare in vol. I, prezentând modalitaţile de
caracterizare.
Se urmareşte argumentarea acestora cu aspecte din text.
- să interpreteze finalul vol. I (modificarea);
- să relateze principalele acţiuni în care este implicat personajul, în vol.
al II-lea, identificând trăsăturile şi modificarile;
- să stabileasca locul pe care-l ocupa personajul ;
- să precizeze modalităţile de caracterizare folosite de romancier in vol.
al II-lea; predomina caracterizarea indirectă;
- să analizeze percepţa critică a personajului. Li se distribuie fişe cu citate
iar elevii trebuie să le comenteze.
METODE: analiza de/pe text, exerciţiul, conversaţia, descoperirea
semidirijata.
STRATEGII: mixte
EVALUARE: frontală
Dupa modelul din clasa realizaţi caracterizarea personajului Ilie Moromete.

ROMANUL:
definitie, definitie
caracteristici, caracteristici
clasificare, clasificare
reprezentare in literatură.
literatură
ELEMENTE DE TEORIE LITERARĂ

ROMANUL
Romanul este o scriere epica în n proză, proză,
deschisă deschisă
modificărilor de structură şi i
imbogăţirilor
imbogă irilor de conţinut. con inut. Astăzi Astăzi
a ajuns cel mai frecvent tip de proză
literară. literară.
Originea sa este greu de precizat, abia la sfârşitul sfâr itul secolului al XIII-
lea devine o specie exclusiv in proză. proză.
Până Până
în n secolul al XVIII-lea, XVIII lea, a fost
considerat preponderent ca o literatură de divertisment.
divertisment.

ROMANUL
Caracteristici:
romanul are o structură amplă, amplă
permite desfăşurarea desfă urarea subiectului în n planuri paralele,
combină nuclee narative distincte, distincte
foloseşte folose te nu număr mare de personaje, personaje
prezintă destinul unor personalităţi personalită i bine individualizate
sau al unor grupuri de indivizi,
cunoaşte cunoa te o mare varietate de forme.

Menţiona Men ionaţi i caracteristicile romanului, completând scheme următoare
prezintă
destinul unor
personalităţi
bine
individualizate
combină
nuclee
narative
distincte
destinul
personajelor
este determinat
de trăsături de
caracter şi de
întâmplările ce
constituie
subiectul operei
ROMANUL
foloseşte un
număr mare
de personaje
are o
structura
ampla
Permite
desfaşurare
a
subiectului
în planuri
paralele

Clasificarea romanului
- după situarea în n timp a acţiunii ac iunii: : picaresc, eroic, istoric, contemporan, de
anticipaţie; anticipa ie;
- după cadrul social sau geografic: geografic:
urban, rural, provincial, exotic;
- după forma de organizare epică: epică:
epistolar, jurnal, eseistic;
- după amploarea epică: epică roman-frescă
roman frescă, , saga, roman ciclic, roman fluviu;
- după curentul literar: literar:
romantic, realist, naturalist
- după ceea ce reprezintă în n raport cu realitatea: realitatea:
alegoric, fantastic,
parabolic, existenţialist; existen ialist;
- dupa respectarea cronologie evenimentelor narate: narate:
tradiţional, tradi ional, modern;
- după tehnica narativă: narativă:
de tip balzacian, stendhalian, stendhalian,
tolstoian, proustian,
gidian, gidian,
avangardist, postmodernism;
- dupa procedeul narativ dominant: dominant:
psihologic, sentimental, comportamentist.

Realizaţi Realiza i o alta clasificare a romanului. Exemplificaţi
Exemplifica
Istoric
„Fraţii Jderi”
Subiectiv
„Ultima noapte
de dragoste
întâa nopate de
război”
ROMAN
Social
„Ion”
Realist
„Moromeţii”

Plan de lecţie lec ie
Plan simplu Plan dezvoltat Rezumat
Viaţa comunităţii
rurale.
Intoarecerea familiei
Moromete de la câmp,
aspecte ale vieţii
comunitaţii rurale.
Prima secvenţa include aproximativ jumatate din
discursul romanesc incepând intr-o sâmbătă seara,
continuând noaptea pâna duminica după-amiază. In
insistenta prezentare a întoarcerii familiei Moromete
de la câmp naratorul relateaza despre viaţa
comunitaţii rurale, surpinsă in aspectele ei esenţiale:
dragostea – Polina, Birică; dorinţa de inavuţire –
Tudor Bălosu; revolta socială – Tugurlan; sprirul
distructiv al Guicăi; atitudinea in faţa unei maladii
cronice – Vasile Boţighină etc. Duminică dimineaţa
predomină manifestari colective: participarea la
premilitară, adunarea din Poiana lui Iocan;
plataimpozitelor şi altele. Hora tradiţiomnală din
romanul lui Rebreanu aici abia este amintită „Birică
se îmbracă de horă” . Remarcăm aptitul scriitorului
pentru evocarea realităţii sociale care dinamiza
societatea ţarănească la acel timp. Ţăranii se implică,
chiar în necunoştinţa de cauză, uneori emoţional, dar
de cele mai multe ori mecajnic, ţinând pas cu
reformele date de guvern.

