Modalităţi de optimizare a formelor farmaceutice cu antiinflamatoare

Benzoatul de piroxicam (1) (figura 8) poate fi sintetizat din piroxicam şi clorură de benzoil, conform
metodelor de preparare descrise în literatură [124]. Pentru acest studiu am folosit benzoat de piroxicam procurat
de la Laboratoarele IPCA LTD., Mumbai - India. Pentru a-l obţine sub mai multe forme cristaline, am
procedat la recristalizarea acestuia din mai mulţi solvenţi cu polaritate diferită (metanol, etanol, acetat de etil,
acetonă şi toluen), prin răcire lentă la temperatura camerei sau prin răcire rapidă, într-o baie de gheaţă [131].
Formele cristaline astfel obţinute (1a-j) şi preparate în modul menţionat anterior, sunt enumerate în tabelul
VII:
Tabel VII
Caracteristice tehnice DSC ale produselor de benzoat de piroxicam (1a-j)*
Compus nr. Solvent de cristalizare Dizolvare (°C) Punct de topire (°C)
1a
1b
1c
1d
1e
1f
1g
1h
1i
1j
Acetonă
Acetat de etil
Metanol
Etanol
Toluen
Acetonă
Acetat de etil
Metanol
Etanol
Toluen
- 19 -
-
-
108,42
101,27
86,02
-
-
98,06
98,01
79,75
146,67
144,01
144,51
147,93
138,23
148,81
143,15
148,99
147,11
145,08
*Produsele (1a-e) au fost preparate prin cristalizare lentă la temperatura camerei, iar cele (1f-j) prin răcire rapidă într-o baie de gheaţă
Analiza termică (calorimetrie diferenţială - DSC)
S-au înregistrat termogramele DSC folosind un aparat Perkin-Elmer DSC - Pyris 1. Aparatul a fost
calibrat cu indiu şi zinc înainte de a analiza probele, sub curent de azot de 35 mL/min. Probele (5-10 mg) au
fost cântărite pe platane de aluminiu închise şi apoi s-au supus scanării la o viteză de încălzire de 1 şi
10°C/min. într-un domeniu de temperatură de 30-220°C.
De asemenea, mostrele au fost scanate pe platane deschise, la o viteză de încălzire de 5°C/min. în
acelaşi interval de temperatură.
S-au obţinut curbe TGA dintr-o mostră de aproximativ 5 mg folosind un aparat Perkin-Elmer TGA
7 cu o curgere de heliu de 35 mL/min., o viteză de încălzire de 10°C/min., într-un interval de temperatură
între 30-700°C. Înainte de a analiza probele, aparatul a fost calibrat prin scanarea nichelului şi fierului în
câmp magnetic pentru a obţine punctul Curie. Datele au fost analizate folosind software-ul Pyris for Windos
(versiunea 3,81).
Spectrometria în IR cu transformată Fourier (FTIR)
S-a obţinut spectre FTIR după măcinarea şi mixarea mostrelor în bromură de potasiu uscată (circa
1%) şi apoi comprimate în discuri la presiune de 10 kN. S-au înregistrat spectre folosind un spectrometru
Perkin-Elmer Spectrum GX, într-o regiune 4000-370 cm -1 . Pentru fiecare mostră s-au efectuat 16 scanări la o
rezoluţie de 4 cm -1 .
Difractometria pulberii cu raze X (XPRD)
Modelele de difracţie prin raze X au fost înregistrate folosind un difractometru automat pentru
pulberi, Philips 3710 (Philips Olanda) la 30 mA, 50 kW, cu radiaţia monocromatică CuKα, folosind softwareul
X ` Pert [132]. Probele au fost scanate la o temperatură de 20°C, la un unghi de difracţie de 2Θ, crescând la
0,02°/s pentru un domeniu de 5-40°. Pentru corectarea fundalului şi eliminarea sa, s-au determinat intensităţile
Kα2 din mostrele de difracţie, folosind software-ul X ` Pert Plus [133].
Microscopie electronică de scanare
S-au efectuat microfotografii electronice scanate SEM (scanning electron microphotographs) ale
mostrelor folosind un microscop de scanare JSM-5800 (JEOL, Japonia).
Rezultate şi discuţii
Formele cristaline ale benzoatului de piroxicam obţinute anterior (1a-j) au fost studiate prin microscopia
SEM, analiza DSC şi TGA, spectrometria FTIR şi difracţia pulberii cu raze X (XRPD). Inspecţia