Modalităţi de optimizare a formelor farmaceutice cu antiinflamatoare

În tabelul VI sunt reprezentate densităţile peletelor obţinute la diferite temperaturi de uscare: temperatura
camerei (ET1), 37°C (ET2), 50°C (E1) şi 65°C (ET3) şi prin diferite metode de uscare: uscător cu tăvi
(E1, ET2, ET3), desicator şi liofilizator (ET4).
Tabel VI
Densităţi, proprietăţi de curgere şi friabilitate a peletelor obţinute
în diferite condiţii de uscare, la timpi diferiţi şi viteze diferite de sferonizare*
*%F - indică procentul de friabilitate
Uscarea la temperatură mai mare comparativ cu uscarea la temperatura camerei (ET1) conduce la o
creştere a densităţii (masa tasată şi granule) (Perez şi Rabiskova au raportat date asemănătoare [117]). Raportul
Hausner şi indexul Carr au fost mai mult sau mai puţin aceeaşi în toate loturile, ceea ce se poate datora
faptului că a existat o distribuţie dimensională similară (tabelul VI).
Diferenţe mici ale densităţii (ale masei tasate sau ale granulei), au fost găsite la peletele obţinute prin
sferonizare în timpi diferiţi (tabelul VI), probabil din cauza faptului că, datorită distribuţiei dimensionale şi a
dimensiunii particulelor similare, proprietăţile de acoperire a peletelor nu s-au schimbat. Aşa că diferenţele în
ceea ce priveşte timpii de sferonizare şi diferenţa în viteza de sferonizare nu a cauzat o modificare importantă
a densităţii peletelor, ceea ce concordă cu rezultatele altor cercetători [119].
Proprietăţile de curgere au fost mai puţin satisfăcătoare, atunci când peletele au fost uscate în uscător
cu tăvi. O creştere a temperaturii de uscare a îmbunătăţit proprietatea de curgere dar această îmbunătăţire
a fost mică. Uscarea prin liofilizare a peletelor (ET4), a cauzat cel mai mic unghi de repaus şi cea mai mare
rată de curgere.
Proprietăţile de curgere a peletelor depind de timpul de sferonizare (tabelul VI). O creştere a timpului
de sferonizare creşte sfericitatea peletelor (tabelul V). Aşa cum este de aşteptat, o creştere a sfericităţii
conferă peletelor proprietăţi reologice superioare.
Când s-a variat viteza de sferonizare, rezultatele au fost similare celor obţinute când s-a modificat
timpul de sferonizare. O creştere mărită a vitezei de sferonizare îmbunătăţeşte proprietăţile de curgere
(tabelul VI) ale peletelor, în special prin creşterea sfericităţii (tabelul V).
În tabelul VI se arată influenţa condiţiilor de uscare asupra friabilităţii peletelor. Friabilitatea tuturor
loturilor, a fost sub 1%. Cu creşterea temperaturii de uscare, procentul friabilităţii scade. La temperatura
cea mai mare, peletele pot deveni mai dure însă mai puţin friabile, datorită reducerii porozităţii şi a îngustării
[115]. Uscarea prin liofilizare a peletelor (ET4) a adus la aproape aceleaşi procente ale friabilităţii ca cele
obţinute la uscarea peletelor la temperatura camerei (ET1).
Timpul de sferonizare pare să fie afectat procentul de friabilitate a peletelor (tabelul VI), chiar dacă
modificarea friabilităţii peletelor a fost mai puţin pronunţată cu creşterea mică a timpului de sferonizare
- 16 -