Satul in febra
secerişului.
Scena secerişului prezintă
aspecte din viaţa
satului tradiţional –
culegerea roadelor
pământului este un
moment de bucurie,
de consonanţă deplină
a omului cu rtimurile
naturii.
Plan de lecţie lec ie
Satul este surpins in febra secerişului, oboseala
ucigătoare a muncii fuzionând cu bucuria recoltei:
oamenii treieră, macina grâul, gustă prima pâine.
Este atmosfera unui ceremonial de muncă in care, ca
intr-un ritual, oamenii i mpietresc in atitudini
hieratice: „Se aşeaza toţi pe iarbă […] Când scoase
pâinea aproape ca se îmbătară. Privirile li se lărgiră,
chipurile li se facură frumoase. Femeia se inchină
(…) barbaţii işi luară pălăriile de pe cap, femeia
rupse pâinea şi le dădu bucăţi mari, care în mâinile
lor pâlpâiră de dragoste şi de a bur, parcă ar fi fost
vii”. Catrina laudându-l pe Cel de Sus pentru ,,mana
cerească, cum îi spunea ea grâului, cu care îi
milostivise Dumnezeu.

Izbucnirea
conflictului
dintre Ilie
Moromete si
copii săi.
Băieţii se află in conflic cu
tatăl lor deoarece
acesta „nu face nimic,
stă toată ziua”, iar pe
ei îi scoală cu noaptea
în cap si nu-i slabeşte
toată ziua cu ordine şi
porunci.
Plan de lecţie lec ie
Băieţii cei mari sunt din ce în ce mai înverşunaţi
împotriva Catrinei, dar şi a surorilor vitrege, Tita şi
Ilinca, intrucât ele îşi făceau ţoale noi, erau vesele şi
vioaie şi li se strângea zestre pentru măritiş intr-o
ladă ce stătea mereu încuiată şi la care nu avea voie
nimei să umble. Băieţii intră in conflict şi cu tatăl lor,
acundu-l că nu e în stare de nimic, pe când „alţii, ca
alde Bălosu”, ştiu să câştige bani din vânzarea
produseoor şi-l silesc să plece şi el la munte cu
cerealele, dar nu iese nimic din această călătorie,
spre satisfacţia cinică a lui Moromete. Băieţii cei
mari plănuiesc să plece cu oile la Bucureşti, ca să
facă bani, calculele teoretice pe care le fac îl conving
chiar şi pe Moromete că familia s-ar alege cu un
câştig important.

Plecarea băieţilor la
Bucureşti.
Inrăutaţirea situaţiei
materiale a familiei
Moromete îi
determină pe fiii mai
mari să plece in
capitală.
Plan de lecţie lec ie
In familia Moromete izbucneşte o ceartă provocată de
Paraschiv si, drept urmare, Ilie îi bate crunt, lovindui
cu un par, pe Paraschiv şi
Nilă. In aceeaşi zi cei doi fug de acasă, luând cu cei caii,
banii şi câteva covoare pregătite ca zestre pentru cele
două fete. Ilie Moromete vinde o parte din pământ şi
bucata din grădină cerută de Tudor Bălosu, achită
datoriile şi plăteşte pentru Niculae, care reuşise la
examenul pentru şcoala de invăţători, cumpără alţi
doi cai.

Plecarea băieţilor la
Bucureşti.
Incercarea lui
Moromete de a
reîntregi familia.
Inrăutaţirea situaţiei
materiale a familiei
Moromete îi
determină pe fiii mai
mari să plece in
capitală.
Ilie Moromete pleacă la
Bucureşti să-ţi vadă
feciorii, cu intenţia de
a-i aduce înapoi acasă,
deoarece acum pusese
la loc pogoanele
vândute şi ar avea
pământ de muncit
pentru fiecare copil.
Plan de lecţie lec ie
In familia Moromete izbucneşte o ceartă provocată de
Paraschiv si, drept urmare, Ilie îi bate crunt, lovindui
cu un par, pe Paraschiv şi
Nilă. In aceeaşi zi cei doi fug de acasă, luând cu cei caii,
banii şi câteva covoare pregătite ca zestre pentru cele
două fete. Ilie Moromete vinde o parte din pământ şi
bucata din grădină cerută de Tudor Bălosu, achită
datoriile şi plăteşte pentru Niculae, care reuşise la
examenul pentru şcoala de invăţători, cumpără alţi
doi cai.
Moromeţii primiră o scrisoare de la băieţii mai mari, care
dădeau detalii despre viaţa lor in capitală: Paraschiv
lucra ca sudor la tramvaie, Nilă era portar la un bloc,
Achim era singurul care „reuşise totuşi în comerţ” şi
avea un mic magazin de „Consum alimentar”.
Moromete pleacă în capitală pentru a-şi convinge
feciorii să revină acasă; le vorbeşte cu acelaşi glas
autoritar de altă dată celor trei băieţi, adunaţi în
odăiţa lui Nilă, insalubră şi plină de şobolani.

Incercarea lui
Moromete de a
reîntregi familia.
Izbucnirea
războiului.
Ilie Moromete pleacă la
Bucureşti să-ţi vadă
feciorii, cu intenţia de
a-i aduce înapoi acasă,
deoarece acum pusese
la loc pogoanele
vândute şi ar avea
pământ de muncit
pentru fiecare copil.
Incercarea lui Moromete
de a-şi aduce acasa fiii
eşuează.
Plan de lecţie lec ie
Moromeţii primiră o scrisoare de la băieţii mai mari, care
dădeau detalii despre viaţa lor in capitală: Paraschiv
lucra ca sudor la tramvaie, Nilă era portar la un bloc,
Achim era singurul care „reuşise totuşi în comerţ” şi
avea un mic magazin de „Consum alimentar”.
Moromete pleacă în capitală pentru a-şi convinge
feciorii să revină acasă; le vorbeşte cu acelaşi glas
autoritar de altă dată celor trei băieţi, adunaţi în
odăiţa lui Nilă, insalubră şi plină de şobolani.
Izbucneşte razboiul, destrămarea familiei continuă cu
moartea lui Nilă in bătălia de la Cotul Donului,
pr4ecum şi cu sfâşitul tragic a lui Paraschiv, din
cauza tuberculozei. Autoritatea lui Ilie Moromete
scade atât în familie căt şi în sat, Catrina îl ameninţă
că-l părăseşte nemulţumită că Moromete nu trecuse
casa pe numele ei şi nici nu-i dăduse înapoi pogonul
de pământ pe care i-l datora. Cu prietenii vechi
rupsese legătura, iar Niculae observă ca oamenii nu-l
mai ascultă ca altă dată.

Anii 50 aduc
schimbări
profunde.
Moarte unui ţăran
fară zbucium,
făra dramatism.
In vaţa satului schimbările
profunde sunt
provocate de
evenimente pline de
viclenie.
Moromete avea aproape 80
de ani şi căzut la pat
îşi exprimă crezul său
de viaţă : „Domnule,
euîntotdeauna am dus
o viaă independentă
!”.
Plan de lecţie lec ie
Personajele noi introduse de autor întruchipează prostia,
ambiţia celo obscuri de a veni la putere şi de a
schimba lumea; venetici şi oameni pripăşiţi în sat,
prezentaţi cu ironie, ocupă locuri importante.iculae
Moromete ajunge activist de partid şi crede intr-o
nouă religie a binelui şi a răului. Trimis cu sarcină
de la judeţ ca să supravegheze strângerea cotelor şi
predcarea lor către stat, Niculae se orientează cu
dificultate în ţesătura de intrigi pusă la cale de
oportuniştii de profesie . Conflictele sunt sumeroase
şi greu de aplanat, toate acestea atrag destituirea
activistului Niculae Moromete, „care se dă la fund”,
îşi continuă studiile şi ajunge inginer horticultor.
Moromete îţi trăieşte adevărata vărstă care inevitabil duce
spre plecare dintre cei vii : moartea este situaţie
limită, deoarece Moromete are revelaţia apocalipsei,
a năruirii definitive a oricărei încercări de a realiza
integritatea familiei. Şi într-o zi „îşi rupse cămaşa de
pe el şi începuse să se vaite cu un glas plin de zale
zicând ca mai bine ar veni o moarte care să-l scape
… şi se puse la pat, şi nu se mai sculă şi nu mai
vruse să mănînce”. E o scenă tragică din care
Moromete îşi va reveni fiindcă este uimit de
înţelegerea deformată in ochii soţiei ce îi reproşeaza

PRECIZATI RELATIILE CARE EXISTA INTRE PERSONAJELE
MAI JOS MENTIONATE
Ilie Moromete intră în n conflict cu toate personajele romanului, în n primul rând cu familia sa.
Scena cinei este prima secvenţa secven a care alimentează conflictul la nivelul psihologiei individuale. individuale.
Moromete se afla in conflict deschis cu copiii sai, nemulţimi nemul imiţi de modul de gandire al tatălui, tatălui,
delipsa lui de pricepere în n ale comerţului. comer ului. Starea Starea
conflictuală este observabilă din poyiţia poyi ia pe care
cei trei o adoptă in timpul cinei: cinei:
stau stau
dimpreună, dimpreună,
nemulţumi nemul umiţi, i, revoltaţi, revolta i, fiind gata în n orice
moment de a complota împotriva mpotriva familiei; chiar şi i poziţia pozi ia lor este aceea a individului care are de
gând să părăsească clanul: clanul:
s-au s au aşezat a ezat spre ieşire ie ire aşteptănd teptănd parcă momentul potrivit abandonului
familial.
Relaţia Rela ia cu Niculae este tensionată din cauza interdicţiei interdic iei din partea tatălui de a merge la şcoală coală, ,
motivele fiind din nou de ordin material: lipsa banilor pentru carţi. car
Catrina este nemultumită de sotul ei care i-a i a promis că va trece casa şi i pe numele ei când a vândut
pamântul ce-l ce l avea ca zestre. Casatoria cu Moromete i-a a adus şi i ura din partea Guicăi, Guicăi,
ale carei
planuri au fost zadărnicite de pătrunderea Catrinei in familia sa. Cum era de asteptat, asteptat,
intre copiii
lui Ilie, cei trei fiii Achim, Achim,
Nilă şi i Paraschiv şi fatele Catrinei cu Ilie (Ilinca şi i Tita) Tita)
se va naşte na te un
conflict. Fetele, ajunse la varsta măritişului, măriti ului, lucrau pentru a-şi a i forma o zestre păstrată in lazi la care
nu aveau voie sa umble nimeni. Ţinute inute mereu incuiate, incuiate,
fiii aveau o concepţie concep ie eronata,
considderând ca acolo s-ar s ar găsi averi. averi
Intând in conflict cu familia apoi şi i cu satul ,Ilie , Ilie va suferi până la instrăinarea de sine. In volumul
II ne este prezentat intr-o intr o revenire a celui care susţine sus ine colectivitatea: îl l porpune şi i ăl susţine sus ine pe
Ţugurlan ugurlan în n ascensiunea socială fiindcă şi i crede în n judecata lui dreaptă, dreaptă,
îl l apreciază. apreciază.
Nu Nu
că nu ar
înţelege elege aspectul comercial al vieţii vie ii / „ştiin tiinţa a de a face bani” bani (cum relatau feciorii), dar Moromete
refuză să fie asemenea veinului său Bălosu: Bălosu:
avar, avar,
egoist, egoist,
fiindcă fiindcă
inavuţirrea inavu irrea ţine, ine, după după
el, el,
de de
o etică
patologică – cea care poate deveni o boală socială.
socială

GUICA
CATRINA
BALOSU
NILA
PARASCHIV
ACHIM
ILIE MOROMETE
TITA
ILINCA
PARIZEANUL

ENUMERATI SCENELE SEMNIFICATIVE CARE APAR IN ROMAN.
EVIDENTIATI TRASATURILE PERSONAJELOR
Intoarcerea de la câmp a familiei
Intoarcerea
a familiei Moromente
devine asemenea altor imagini rurale – descrierea Dunării, Dunării,
secvenţe secven e despre
cuplul de îndrăgosti ndrăgostiţi i Birică – Polina, Polina,
preocuparile ţăranilor ăranilor – toate aceste
secvenţe secven e care pledează pentru provocarea curiozităţii curiozită ii sau a interesului pentru
viaţa via a satului. Naraţiunea Nara iunea din roman este organizată episodic, episodic,
pe fragmente
care devin povestiri independente, care ansamblându-se
ansamblându se dau monografia
satului din Câmpia Dunării

Clanul Moromete este
dominat de Ilie Moromete
aşezat ezat pe pragul uşii u ii pentru a
do mina şi i a supraveghea
familia, bunul mers al
lucrurilor. In această această
secvenţă secven ă
îl l aflăm pe Moromete
dominator, stăpân stăpân
pe sine, sine,
mulţumit mul umit cu/de familia lui. E
un personaj reeflectiv, reeflectiv,
ironic,
glumeţ, glume , autoritar.
cina
Feciorii mai mari – Achim, Achim,
Nilă, Nilă,
Paraschiv stau dimpreună, dimpreună,
nemulţumi nemul umiţi, i, revoltaţi, revolta i, fiind gata
în n orice moment de a complota
împotriva mpotriva familiei; chiar şi i
poziţia pozi ia lor este aceea a
individului care are de gând
să părăsească clanul: clanul:
s-au s au
aşezat ezat spre ieşire ie ire aşteptănd teptănd
parcă momentul potrivit
abandonului familia

Lângă vatră stă Catrina trebăluind, trebăluind,
dar in acelaşi acela i timp fiind spirit treaz
în n vegherea bunelor relaţii rela ii dintre
copii şi i părinţi.De părin i.De asemenea,
pozţionarea poz ionarea personajului este cea
care explică statului femeii –
Catrina stă în n picioare, e tot un fel
de a păzi bunul mers în n familie, căci
ea presimte revolta din privirile
feciorilor mai mari. Are temeri în n
privinţa privin a lor şi i de aceea ne e
prezentată ca o fiinţă fiin ă vigilentă, vigilentă,
cu
spirit de observaţie observa ie
cina
Mezinul familiei se manifestă ca un
revoltat, revoltat,
de fapt e primul impuls de
nemulţumire nemul umire faţă fa ă de condiţia condi ia de
ţăran ăran, , situaţie situa ie „amendată amendată” de tată. tată.
Nimeni pare să nu-i nu i bage în n seamă
supărările, supărările,
nici nici
măcar cea cu
Bisisica – de fapt copilul se
razvrătea, razvrătea,
indirect anunţând anun ând şi i el
declanşarea declan area unui conflict,
deocamdată interior - la nivelul
psihologiei individului. Cina este
prima naraţiune nara iune care „alimentează alimentează”
conflictul la nivelul psihologiei
individuale.

Salcâmul Salcâmul devine „măr măr al
Discordiei” Discordiei în n momentul în n care
este asociat cu salvarea familiei de
la plata fonciirii/impozitele fonciirii/impozitele
către
stat, situaţie situa ie de care profită vecinul
avar, Tudor Bălosu, Bălosu,
interesat interesat
de
cumpărarea salcâmului „a-i i porni
băiatului casă”. casă .
Copacului i se atribuie un
antropomorfism legat de destinul
lui Ilie Moromete, Moromete,
un un
simbol al
căderii perso najului pe care
romanul avea să-l să l argumenteze
epic.
salcâmul

fonciirea
Vânzarea salcîmului salc mului nu rezolvă probleme sociale, sociale,
impozitele pentru familia lui Moromete. Moromete.
Jupuitu, Jupuitu nume
predestinat, funcţionar func ionar public, este un personaj realist:
el ştie tie că trebuie să adune bani de la oameni fară de aplece
urechea la necazuri. Insistenţa Insisten a lui îl l intrigă pe Moromete
dar nu la modul revoltatului recalcitrant. Acţiunea Ac iunea
surpinsă este ca o secvenţă secven ă teatrală în n care actorii sunt
desăvârşiţi: desăvâr i: fiecare membru al familiei ştie tie să-şi să i apere
avutul, încât ncât Moromete pare a se detaşa deta a de acţiune ac iune – el
este spectator la acest act ameninţător amenin ător căruia nu-i nu i va da
curs. Propune o amânare pe lângă suma dată. dată.

DE CE SALCÂMUL PRESUPUNE DESFAŞURAREA DESFA URAREA UNUI EPIC ?
REALIZAŢI REALIZA I UN ESEU DE APROXIMATIV O PAGINĂ ÎN N CARE SĂ
EVIDENŢIA
EVIDEN IAŢI I IMPORTANŢA IMPORTAN A ACESTEI SCENE AVÂND ÎN N VEDERE ŞI I
URMĂTORUL CITAT
„Ce Ce faci, Moromete, Moromete,
te-ai te ai mai gândit? Imi dai
salcâmul ăla ?
Da, am am
discutat odată sa-ţi sa i vând un salcâm.
Poate am să ţi-l l vând … poate n-o n o să ţi-l l vând.
De ce trebuie să ne grăbim aşa a a ?! […] [
De ce sa-l sa l tăiem ? Cum Cum
să-l să l tăiem ?
Aşa, a, ca să se mire proştii pro tii ![…] ![
Toată lumea cunoştea cuno tea acest salcâm, salcâmul
(…) ) creştea cre tea în n fiecare an mai bogat …”
:

Salcâmul constituie „axis axis mundi” mundi al timpului şi i spaţiului spa iului moromeţian morome ian, ,
momentul în n care independenţa,
independen a, seninătatea şi i sentimentul legăturii cu
pământul – stăti proprii lui Ilie Moromete – se clatină, clatină,
prevestind sfârşitul sfâr itul
iminent.
Simbolul salcâmului întâlne ntâlneşte te emplema copacului cosmic, axa lumii, arbore
al vieţii, vie ii, arebore strămoş. strămo . Asemena semnificaţii semnifica ii adâncesc drama sacrilegiului
asumat de Moromete în n hotărârea de a doborî dobor copacul. copacul.
Faptul Faptul
că personajul silit
să înfăptuiască nfăptuiască omorul simbolc este el însu nsuşi i o ultimă redută a umanităţii umanită ii rurale de
pe vremea cînd nd „timpul timpul era foarte răbdător cu oamenii”. oamenii . Premoniţii Premoni ii de rău-augur, rău augur, ca în n
cronici, anunţă anun ă dezechilibre propice crimei „zorile zorile se albeau şi i undeva un
cocoş coco cânta prelung şi i insistent înspăimântând nspăimântând liniştea lini tea satului”. satului .
Timpul aparţine apar ine zonelor incerte ale întunericului ntunericului ceascundea crime, omoruri.

Timpul aparţine apar ine zonelor incerte ale întunericului ntunericului ce ascundea crime, omoruri. Securea
pe care eroul o ia din curte, supunerea monosilabică a lui Nilă, Nilă,
complicele compod, compod,
şi i
alte însemne nsemne ce prevesteau sfârşitul sfâr itul vor cunoaşte cunoa te o gradaţie grada ie ascendentă până în n
momentul în n care se ascultă un fragment de bocet ritual : o femeie îşi i plângea copilul
dispărut prematur. prematur.
Prin vaierul cimitirului „răzbătea răzbătea acum printre salcâmi” salcâmi aât de
aproape încât ncât se părea că bocetele ies din pământ, pământ,
scriitorul scriitorul
notează ritmuri ale unui
plâns universal (metafizic).
Din şirul irul salcâmilor se distinge acesta, din din
grădina lui Moromete: Moromete:
„un un salcâm uriaş… uria
stufos şi i înalt nalt care umbrea întreaga ntreaga vâlcea”. vâlcea . Salcâmul eras în n mentalitatea satului sacru,
până şi i Nilă, Nilă,
spirit departe de subtilitate, îl l considera astfel. Moromete pare să
stăpânească ritualul: ritualul:
salcâmul trebuia tâiat înainte nainte de ivirea soarelui pentru că sfârşitul sfâr itul
nu e compatibil cu lumina.
Intrigantă e teama de lumină, lumină,
de ziua ce va începe, ncepe, căci Moromete este grăbit. grăbit.
Probabil Probabil
că
întunericul ntunericul nu neapărat ca sfetnic bun îl l încurajează ncurajează pe Moromente în n fapta sa,
deoarece trebuia să discearnă între ntre salvarea familiei şi i a demnităţii demnită ii faţă fa ă de conotaţia conota ia
afectivă a salcîmului salc mului,. ,. Se pare că tăierea salcămului în n loc să aplaneze conflictele la
nivelul familiei Moromete va declanşa declan a o stare generală de

1. PRECIZAŢI PRECIZA I ATRIBUTELE CARE SE ASEAZĂ CONCENTRIC PERSONAJULUI
ILIE MOROMETE.
2. PORNIND DE LA CITATELE DATE EVIDENTIATI TRASATURILE
PERSONAJULUI.
ACTOR
REFLEXI
V
INOCEN
T,
DISIMUL
TA
Inocent, naiv, disimulat sunt atribute ce se adaugă
concentric personajului, dintre toate „actoria actoria” pare
să se aşeze a eze cel mai bine. El îşi i exprimă uimirea /
supărarea /, reuşita reu ita / eşecul e ecul calculand efectele
fiecarui cuvânt, modelându-şi modelându i intensitatea vocii,
alegand mementul în n care sa spună o replică
ironică/apreciati
ironică/apreciativă
vă. .
Disimularea este mecanismul psihologiei
moromeţiene
morome iene; ; Moromete îşi i disociaza gândurile si
vorbele in mod constant, parac aşteptând teptând
momentuş momentu prielnic rostirii. „Mastile Mastile” pe care le
probeaza sunt generice: inocentul faţa fa a de Jupuitu, Jupuitu,
autoritarul faţa fa a de familie, meditativul in secvenţa secven a
tăierii salcâmului, salcâmului,
lider in poiana lui Iocan, Iocan,
prieten
faţa fa a de Ţugurlan ugurlan şi i sfatuitor, sfatuitor,
victima în n conversaţie conversa ie
cu Jupuitu, Jupuitu,
perfidul în n relaţia rela ia cu hulpavul vecin
Balosu.
Balosu

MIJLOACE SI PROCEDEE
DE CARACTERIZARE
ILIE MOROMETE
CITATE TRASATURI
in mod direct „eram cu zece ani mai mare decat Catrina şi acum
avea acea vârstă între tinereţe si bătrâneţe când
numai nenorociri sau bucurii mai pot schimba
firea cuiva”.
autocaracterizare „Domnule […] eu am dus totodeauna o viata
independentă”.
caracterizare indirectă
relaţia cu alte personaje
„Lovi-o-ar moartea de vorba de care nu te mai
saturi, Ilie! Toată ziua stai de vorbă si bei
tutun”.
„…Moromete fu îtâmpinat de departe cu exclamaţii.
Iocan abia deschisese firerăria şi poiana era
plină…..
-Hai Moromete, dă-.i drumul…”.
disimularea „De ce nu vrei să inţelegi ca nu am? Ia ici o mie de
lei, şi mai încolo aşa, mai descutăm noi! Ce
crezi cănoi fătăm bani?”.
Se scoate in evidenţa libertatea
individului în ciuda constrângerilor
istoriei.
Se desprinde din gesturi, vorbe, gânduri,
acţiunile la care participă. Ilie
Moromete este un om respectat în
sat, are prieteni pentru care opinia
lui conteaza. Moromete est esfatos,
îi place sa vorbeasca, iar acest lucru
o deranjează pe Catrina.
Este trăsătura esenşială, semnificativă
fiind comedia pe acre o joacă in
faţa agenţilor fiscali, care-i stricsera
plăcuta discuţie de duminică.
Intrând în curte, strigă la Catrina
despre care ştia că est ela biserică şi
la un Paraschiv inexistent, trecând
pe langă cei doi agenşi ca şi cum
aceştia ar fi fost invizibili.apoi le
spune că nu are bani, le care o

ILIE MOROMETE
ironia „Te duseşi in gradină să te odihneşti că până
acum stătuşi!”
„De ce să-l tăiem? Cum să-l tăiem?
Ca să se mire prostii !”
Ironia, puterea de a fece haz de
necaz reprezintă o alta
trăsătura esentială a lui
Moromete.

TEXT DE BAZĂ
„Moromeţii” de Marin Preda BIBLIA
„[…] Numai Moromete statea
parcă deasupra tuturor.
Locul lui era pe pragul
celei de-a doua odăi, de
pe care el stăpânea cu
privirea pe fiecare.[…]”
„Cei trei fraţi vitregi,
Parschiv, Nilă si Achim,
stăteau spre partea din
afara a tindei, ca şi când
ar fi fost gata în orice
clipă să se scoale de la
masă şi să plece
afară[…] Când se trezi
află că Nilă şi cu
Paraschiv fugiseră[…]”.
INTERTEXT
Matei, 26
„Ucenicii au facut cum le
poruncise Isus şi au
pregătit Paştile. Seara
Isus Sa aşezat la masa
cu cei 12 ucenici ai sai
(…) pe când mâncau ei,
Isus a luat pâine şi a
bincuvântat-o, a frânt-o
şi a dat-o ucenicilor
(…)”
Proverbe 28:24
„Cine fură pe tatăl său şi pe
mama sa, şi zice că nu
este un păcat, este
tovarăş cu nimicitorul.”
„[…] Şi tatal le-a împarţit
averea. Nu după multe
zile, fiul cel tânăr a
strâns tot şi a plecat intro
ţară departe, unde si-a
risipit averea […]”
INTERTEXT INTERTEXT
„Mara” de Ion Slavici
„Muiere mare, spătoasă,
greoaie şi cu obrajii
bătuţi de soare, de ploi şi
de vânt[…] Femeie greu
muncită, ce pierduse
încetul cu încetul
înfăţişarea ei aleasa şi
gingaşă […] când poate
să punp florinul ea-l
sărută…”
„Moara cu noroc” de Ion
Slavici
„Omul să fie mulţumit cu
sărăcia sa, dacă e vorba,
nu bogăţia, ci liniştea
colibei tale te face
fericit. Dar voi să faceţi
după cum vă trage
inima, şi Dumnezeu să
vă ajute şi să vă acopere
cu aripa bunătăţilor sale
(…) nu înţeleg
nemulţumirile celor
tineri şi mă tem ca nu
Codul familie
Art.1 (4) In relaţiile dintre
soţi, precum şi în
exerciţiul drepturilor
faţa de copii, bărbatul şi
femeia au drepturi egale.

„De ce sa-l tăiem ? Cum să-l
tăiem ?
Aşa, ca să se mire proştii
![…]
Dintre toti salcâmii se
distingea acesta, din
grădina lui Moromete …
un salcâm uraş…stufos
şi înalt care umbrea
întreaga vâlcea […]
Toata lumea cunoştea
acest salcâm […]
Salcâmul … creştea în
fiecare an mai bogat [..]
iar în timpul iernii jucau
mija, alegându-l ca loc
de întâlnire. .. ajungând
la capătul gheţuşului,
vrând-nevrând, copii
îmbrăţişau tulpina
salcâmului
[…]Primăvara coroana
uriaşă a salcâmului
atrăgea roiuri sălbatice
de albine[…] Grădina,
caii, Moromete însuşi
aratau bicisnici[…]”.
INTERTEXT
Geneza 2 „ Şi a făcut
Dumnezeu să răsară din
pământ tot soiul de
pomi, placuţi la vedere
şi cu roade bune de
mâncat; iar în mijlocul
Raiului era pomul vieţii
si pomul cunoştinţei
binelui si răului. […]
Iar femeia a zis catre şarpe
Atunci şarpele
a zis : hotărât că nu veţi
muri” (…)
Codul familiei
Art.26 Soţii hotărăsc de
comun acord în toto ce
priveşte căsătoria.
Nu trebuie să judecăm pe
cineva pentru simplul
motiv că nu ne place
ceea ce a făcut.

„Nişte ciori, învăţate să se
rotească şi să se aşeze
deasupra a ceva înalt,
acum că acel ceva nu
mai exista, dădeau
târcoale prin preajmă şi
croncăneau urât, parcă a
pustiu, din ciocurile lor
negre […]”
INTERTEXT
Matei, 27
„De la ceasul al şaselea până
la ceasul al nouălea s-a
făcut întuneric peste
toata ţara (…)”
„Sunt ca un Dumnezeu care
nu mai poate învia. I-au
ieşit toate minunile, şi
venirea pe pământ, şi
viaţa, până şi moartea,
dar o dată ajuns aici, în
mormânt, nu mai poate
învia” (frag. Marin
Sorescu)

ÎNTREBĂRI NTREBĂRI INTERTEXTUALE
Care era statutul soţilor so ilor in timpul casatoriei înainte nainte de sec.XIX? sec.XIX
Ce poziţie pozi ie ocupă Moromete in familia sa?
Precizaţi Preciza i modul de gandire a unui şef ef de familie masculin / feminin.
Pe ce principii se întemeiază ntemeiază astăzi o căsătorie? căsătorie
Care sunt cauzele nemulţumirii nemul umirii membrilor familiei Moromete? Moromete
Ce urmari vor declanşa declan a aceste nemulţumiri?
nemul umiri?
Cu ce alt pom se poate asemăna salcâmul din grădina lui Moromete? Moromete?
Argumentaţi-vă
Argumenta vă
alegerea făcută. făcută
Ce reprezintă salcâmul in mentalitatea satului? satului
De ce scena salcâmului propune desfăşurarea desfă urarea unui epic?
Prin ce se anunţa anun a dezechilibrul propice crimei?
De ce este luată hotărârea tăierii salcâmului? salcâmului?
Cum Cum
este luată această hotărâre? hotărâre
Cum sunt luate hotărârile in cadrul familiei de astăzi? astăzi?
Documentaţi-vă Documenta vă si explicaţi explica i mai
apoi ce presupune mandatul tacit între ntre soţi. so i.
Care este atitudinea lui Moromete în n legătură cu tăierea salcâmului? salcâmului
Dacă aţi a i fi fost in locul lui Moromete, Moromete,
ce soluţie solu ie aţi a i fi ales?

Realizaţi Realiza i un eseu de 2 – 3 pagini în n care sa demostraţi demostra trasatrile
prin care
Ilie Moromete se particularizează şi i mai mult printre ceilalti ţărani ărani. .
Notă: Notă
- prezentaţi prezenta i personajul Moromete ca exponent al unie
lumi de tip patriarhal;
- explicaţi explica i raţiunile ra iunile din care Moromete, Moromete,
prezentat ca un
erou activ în n primul volum, devine un erou secundar in
volumul II;
- explicaţi explica i mecanismul psihologiei moromeţiene
morome iene.

Propunere de rezolvare
Ilie Moromete se încadreaza ncadreaza între ntre personajele memorabile ale literaturii
române - „ultimul ultimul ţaran aran” .
Actor, inocent, inocent,
naiv, naiv,
disimulat disimulat
sunt atribute ce se adaugă concentric
personajului. El îşi i exprima uimirea/supărarea
uimirea/ supărarea, , reuşita/e reu ita/eşecul ecul calculând
efectul fiecarui cuvânt, modelându-şi modelându i intensitatea vocii, alegând momentul
prielnic rostirii.
Disimularea este mecanismul psihologiei morometiene:
morometiene:
Moromete îşi i disociaza
gândurile şi i vorbele in mod constant, parcă aşteptând a teptând mementul preielnic
rostirii. E susţinută sus inută de tehnica amânarii în n solutionarea acţiunilor ac iunilor privind
destinul familiei. Moromete probeaza şi i alte maşti ma ti fara a şi i le asuma. De aici
amânarea ca modalitate a manifestării personajului. personajului.
Amânarea nu înseamnă nseamnă
anulare pentru Moromete, Moromete,
ci ci
răgaz in care accepta travestiul care să-l să l onoreze
in faţa fa a satului.
Şi i totuşi totu i în n ciuda acestor travestiuri Moromete se conduce după un anume
ideal de viaţă: via : cel al conştiin con tiinţei ei patriarhale în n care tatăl răsăunde de destinul
familiei
Moromete este un ţaran aran contemplativ,
contemplativ,
„care care fără a dispreţui dispre ui activitatea, îşi i dă
seama că insul care e numai activ îşi i consuma viaţa via a şi i nu înţelege elege nimic din ea
pentru că devine robul acţiunii ac iunii”. . Petrce seri cu Cocoşila Coco ila discutând despre
politică sau ascultându-l ascultându l pe Niculae citind povesti. Acele seri aveau pentru
Moromete un rost anume: era contextul care oferea o alta viziune a vieţii vie ii.

Ilie Moromete avea tăria de a se autoanaliza/ autoanaliza/
autoevalua; autoevalua;
după după
plecarea
băieţilor băie ilor la Bucureşti Bucure ti o zi şi i o noapte Moromete îşi i va face o succintă
retrospectivă analitică având ca repere greşeala gre eala faţă fa ă de feciori şi i cauza
părăsirii familiei de către aceştia. ace tia. Participă Participă
cu întreaga ntreaga fiinţă fiin ă la soluţionarea solu ionarea
acestor întrebări ntrebări, , vorbele îi i sunt înecate necate într ntr-o o tristeţe, triste e, mersul pe uliţă uli ă
trădează o ireparabilă nenorocire, nenorocire,
glasul îi i suna tulbure, sugrumat. sugrumat.
Cel Cel
care
odinioară era sociabil, sociabil,
predispus conversaţiei, conversa iei, devenise devenise
un străin, străin,
un solitar,
absent la toate. Est erolul jucat cu disperare, disperare,
al al
tatălui abandonat, abandonat,
care nu
mai spera în n întoarcerea ntoarcerea fiilor risipitori.
Astfel, Moromete îşi i trăieşte trăie te adevarat vârstă care duce inevitabil spre
plecarea dintre cei vii: moartea este situaţia situa ia limită, limită,
deoarece Moromete are
revelaţia revela ia apocalipsei, a năruirii definitivea oricărei încercări ncercări de a realiza
integritatea familiei.
Ilie
Astfel,

Moromete intră într ntr-o o stare de criză. criză.
Criza Criza
este pusă în n termeni supremi de
conştiin con tiinţă, , confirmându
confirmându-se
se parcă mai veche observaţie observa ie a lui Călinescu in
legătură cu imaginea simplificatoare a tăranului: tăranului:
„Ţăranul ăranul si Kant îşi i pun
aceleaşi acelea i probleme, cu deosebire că cel din urma le rezolvă cu altă tehnică”. tehnică .
Legile implacabile ale istoriei vor juca acum rolul acelui „fatum fatum” clasic, clasic,
pentru că intervenţia interven ia istoriei în n univesul considerat anistoric al satului
tradiţional tradi ional va duce nu numai la modofocarea structurii lui, le degradarea
elementelor arhaice, ci şi i la transformarea şi i chiar dispariţia dispari ia vechilor
instituţii institu ii rurale, a unor relaţii rela ii si convenţii conven ii sociale, a uniicod etic şi i a unei
filozofii. Procesul Procesul
acesta este profund dramatic, pentru că cei care nu vor
voi sau nu vor putea să se adapteze vor sta sub condamnarea istoriei. istoriei.
Sub
acest aspect, Ilie Moromete est eun personaj exponenţial, exponen ial, al cărui destin
exprimă moartea unei lumi şi i naşterea na terea alteia, iar prin profunzimea
spiritualitaţii
spiritualita ii sale este un personaj menumental.
menumental.
Moromete

Epilog sentimental
Modul de apărare in faţă fa ă unei invazii de „semne semne” este
fabulaţia, fabula ia, „a a povesti” povesti este un un verb esenţial, esen ial,
insemnând prelungire intr-o intr o existenţa existen a profană, profană,
dar şi i a
apăra individul de
„teroarea teroarea istoriei”. istoriei . Viaţa Via a omului, chiar şi i cea mai banală, banală,
este o suită de probe iniţiatice. ini iatice. Mai mult omul se face, se
construieşte construie te printr-o printr o serie de iniţieri ini ieri conştiente con tiente sau
inconştiente, incon tiente, trăind trăind
înre nre-un un labirint. Condiţia Condi ia omului este
definită de succesiunea de morţi mor i şi i reînvieri. re nvieri. Pe de alta
parte există teroarea istorie, istorie,
adică adică
experienţa experien a omului fară
religie, a aceluia aceluia
care suferă de răul istoriei şi i nu înţelege elege
nimic. Omul religios, omul biblic e trecut prin captivitatea
Babilonului fără să-şi să i piardă speranţa: speran a: suferinţa suferin a avea
pentru el un sens, o probă probă
ce trebuia trecută. trecută.
Omul
modern a pierdut acest sens, iar creaţia crea ia e menită să i-l i l
redea, repunându-l
repunându l în n contact cu miturile.
A povesti înseamnă nseamnă a supravieţui. supravie ui. Dar Dar
a povesti nu este